BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Grecia şi creditorii din UE şi FMI nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului

    Atena riscă să rămână fără fonduri în trei săptămâni, dacă nu poate convinge creditorii să furnizeze sprijin financiar.

    Autorităţile elene au încercat să minimizeze faptul că nu au încheiat acordul cu “grupul de la Bruxelles” format din reprezentanţi ai UE şi FMI, afirmând că vor să încheie un acord în baza unor măsuri care să nu afecteze creşterea economică.

    O sursă apropiată discuţiilor a spus că oprirea negocierilor nu este semnul unei rupturi, ci un indiciu al progreselor lente ale discuţiilor.

    Subiectul disputei este lista de reforme prezentate oficialilor de la Bruxelles la sfârşitul săptămânii trecute, prin care oficialii eleni vor să arate că angajamentele lor privind disciplina financiară merită sprijin financiar.

    Oficialii zonei euro au spus însă că lista prezentată de liderii eleni reprezintă un set de idei şi nu un plan complet. Un oficial european a afirmat că creditorii trebuie încă să primească lista pe care o aşteaptă.

    Miercuri urmează să aibă loc o teleconferinţă a secretarilor de stat din Ministerele de Finanţe ale statelor din zona euro.

    “În mod evident aşteptăm să primim lista cât mai curând posibil. Acesta este scopul discuţiilor care au loc. Să facem schimb de informaţii asupra măsurilor detaliate de reformă şi a intenţiilor”, a spus oficialul european.

    Surse apropiate discuţiilor au declarat luni că este foarte puţin probabil ca miniştrii din zona euro să se întâlnească înainte de jumătatea lunii aprilie pentru a debloca fonduri pentru Grecia.

    Asta înseamnă că autorităţile de la Atena trebuie să facă rost de bani să plătească salariile şi pensiile la sfârşitul lunii aprilie şi să rambursele FMI o datorie de 460 de milioane de euro, pe 9 aprilie.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – CEC: Proiectele din fonduri europene trebuie implementate până în septembrie, altfel se pierd banii

    “Proiectele finanţate prin fonduri din exerciţiul 2008-2014 trebuie implementate integral până la 30 septembrie. Sunt multe proiecte care au semnat contracte anul trecut, iar dacă acestea nu sunt implementate integral beneficiarii pot pierde toţi banii. Beneficiarii trebuie să tureze motoarele pentru a implementa aceste proiecte (…) Nu suntem foarte entuziaşti, este o perioadă foarte complicată pentru toată lumea, nu e uşor să găseşti proiecte pe care să le finanţezi, iar băncile nu ştiu să facă altceva”, a spus Ivan, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Agriculture.

    Ea a arătat că nu se aşteaptă la o creştere a creditării la nivelul sistemului bancar în acest an, având în vedere că cei mai mulţi oameni de afaceri se concentrează pe conservarea afacerilor.

    Pe de altă parte, Ivan a menţionat că CEC se va focusa în continuare pe finanţarea proiectelor din agricultură, a celor din fonduri europene şi IMM-uri.

    În perioada ianuarie 2008-decembrie 2014, CEC a dat peste 124.000 de credite pentru fermieri, în valoare de 5,3 miliarde de lei, reprezentând circa 17% în total credite acordate persoanelor juridice.

    În ceea ce priveşte finanţarea proiectelor din fonduri europene, banca a acordat 26.568 de credite, în valoare de 5,1 miliarde de lei, în timp ce valoarea graturilor agreate se ridică la 9,2 miliarde de lei.

  • BCE vrea să împiedice băncile din Grecia să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă

    Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţi-uni pe termen scurt emise de stat. BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă.

    Strategia exercită presiuni asupra guvernului de a ajunge la un acord cu creditorii euro-peni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar. Miniştrii de finanţe din zona euro au dat ultimatum Greciei până la 30 martie să prezinte în detaliu programul de reforme cu care guvernul Tsipras trebuie să-şi dovedească buna-credinţă în faţa creditorilor externi, pentru ca ţara să poată primi în continuare finanţarea necesară spre a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Deutsche Bank estimează că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată chiar la 9 aprilie, scadenţa pentru o sumă de 460 mil. euro datorată FMI. Veni-turile 
la buget în acest an sunt cu peste 
1 mld. euro sub aşteptări, iar băncile se confruntă cu ieşiri de depozite estimate la cca 400 mil. euro la jumătatea lui martie, susţine banca germană.

    Obţinerea sprijinului parlamentar pentru programul de reforme cerut de creditorii externi va fi dificilă, iar guvernul ar putea merge chiar până la convocarea unui referendum, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, care apreciază totuşi că va fi posibilă realizarea unui compromis şi că riscul ieşirii Greciei din zona euro nu mai e atât de mare ca acum câţiva ani.

  • Doi antreprenori care au obţinut bani nerambursabili de la stat pentru afacerea lor îi învaţă şi pe alţii să-şi facă SRL-D

    Doi tineri antreprenori debutanţi au devenit consultanţi pro bono pentru cei care se gândesc să pornească o afacere cu bani nerambursabili oferiţi de către stat, dar nu ştiu cum şi dacă să se apuce. Ei au deschis un magazin de bricolaj online în septembrie cu 3.000 de euro din economii şi 17.000 de la Guvern şi CEC şi vor să îi înveţe şi pe alţii cum să nu mai fie angajaţi.

    Laura Curcă şi Vlad Sardescu au pornit aventura antreprenorială în primăvara anului trecut când, după câteva luni în care au bătut la uşile investitorilor privaţi în căutarea câtorva mii de euro pentru finanţare, au auzit întâmplător de programul guvernamental al SRL-urilor pentru debutanţi.

    CE AFACERI POŢI PORNI CU 10.000 de euro în România – EXCLUSIV

    „Am avut ideea de business şi am încercat finanţarea privată, cam pe toate canalele posibile. Din experienţa noastră putem spune că dacă nu ai un business legat de software sau aplicaţii este imposibil să găseşti un business angel care să contribuie la afacerea ta sau să atragi bani prin crowdfunding. Ei caută un return (randament al investiţiei – n.r.) rapid, iar IT-ul oferă asta. Aici e bătaia foarte mare şi este de înţeles de ce“, spun cei doi. Ideea lor a fost să deschidă un magazin online specializat în bricolaj de tip do-it-yourself, lucru imposibil cu cei 3-4.000 de euro puşi deoparte de când lucrau în vânzări – ea în consultanţă în construcţii, el în telecomunicaţii.

    „Ideea ne-a venit după ce ne-a plouat în casă şi am sunat la mai mulţi nea Caisă să vină să ne rezolve problema, dar niciunul nu a găsit o soluţie OK la problema noastră. (…) Am auzit de nea Caisă încă de mic de la tatăl meu şi am zis că e un nume bun pentru un brand în segmentul de bricolaj. Astăzi e locul unde poţi să suni, să cumperi şi să afli de ce ai nevoie fără ca cineva să vrea să te păcălească“, spune Sardescu. În planul de afacere, cei doi au mizat pe potenţialul pieţei de DIY, materiale de construcţii şi bricolaj în online, unde transparenţa preţurilor este încă redusă de practicile firmelor. „Sunt câteva magazine care continuă să funcţioneze folosind sistemul «Sună şi cere o ofertă». Noi vrem să punem totul la vedere, să acordăm aceleaşi reduceri pentru toată lumea în funcţie de cantităţi pentru ca nimeni să nu se teamă că plăteşte mai mult.“

    Cei doi mizează şi pe slaba informatizare a depozitelor de construcţii de pe piaţă şi pe lipsa de încredere în personalul acestora, clienţii având puţine informaţii privind cele mai bune produse şi raportul corect între calitate şi preţ. Afacerea neakaisa.ro – „domeniul neacaisa.ro era deja cumpărat şi nu i-am putut da de urmă proprietarului“ – funcţionează ca un revânzător, intermediar între furnizorii de astfel de materiale şi clienţii persoane fizice. „E un domeniu care nu a avut contact cu mediul online şi avem câţiva furnizori care au fost deschişi la propunerea noastră şi au înţeles că magazinele online ajung repede în topul vânzărilor lor. Ei nu au nimic de pierdut, în momentul în care ai o comandă o ridici şi o livrezi.“ Cei doi au ajuns în prezent la 14 furnizori şi ţintesc cel puţin zece comenzi pe zi până în primăvara anului 2016.

    Deşi ideea de business le-a surâs investitorilor curtaţi de cei doi tineri, neakaisa.ro nu a găsit bani în mediul privat, dar a primit încredere că poate funcţiona – „Investitorii cu care am vorbit au crezut în idee şi ne-au spus să mergem cu ea până la capăt. Dacă nu primeam răspunsuri pozitive am fi început mai greu.“ Cei doi au apelat la serviciile unui consultant specializat pe atragerea de finanţare pentru SRL-D pentru a porni afacerea. Au obţinut 8.500 de euro de la stat şi alţi 8.500 de la CEC Bank, ajungând cu economiile lor la 20.000 de euro, după mai multe aventuri. „La început am căutat informaţii despre ceea ce înseamnă SRL-D şi nu am găsit nimic. Informaţiile erau vagi şi opiniile contra acestui proiect nu erau tocmai încurajatoare. Deşi cei mai mulţi nu încercaseră, ei ştiau că nu se poate face nimic cu bani de la stat.“

    Au aplicat în martie şi au primit primii bani abia după şase luni. Alegerea consultantului cu care să lucreze a fost un pas dificil pentru cei doi, dat fiind că cereau un avans înainte de eventuala obţinere a finanţării, fără să aibă garanţia că vor obţine vreun leu. După ceva căutări, au găsit o firmă care să accepte 5% din valoarea banilor de la guvern dacă aceştia se obţineau. Au făcut bine, pentru că proiectul lor avea să fie respins. Legea prevede ca 40% din banii atraşi să fie investiţi în activele firmei, un prag despre care cei doi spun că este prea ridicat pentru un magazin online, unde nevoile constau într-un calculator, o imprimantă şi un sistem informatic de gestiune, plafonul de 8.000 de euro fiind dificil de atins. Au scris în business plan că au nevoie şi de tablete, nu doar de PC-uri, şi de buget de SEO, dar cheltuielile au fost considerate neeligibile.

  • România ar putea pierde finanţarea europeană pentru programul “Laptele şi cornul”

    Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a lansat, marţi, un studiu privind programul naţional “Laptele şi cornul” comparativ cu schema europeană “Laptele în şcoli”, lansată în anul 1977 ca parte a politicilor comunitare privind alimentaţia sănătoasă şi sprijinirea producătorilor de lapte.

    Iniţiatorul studiului, Ciprian Ciucu, a arătat că, în România, programul are o componentă socială şi una de facilitare a accesului la educaţie.

    În România, programul are un impact bugetar anual semnificativ, de aproximativ 435 de milioane de lei, (aproximativ 100 de milioane de euro) şi beneficiază atât de finanţare guvernamentală, cât şi europeană, cu toate că obiectivele celor două politici (Guvern / Comisia Europeană) sunt parţial diferite.

    “Programul naţional «Laptele şi cornul» a avut un obiectiv diferit la lansare faţă de cel al politicii europene, nefiind aliniat celui european nici după integrarea României în Uniunea Europeană şi începerea decontării parţiale a porţiilor de lapte distribuite în şcoli din bugetul comunitar. Cu toate acestea, programul a fost perceput ca util şi necesar de către principalii săi beneficiari. (…) România riscă să piardă finanţarea europeană pentru programul «Laptele şi cornul». Pentru a deconta mai departe la UE, România trebuie să alinieze programul la iniţiativa europeană «Laptele în şcoli» şi să elaboreze cât mai repede o strategie naţională”, a spus Ciucu.

    Acesta a amintit că programul a fost iniţiat prin Ordonanţa de Urgenţă Nr. 96 /2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I – VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore.

    “Programul se adresa iniţial doar elevilor din clasele I ‐ IV din învăţământul de stat fiind extins ulterior şi la nivelul elevilor din ciclul gimnazial, iar începând cu anul 2009 se aplică şi sistemului privat de învăţământ. Din punct de vedere al valorii decontate, iniţial au fost 0,7 lei (2002) suma fiind actualizată în 2004 (0,9 lei), 2005 (0,97 lei), 2006 (1,04 lei), ultima actualizare datând din 2008 (1,17 lei). Suma alocată acoperă costul atât pentru porţia de lapte, cât şi pentru corn, ponderea preţului fiecărui produs în această alocaţie fiind de aproximativ 60 la sută pentru lapte şi 40 la sută pentru corn”, se arată în studiul prezentat marţi.

    În documentul citat se mai arată că, de la momentul începerii programului până în prezent, au survenit modificări legislative care au extins grupul de beneficiari sau care au reglementat mai bine categoriile de produse care fac obiectul acestuia, în sensul corelării conformităţii produselor distribuite cu normele europene, mai stricte din punctul de vedere al siguranţei alimentare.

    “La 12 ani consecutivi de derulare, programul este implementat automat, fără o administrare şi coordonare instituţională clară. Nu mai există nici un minister sau direcţie dintr-un anumit minister desemnată să îl gestioneze, să îl monitorizeze şi să propună intervenţii, reglaje fine sau corecţii atunci când acestea se impun. La nivelul administraţiei centrale, de la lansare şi până în 2012, de program s-a ocupat o direcţie din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Odată cu reorganizarea Guvernului în anul 2012, când administrarea sa a trecut de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Adinistraţiei Publice, programul nu a trecut şi el în aria de competenţe a noului minister. În prezent avem de-a face cu un program guvernamental implementat pe diferite componente de mai multe instituţii de la nivel central, ca şi la nivel judeţean şi la nivel local. Nu există însă un organism central care să le coordoneze, să culeagă, să centralizeze date cu privire la implementarea programului şi care să îl evalueze, în ultimă instanţă să îi asigure transparenţa, eficienţa şi impactul”, a explicat Ciprian Ciucu.

    În prezent, copiii primesc zilnic o porţie de lapte (200 de ml de lapte UHT/pasteurizat sau o porţie de iaurt, sana sau kefir) şi un produs de panificaţie. Valoarea alocată acestei porţii este de maxim 1,17 lei, sumă stabilită în anul 2008.

    Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Turtoi, a declarat că strategia naţională privind programul “Laptele şi cornul” va fi depusă la Comisia Europeană la 1 iulie, acesta fiind de altfel termenul limită până la care România poate trimite documentul.

    Turtoi a precizat că nu ar fi un pericol privind pierderea finanţării europene, explicând că deja există un draft de strategie. El a spus că Ministerul Agriculturii lucrează cu patronatul pentru a stabili partea strategică, însă ar trebui să se stabilească cine are viziune strategică pe zona de politică şi cine gestionează programul.

    Turtoi a mai spus că prin strategie se propune flexibilizarea programului, în sensul diversificării produselor care pot fi oferite copiilor, o descentralizare mai mare a programului, pentru a putea fi incluşi şi producători mai mici, dar şi elaborarea unor ghiduri privind calitatea sau varietatea produselor, destinate clor care fac licitaţiile, respectiv Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale.

    Secretarul de stat a mai spus că se analizează şi posibilitatea acordării la două zile a produselor incluse în program, această decizie urmând să fie luată de fiecare în parte dacă se doreşte diversificarea produselor sau oferirea unor produse mai bune din punct de vedere calitativ.

  • Ponta: Finanţarea pe termen lung a armatei, un domeniu în care bătălia politică trebuie să înceteze

    Prezent la bilanţul pe anul trecut al Ministerului Apărării, alături de preşedintele Klaus Iohannis, şeful Guvernului a salutat, din nou, iniţiativa acestuia de a avea un consens politic naţional pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a Armatei, precizînd că nu face acest lucru din politeţe sau “calcule politice”.

    “Încă o dată o spun, şi nu doar din politeţe sau din calcule politice, salut iniţiativa preşedintelui Iohannis de a avea un consens naţional, un acord politic referitor la finanţarea pe termen lung a cheltuielilor militare, pentru că este un domeniu în care bătălia politică trebuie să înceteze, în care este absolută nevoie de consens politic şi mai ales de predictibilitate, de nu a depinde de fiecare dată de evenimente exterioare, de economie, de cum merg cheltuielile, de diverse politici care întotdeauna se pot schimba. E important pentru dumneavoastră să aveţi această stabilitate şi predictibilitate, mai ales că România trebuie – şi face foarte bine – să arate că înţelege în primul rând provocările crescute în regiune şi rolul pe care trebuie să-l avem”, a spus Ponta.

    Şeful Executivului a arătat că vecinii României, parteneri NATO, au o altă opţiune în ceea ce priveşte finanţarea armatei.

    “Am văzut că Ungaria şi-a redus cheltuielile militare la 0,75% din PIB, Bulgaria, la fel. Faptul că România îşi asumă la nivelul întregii clase politice importanţa pe care o acordăm acestui domeniu fundamental este un semn de seriozitate, de stabilitate şi ne aduce foarte mult respect din partea partenerilor noştri. Esenţial este, cu siguranţă, să aveţi alocat 2% dintr-un produs intern brut care creşte, nu dintr-unul care scade şi aici sigur e sarcina Guvernului, a tuturor celor care ţin de zona economică, însă această stabilitate şi predictibilitate ne permit şi vă permit dumneavoastră să gândim pe termen mediu şi lung. În 2015, sper să păstrăm graficul stabilit”, a spus premierul.

    El le-a cerut totodată specialiştilor militari să participe, alături de cei ai seviciilor de informaţii, la securitatea cibernetică.

    “Este important ca şi specialiştii Ministerului Apărării Naţionale, alături de cei ai Serviciului Român de Informaţii, ai Serviciului de Informaţii Externe, ai celorlalte servicii de specialitate, să participe în ceea ce este un alt domeniu în care România devine un lider regional şi anume «cyber security». Războaiele secolului 21 se poartă categoric în alt fel decât am fost în mod obişnuit învăţaţi şi securitatea cibernică reprezintă un domeniu de maxim pericol, dar în acelaşi timp de maximă performanţă şi vreau să vă încurajez să alocaţi resursele necesare – adică să le alocăm, Guvernul, pentru dumneavoastră – aşa încât, împreună cu celelalte servicii, să fim un lider regional extrem de important şi de respectat în cyber security”, a mai spus Ponta.

    În urmă cu două luni, preşedintele Klaus Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat Acordul politic pe tema încheierii unui acord politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.

    Un alt obiectiv îl reprezintă menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017‐2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creşterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate şi de obligaţiile pe care România şi le poate asuma.

  • Deficitul de cont curent ajunge la un minim record al 
ultimilor 25 de ani

    Deficitul de cont curent a coborât anul trecut sub 1% din PIB, nivel minim istoric pentru perioada post-decembristă. Pentru 2015 unii analişti anticipează revenirea deficitului extern peste 1% din PIB, odată cu ascensiunea cererii interne şi creşterea investiţiilor productive.

    Tendinţa în ultimii ani a fost de corecţie puternică a deficitului de cont curent. Nivelul redus al deficitului extern reflectă îmbunătăţirea exporturilor de bunuri şi servicii, dar şi declinul consumului şi nivelul redus al investiţiilor.
    Înainte de criză România înregistra deficite de cont curent record de peste 10% din PIB. Până în 2008 deficitul de cont curent mare a fost una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale României – penalizată de pieţele externe şi de agenţiile de rating. Dacă în 2008 – anul cu cea mai mare creştere economică, de 8,5% – România avea un deficit de cont curent de aproape 12% din PIB, în 2012 deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, pentru prima oară în ultimii 10 ani.

    În perioada 2009-2012 România a înregistrat, în medie, un deficit de cont curent de 4,3% din PIB, pentru ca anul trecut să coboare sub 1% din PIB. Contul curent evidenţiază relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferurile curente (banii trimişi de românii care lucrează în străinătate şi fondurile euro-pene).

    Deficitul de 696 de milioane de euro din 2014 a fost în scădere cu 40,5% comparativ cu nivelul de 1,17 miliarde de euro înregistrat în 2013. Evoluţia a fost influenţată în principal de majorarea excedentului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 1,17 miliarde de euro) şi reducerea deficitului balanţei veniturilor primare (cu 242 milioane de euro). Componenta bunuri şi servicii a trecut de la un deficit de 743 milioane de euro în 2013 la un excedent de 352 milioane de euro în 2014. Deficitul compo-nentei venituri primare s-a diminuat cu 7,8% an/an, la 2,9 miliarde de euro.

    Unii analişti au spus că ajustarea deficitului de cont curent a fost determinată în ultimii ani mai degrabă de factori conjunc-turali decât de o reechilibrare fundamentală a economiei.

    Înainte de criză, consumul a crescut accelerat, cu impact asupra importurilor şi, implicit, asupra deficitului de cont curent. Iar finanţarea dezechilibrelor externe a fost asigurată până în 2008 în principal de investiţiile străine directe şi liniile de credit din sistemul bancar. Însă în anii de criză au scăzut puternic aceste surse de finanţare. Redresarea economiei a fost susţinută în ultimii ani de accelerarea exporturilor, în timp ce importurile au rămas constrânse de dinamica salariilor şi cere-rea internă redusă.

    Aspectul pozitiv legat de ajustarea deficitului extern este dat de finanţarea mai uşoară, reflectând diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital. Contul curent a fost pe deficit în ultimii 15 ani, iar investiţiile străine directe au reuşit să finanţeze integral acest deficit doar în trei ani, respectiv în 2004, 2013 şi 2014. După ce în 2010-2012 investiţiile străine directe au reuşit să acopere mai puţin de jumătate din deficitul de cont curent, în 2013 şi 2014 nivelul ISD a fost dublu, respectiv triplu faţă de soldul contului curent.

    Anul trecut România nu a fost foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) înregistrând un declin de aproape 11% la 2,4 miliarde de euro. Cele mai multe investiţii străine, de 531 milioane de euro, au fost atrase în noiembrie, iar în decembrie au intrat doar 304 milioane de euro. La polul opus, cele mai reduse niveluri ale investiţiilor au fost în lunile februarie – 36 milioane de euro – şi octombrie – 80 milioane de euro. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evoluţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi. Participaţiile la capital (inclusiv pierderea netă estimată) au fost anul trecut de aproape 2,6 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare negativă de 155 milioane de euro (net), potrivit datelor BNR. În 2013, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,7 miliarde de euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a înregistrat prima creştere de la începutul crizei.

    Industria a fost campioana atragerii de investiţii străine, dacă analizăm structura acestora în ultimii ani din punctul de ve-dere al orientării pe ramuri economice. Dacă ne uităm la naţionalitatea investitorilor, olandezii, austriecii şi germanii au adus în anii de criză în România aproximativ jumătate din investiţiile străine directe, menţinându-se în fiecare an pe podium, potrivit datelor BNR.

  • Senat: Statul să asigure finanţare de bază din 2015 şi pentru învăţământul particular preuniversitar

    ”Începând cu anul şcolar 2015-2016, statul asigură fără discriminare din punct de vedere al formei de organizare a învăţământului – de stat, particular sau confesional, pe fiecare nivel de structurare a învăţământului preuniversitar, finanţarea de bază reglementată de art. 9 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale 1/2011″, prevede amendamentul propus plenului de senatorul PSD Ovidiu Donţu.

    Ordonanţa de urgenţă 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 prevedea amânarea până la 31 decembrie 2016 a aplicării prevederii din Legea învăţământului prin care statul era obligat să asigure finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat.

    Iniţiatorul modificării, Ovidiu Donţu, a argumentat, în raport, necesitatea adoptării ei, subliniind că este normal ca pentru elevii care sunt cuprinşi în sistemul de învăţamânt prin frecventarea cursurilor la şcoli sau licee particulare acreditate, statul să suporte o parte din cheltuielile de şcolarizare a acestora, cheltuieli care s-ar fi făcut oricum dacă aceştia ar fi fost prezenţi în sistemul de învăţământ de stat. ”Obligaţia de şcolarizare a tinerilor pentru cei 11 ani de şcoală aparţine statului, iar faptul că aceştia optează pentru un sistem privat de învăţământ nu este suficient pentru a decădea din calitatea de titulari ai dreptului la învăţătură, stipulat de Constituţia României”, a susţinut senatorul.

    Proiectul urmează să fie dezbătut de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

  • Guvernul va obliga ASF şi ANCOM să finanţeze sănătatea cu 80% din excedentul anual

    Sumele astfel colectate vor trebui virate într-un cont distinct de venituri al bugetului Fondului naţional unic de asigurari sociale de sănătate, în termen de 20 zile calendaristice de la data depunerii situaţiilor financiare anuale.

    “În anul 2015, aceste sume se cuprind în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu ocazia primei rectificari bugetare”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

    Banii astfel colectaţi vor fi folosiţi pentru asigurarea sumelor necesare accesului asiguraţilor la medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi pentru unele servicii medicale.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a fost înfiinţată prin preluarea atribuţiilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

    Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a fost formată prin comasarea Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.

    În iunie 2013, Guvernul a decis că ASF va trebui să vireze la buget 80% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la sfârşitul anului, până la termenul stabilit pentru depunerea situaţiilor financiare anuale.

    Legea iniţială permitea ASF să reporteze întregul excedent ca sursă de finanţare în anul următor.

  • Asociaţia Română de Factoring: “În 2014 construcţiile au accesat cea mai mare parte a finanţărilor de tip factoring, în valoare de peste 520 milioane de euro”

    “Luând în considerare evoluţia faţă de 2013, când construcţiile au reprezentat 32,8% din totalul operaţiunilor de factoring intern, ponderea de doar 23,82% de anul trecut vine pe fondul scăderii investiţiilor publice si a marilor proiecte de dezvoltare şi infrastructură. In acest context, multe firme din constructii si-au redus activitatea si personalul, au intrat in somaj tehnic sau chiar insolventa, pe acest sector, rata de neporformanta situandu-se la aproximativ 28-30% (cf BNR). Datorită specificului sau direct dependent de mersul afacerilor, putem spune că, în general, evoluţia factoringului este o oglindă fidelă a felului în care funcţionează si a etapelor prin care trec diferitele sectoare ale economiei. Iar acest lucru se vede foarte bine şi în domeniul construcţiilor care a raportat contracţii consistente în 2014 faţă de 2013. Totuşi domeniul reprezintă un potenţial imens pentru finanţări prin factoring, atat in zona privata, cat si în zona contractelor cu statul, cu conditia ca termenele si conditiile de plată contractuale sa fie respectate”, explică Bogdan Roşu.

    După sectorul construcţiilor, o pondere importantă din totalul operaţiunilor de factoring a obţinut-o domeniul FMCG, urmat de auto&echipamente (11,74%) şi agricultură&produse alimentare (10,29%). În 2013 ponderea FMCG în totalul operaţiunilor de factoring a fost de 12,3%, în timp ce domeniile auto&echipamente au înregistrat  12,1%, iar sectoarelor agricultură&produse alimentare de 9,4%. “În a doua parte a anului 2014 am înregistrat un uşor reviriment al consumului pe baza creşterii încrederii populaţiei, dar şi a deblocării unor disponibilităţi financiare, mai ales în sectorul bugetar. Toate acestea se reflectă cel mai bine în creşterile parametrilor care măsoară evoluţia factoringului în FMCG”, mai adaugă Bogdan Roşu.

    Studiul realizat de ARF are la bază informaţii furnizate de membrii asociaţiei (Access Financial Services IFN, Banca Comerciala Romana S.A., Banca Transilvania S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank S.A., Raiffeisen Bank S.A, Romfactor S.R.L., Unicredit Tiriac Bank S.A.), precum şi de la alte instituţii financiare non-membre.

    Factoringul este o operaţiune financiară care are la bază un contract încheiat între o parte (Furnizor) şi o altă parte (Factor), în baza căruia Furnizorul cesionează Factorului creanţele rezultate din contracte de vânzare bunuri/prestari servicii, încheiate între Furnizor şi partenerii săi (Debitori). Pe baza acestui contract, Factorul va finanţa Furnizorul, prin plata în avans a creanţelor cesionate, ocupând-se ulterior, în nume propriu, de administrarea creanţelor cesionate şi de colectarea lor.