BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Cum se reciclează foştii finanţişti? Se fac meditatori!

    Meditatorul ideal pentru britanici, în ultima vreme, este cineva cu studii la una din universităţile renumite ale ţării, cum ar fi Oxford sau Cambridge, cunoscător de limbi străine, cu o inteligenţă peste medie, ceea ce-l face candidat la o categorie nou apărută, aceea de “super-meditator”. Aceştia sunt foarte căutaţi, ajungând un fel de celebrităţi printre părinţii dornici să le ofere copiilor cel mai bun profesor particular pe care-l pot găsi.

    Meditatorii sunt plasaţi clienţilor interesaţi de serviciile lor de către agenţii specializate, care nu numai că nu au fost afectate de criză (întrucât părinţii, fie ei şi cu venituri mai mici, tot fac un efort măcar să le asigure pe o perioadă scurtă copiilor lor un profesor particular care să-i ajute să treacă un examen sau să-şi îndrepte notele), dar chiar au beneficiat de pe urma ei, pentru că acum reuşesc să găsească mai uşor super-meditatori buni la matematică pe care altădată i-ar fi recrutat companiile din domeniul financiar-bancar.

    Se preferă persoane tinere pentru rolul de super-meditatori, pentru că ele ştiu ce se cere pentru obţinerea notelor bune, ştiu să explice materia elevilor şi, în plus, sunt şi la curent cu ultimele noutăţi din domeniile predate.

    Ca să atragă clienţi, unele agenţii de intermediere se laudă cu meditatorii din portofoliu, publicându-le CV-ul şi poza pe site-ul lor. Inclusiv unii clienţi bogaţi se laudă cu profesorii particulari pe care i-au angajat să le mediteze copiii, luându-i uneori şi în călătorii alături de ei.

  • Creşterea economică ar putea fi salvată de populaţia rurală dacă se rezolvă problema educaţiei

    “Dintr-un calcul simplu, chiar dacă suntem 19 milioane după recensământ, există în continuare o foarte mare parte a populaţiei în mediul rural care nu produce suficient în România, suficient înseamnă pentru a putea spera să convergem la Uniunea Europeană”, a spus economistul şef al UniCredit, Dan Bucşa. Analistul UniCredit a arătat că sunt milioane de persoane din mediul rural care produc “aproape nimic”, adică undeva la 3,5% din PIB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Există un al şaselea simţ?

    Noua apariţie e o carte descumpănitoare, pentru că valorizează un tip de cunoaştere – cea spontană, rapidă, intuitivă – aflat în profundă contradicţie cu lumea în care trăim şi cu prejudecata suverană potrivit căreia o decizie este cu atât mai bună cu cât timpul şi efortul investite sunt mai mari.

    Se ştie: cu toţii îi învăţăm pe copiii noştri că “graba strică treaba”. Sau le spunem: uită-te înainte să sari! Sau: gândeşte înainte să acţionezi! Aşa încât a veni azi să propovăduieşti graba şi prospeţimea primei reacţii poate constitui un sacrilegiu în raport cu străvechile şi aşezatele noastre principii care recomandă temeinicia, verificarea de două ori a unei concluzii, încetineala înţeleaptă.

    Bizuindu-se pe zeci de exemple concrete, dintr-o largă paletă de domenii de activitate şi pornind de la studii de ultimă oră din domeniul neuroştiinţei şi al psihologiei, volumul “Blink” (“Clipirea”) demonstrează că diferenţa dintre o decizie bună şi una greşită nu stă atât în volumul de informaţii cu care lucrăm, cât în capacitatea de a ne concentra asupra unor detalii esenţiale. Pe scurt (ca să fim în spiritul cărţii), Gladwell ne învaţă cum putem lua decizii mai bune – acasă, la birou şi în viaţa de zi cu zi, fără să prejudiciem calitatea opţiunii noastre.

    Dar Gladwell nu vrea să facă doar un elogiu al al puterii privirii aruncate pe fugă. În multe privinţe, el este interesat şi de acele momente în care instinctul ne înşeală. Pentru că abilităţile noastre de cunoaştere spontană – un al şaselea simţ – se manifestă haotic din cauza unui set foarte exact de motive, care pot fi identificate şi înţelese, trebuie să învăţăm “când să ascultăm de copmputerul interior şi când trebuie să îi contestăm eficienţa”.

    Malcolm Gladwell, “Blink”, Editura Publica, Bucureşti, 2011

  • Aţi sacrifica democraţia pentru mai multă bunăstare?

    Conform unui sondaj de opinie realizat recent de Institutul Nézőpont pentru gazeta Magyar Nemzet, susţinătorii partidelo de opoziţie MSZP (socialist), Jobbik (extrema dreaptă) şi LMP (verzii) sunt mai dispuşi să schimbe actualul regim democratic cu unul autoritar, dar în care să se bucure de un nivel de viaţă mai bun. În schimb, susţinătorii actualului partid de guvernământ de centru-dreapta, Fidesz, nu sunt înclinaţi spre o astfel de schimbare.

    Sondajul arată că 65% dintre susţinătorii Jobbik ar prefera un regim autocratic, dar cu creştere economică robustă. În cazul adepţilor MSZP, procentul este de 57%, pentru adepţii verzilor – 38%, iar pentru cei ai Fidesz doar în jur de o treime.

    Indiferent de simpatiile politice, cetăţenii cu nivelul cel mai scăzut de educaţie sunt cei mai dispuşi spre o astfel de schimbare de regim, reiese din sondaj: 34% dintre respondenţii care au doar studii primare, dar numai 23% dintre cei cu studii liceale şi 18% dintre cei cu facultate ar accepta să sacrifice democraţia în numele unui grad de bunăstare mai mare.

  • Zece principii pentru Guvern: repetaţi după noi

    ~ LA ACEST ARTICOL AU CONTRIBUIT ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, IOANA MIHAI, ANA RĂDUŢĂ, RĂZVAN MUREŞAN ~

    Prin măsurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de genul celor din “ţări cu ştaif în UE, care astăzi au mari probleme”, spunea în decembrie trecut premierul Emil Boc, într-una dintre numeroasele sale declaraţii despre cât de bine stă România în raport cu diverse alte ţări europene, graţie restricţiilor bugetare adoptate de guvernul lui. “Uitaţi-vă în ce greutăţi majore intră ţări precum Irlanda, pentru că nu au făcut ceea ce trebuie şi astăzi sunt practic în pragul colapsului. Dacă noi nu luam aceste măsuri, eram o ţară cu greutăţi mult mai mari decât Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia”, susţinea premierul.

    Aproape toţi oamenii de afaceri şi analiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin menţionează, într-adevăr, fixarea unor ţinte de disciplină bugetară prin acordul cu FMI şi reducerea cheltuielilor în sectorul public (mai puţini apreciază şi majorarea TVA) ca măsuri pozitive luate de actualul guvern, alături de programul Prima Casă, modificarea Codului Muncii şi menţinerea nivelului cotei unice de impozitare.

    Toţi se grăbesc să adauge însă o listă mult mai lungă de măsuri considerate neinspirate sau nocive, de la mărirea salariilor şi a pensiilor înainte de alegeri şi până la impozitul forfetar, seria prea mare de investiţii nefinalizate sau inutile, permiterea creşterii arieratelor şi chiar aplicarea în mare grabă şi nediferenţiat a unor măsuri (tăierea uniformă a salariilor cu 25% în sectorul bugetar, fără criterii de performanţă, şi majorarea uniformă a TVA, reclamate de pildă ca atare de Sorin Popescu, şeful Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – ARPIM). Şi nici nu e vorba doar de actualul guvern, ci de întârzierea cu care statul în general înţelege momentul şi ciclurile economice. “De investiţii era nevoie din prima zi de când România a intrat în criză”, afirmă economistul Florin Cîţu. “Relaxarea fiscală ar fi trebuit să vină la începutul crizei, pentru a stimula economia şi a sprijini IMM-urile foarte fragile şi puternic îndatorate. Acum nu înseamnă altceva decât a face duşuri scoţiene cu un bolnav cardiac”, consideră Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.

    Pentru următorul an, situaţia se prezintă şi mai dificilă decât până acum, iar capcanele pândesc la tot pasul atât economia, cât şi pe cei care trebuie să construiască politicile economice. Pe de o parte, mutarea crizei financiare în Europa şi perspectiva unei perioade delicate pentru băncile străine care au investiţii în România şi pentru economiile zonei euro ne periclitează direct şansele de relansare; pe de altă parte, ţara intră într-un an electoral cu o economie nerefăcută după criză şi susţinută de motoare aflate majoritar în afara controlului său (industria depinde de investitorii străini, exporturile depind de cererea din zona euro, agricultura depinde de starea vremii).

    Este adevărat că, faţă de anii trecuţi, România are în ochii investitorilor un avantaj nou, mai ales pentru o ţară în ajun de alegeri: analizele care ajung la investitori relevă acum mai multă încredere în capacitatea guvernului de a rezista populismului, chiar dacă ţintele de deficit negociate cu FMI ar putea fi uşor depăşite: “actualul acord cu FMI şi UE va rămâne în grafic, fiindcă guvernul şi-a demonstrat deja hotărârea de a consolida finanţele publice, iar deficitul structural al bugetului se va menţine sub 3% din PIB”, estimează analiştii BCR, care mizează pe un deficit al bugetului general de 4,2% în 2012, calculat după standardele europene ESA95). Acest avantaj poate fi însă eclipsat cu uşurinţă de faptul că reticenţa faţă de risc, mărită de criză, îi face pe investitori să ocolească Europa de Est în bloc, cel puţin deocamdată: ultimul raport de strategie al Citigroup, de pildă, recomandă investitorilor să-şi crească expunerea pe Asia, dar s-o reducă pe America Latină şi încă mai mult pe Europa Centrală şi de Est, regiunea cea mai direct vulnerabilă faţă de efectele crizei datoriilor din zona euro, pentru care analiza Citi aşteaptă o intrare în incapacitate de plată a Greciei, a Irlandei şi a Portugaliei undeva în a doua parte a anului viitor.

    Ce poate face şi ce nu ar trebui să facă statul în aceste condiţii?

  • Aproape două treimi dintre absolvenţii de studii superioare se angajează în România

    Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european DOCIS – Dezvoltarea unui sistem operaţional al Calificărilor din învăţământul superior din România şi vizează integrarea absolvenţilor recenţi de învăţământ superior pe piaţa muncii. Potrivit studiului, dintre absolvenţii incluşi în eşantionul studiului, 67% sunt angajaţi şi 26% nu au un loc de muncă, această categorie incluzându-i atât pe şomeri, cât şi pe cei aflaţi în afara pieţei muncii din diferite motive. Venitul lunar mediu net al unui absolvent de studii superioare din ultimii cinci ani este de 1.087 lei, mai arată autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Burse de 100.000 de euro pentru viitorii ingineri

    Acest program, care încurajează tinerii să studieze ingineria şi ştiinţele aplicate, implică 80 de universităţi din 11 ţări şi este finanţat de companiile Tenaris, Ternium şi Techint. În România, susţinerea financiară este asigurată de TenarisSilcotub.

    “Investim continuu în dezvoltarea angajaţilor noştri şi sprijinim iniţiative în domeniul educaţiei. Ne axăm pe susţinerea excelenţei şi recunoaşterea meritelor, pe sprijinirea educaţiei tehnice şi a inovaţiei”, spune Gabriel Podskubka, vicepreşedinte executiv TenarisSilcotub.

    Anul acesta, bursele sunt acordate unui număr de 40 de studenţi de la Universităţile Tehnice din Cluj, Iaşi şi Bucureşti, de la Universitatea Petrol Gaze Ploieşti şi Universitatea de Nord din Baia-Mare. Cei 40 de câştigători au fost selectaţi din peste 200 de candidaţi participanţi la centrele de evaluare organizate de TenarisSilcotub cu sprijinul universităţilor partenere. Criteriile de selecţie sunt performanţele şcolare ale candidaţilor, aptitudinile personale, capacitatea de lucru în echipă, creativitatea şi recomandările primite din partea universităţilor.

    “Tinerii care beneficiază de bursele «Roberto Rocca» sunt bine pregătiţi, dar evaluarea lor a demonstrat că au şi calităţile unor viitori lideri în industria de profil. Bursierii au ideile şi capacitatea necesare pentru a inova, entuziasm şi iniţiativă”, a declarat Paola Mazzoleni, director resurse umane TenarisSilcotub.

    Din 2006, prin Roberto Rocca Education Program au fost acordate studenţilor români 228 de burse de studiu, la nivel de licenţă şi master. Mai mult, reprezentanţii companiei păstrează legătura cu bursierii, oferindu-le oportunităţi de networking atât între ei cât şi cu angajaţi ai companiei. 11 absolvenţi ai facultăţilor tehnice din Romania au obţinut burse de doctorat pentru studii în străinătate.

    Tenaris este lider global în producţia şi furnizarea de produse tubulare şi servicii utilizate în activităţile de foraj, exploatare şi producţie a petrolului şi a gazelor, şi lider în furnizarea de produse tubulare utilizate în industria energetică şi petrochimică, precum şi în aplicaţii specializate din domeniul auto-moto şi industrial.

  • Ce învaţă românii în străinătate?

    Primele cinci destinaţii de studii în străinătate sunt Franţa, Germania, Italia, SUA şi Ungaria, cu numere în scădere pentru Franţa şi Germania şi numere în creştere pentru Italia, care va deveni, conform previziunilor statistice, destinaţia preferată de români în 2011. De asemenea, se aşteaptă ca Marea Britanie şi Spania să depăşească anul acesta SUA şi Ungaria în topul primelor cinci universităţi preferate de studenţii romani. Creşterea acestora în ultimii ani în detrimentul SUA şi al vecinilor din vest poate fi datorată intrării României în Uniunea Europeană, când au scăzut şi taxele pentru studenţii români, potrivit Romanian International University Fair.

    În 2011, programele cele mai căutate de studenţii români au fost în tehnologie şi automatică, business, management şi finante, design, studii sociale şi marketing şi publicitate.

  • Profesorii români, cel mai prost plătiţi din UE. În ce ţări sunt cel mai bine plătiţi dascăli

    În aproape toate ţările europene, salariile brute de bază pentru profesorii aflaţi în primii ani ai carierei sunt mai scăzute decât PIB-ul naţional pe cap de locuitor, iar remuneraţia lor nici măcar nu se va dubla pe parcursul vieţii active, cu excepţia câtorva state membre, se arată în studiul care compară salariile profesorilor şi directorilor de şcoli din sectorul public în cele 27 de state membre ale UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia. Datele, bazate pe anul şcolar 2009 – 2010, cuprind educaţia de la nivelul preşcolar şi până la cel secundar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu. Care sunt cele mai bune şi cele mai slabe

    În noul an universitar, universităţile sunt clasificate în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master şi respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat.

    Vezi clasificarea universităţilor din România conform nivelului de studii

    Vezi clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu

    Într-un sistem universitar schimbat, universităţile mici s-ar putea să nu mai facă faţă singure în viitor cerinţelor şi să solicite sprijin instituţiilor de învăţământ superior puternice, cu care ar putea fuziona. Prima fuziune, între Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea Politehnica din Timişoara, a fost deja anunţată. Decizia consorţiului dintre cele două instituţii de învăţământ superior a fost considerată istorică, fiind încurajată de Ministerul Educaţiei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.