BusinessMagazin

Tag: creare

  • De ce acest tânăr de 16 ani a refuzat 5 milioane de lire sterline

    Mohammed Ali, care şi-a lansat prima companie la doar 12 ani, a refuzat oferta considerând că produsul său va face mult mai mulţi bani, conform Daily Mail. 

    Adolescentul din Dewsbury, Yorkshire, a lansat de curând un site de comparare a preţurilor împreună cu partenerul său, Chris Thrope, în vârstă de 60 de ani, iar cei doi afirmă că produsul lor nu are rival pe piaţă. Aceştia  au întâlnit un grup de americani în Londra, care le-a făcut o oferă de peste 5 milioane de dolari pentru site, însă au refuzat-o chiar înainte de Crăciun. Principalul motiv, spun cei doi, constă în faptul că tehnologia şi conceptul valorează deja milioane, însă „imaginează-ţi cât va valora după ce oamenii vor începe să le folosească”.

    „Înţeleg riscul căruia mă supun, dar vreau să creez un brand şi, în acelaşi timp, să fac ceva pentru mine. Principalul atu al acestei aplicaţii este faptul că nu are concurenţă – economiseşti bani în timp real”, spune Ali.  Ideea site-ului aparţine lui Thrope, un antreprenor care a pus bazele platformei de marketing WeNeed1 în 2009 cu scopul de a aduce la un loc cumpărătorii şi vânzătorii de bunuri şi servicii din Marea Britanie; acesta nu a reuşit, însă, să o creeze până când nu l-a întâlnit pe Ali. Tânărul a reuşit să codeze platiforma chiar din dormitorul său, în timp ce studia pentru şcoală, iar lansarea site-ului este stabilită pentru 28 ianuarie.

    Mohammed  Ali, care locuieşte cu părinţii şi fraţii săi, spune că a devenit pasionat de IT încă de la o vârstă fragedă şi a învăţat să codeze singur din cărţi şi tutoriale de pe YouTube. Mohammed Ali a câştigat peste 40.000 de lire sterline la 12 ani, după ce a pus bazele propriului său joc video.

     

  • De ce acest tânăr de 16 ani a refuzat 5 milioane de lire sterline

    Mohammed Ali, care şi-a lansat prima companie la doar 12 ani, a refuzat oferta considerând că produsul său va face mult mai mulţi bani, conform Daily Mail. 

    Adolescentul din Dewsbury, Yorkshire, a lansat de curând un site de comparare a preţurilor împreună cu partenerul său, Chris Thrope, în vârstă de 60 de ani, iar cei doi afirmă că produsul lor nu are rival pe piaţă. Aceştia  au întâlnit un grup de americani în Londra, care le-a făcut o oferă de peste 5 milioane de dolari pentru site, însă au refuzat-o chiar înainte de Crăciun. Principalul motiv, spun cei doi, constă în faptul că tehnologia şi conceptul valorează deja milioane, însă „imaginează-ţi cât va valora după ce oamenii vor începe să le folosească”.

    „Înţeleg riscul căruia mă supun, dar vreau să creez un brand şi, în acelaşi timp, să fac ceva pentru mine. Principalul atu al acestei aplicaţii este faptul că nu are concurenţă – economiseşti bani în timp real”, spune Ali.  Ideea site-ului aparţine lui Thrope, un antreprenor care a pus bazele platformei de marketing WeNeed1 în 2009 cu scopul de a aduce la un loc cumpărătorii şi vânzătorii de bunuri şi servicii din Marea Britanie; acesta nu a reuşit, însă, să o creeze până când nu l-a întâlnit pe Ali. Tânărul a reuşit să codeze platiforma chiar din dormitorul său, în timp ce studia pentru şcoală, iar lansarea site-ului este stabilită pentru 28 ianuarie.

    Mohammed  Ali, care locuieşte cu părinţii şi fraţii săi, spune că a devenit pasionat de IT încă de la o vârstă fragedă şi a învăţat să codeze singur din cărţi şi tutoriale de pe YouTube. Mohammed Ali a câştigat peste 40.000 de lire sterline la 12 ani, după ce a pus bazele propriului său joc video.

     

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă casă din SUA. Are chiar şi o cameră unde ţine dulciuri de 200.000 de dolari – GALERIE FOTO

    Imensa casă, ce se întinde pe 3.500 de mp, deţine mobilier personalizat şi găzduieşte 12 dormitoare, 21 de băi, trei bucătării, o alee de bowling, o sală film, o piscină de 25 de metri adâncime cu propriul său bar şi o cameră de dulciuri în valoare de 200.000 de dolari. Malkowsky a inclus, de asemenea, o colecţie de 12 maşini de lux în de 30 de milioane de dolari şi 130 de opere de artă, dar şi „bijuteria” parcată deasupra locuinţei, un elicopter. „Mica” sală de cinema dispune de 40 de fotolii din piele şi s-a ridicat la costuri de circa 2 milioane de dolari. Preţul de 250 de milioane de dolari nu include doar facilităţile materiale, ci şi şapte angajaţi ce vor lucra non-stop la proprietate, cărora Makowsky le va plăti salariile timp de doi ani.

    Mogulul a construit locuinţa fără a avea, anterior, un cumpărător interesat, însă afirmă că până în zece oameni s-au arătat interesaţi. „Oamenii cheltuiesc circa 300 de milioane de dolari pe iahturi de lux,  pe care le folosesc cam opt săptămâni pe an. Apoi se întorc şi locuiesc în case de 30-40 de milioane de dolari. De fapt, oamenii îşi petrec cam jumătate din viaţă acasă, iar aici ar trebui să fie oaza de linişte şi relaxare”, a declarat acesta ziariştilor.

    În cele din urmă, doar 1.810 dintre miliardari lumii şi-ar putea permite această casă, 540 aflându-se pe teritoriul SUA, conform Forbes.

     

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă casă din SUA. Are chiar şi o cameră unde ţine dulciuri de 200.000 de dolari – GALERIE FOTO

    Imensa casă, ce se întinde pe 3.500 de mp, deţine mobilier personalizat şi găzduieşte 12 dormitoare, 21 de băi, trei bucătării, o alee de bowling, o sală film, o piscină de 25 de metri adâncime cu propriul său bar şi o cameră de dulciuri în valoare de 200.000 de dolari. Malkowsky a inclus, de asemenea, o colecţie de 12 maşini de lux în de 30 de milioane de dolari şi 130 de opere de artă, dar şi „bijuteria” parcată deasupra locuinţei, un elicopter. „Mica” sală de cinema dispune de 40 de fotolii din piele şi s-a ridicat la costuri de circa 2 milioane de dolari. Preţul de 250 de milioane de dolari nu include doar facilităţile materiale, ci şi şapte angajaţi ce vor lucra non-stop la proprietate, cărora Makowsky le va plăti salariile timp de doi ani.

    Mogulul a construit locuinţa fără a avea, anterior, un cumpărător interesat, însă afirmă că până în zece oameni s-au arătat interesaţi. „Oamenii cheltuiesc circa 300 de milioane de dolari pe iahturi de lux,  pe care le folosesc cam opt săptămâni pe an. Apoi se întorc şi locuiesc în case de 30-40 de milioane de dolari. De fapt, oamenii îşi petrec cam jumătate din viaţă acasă, iar aici ar trebui să fie oaza de linişte şi relaxare”, a declarat acesta ziariştilor.

    În cele din urmă, doar 1.810 dintre miliardari lumii şi-ar putea permite această casă, 540 aflându-se pe teritoriul SUA, conform Forbes.

     

  • „Tarzan ar fi invidios”. A fost creată cea mai luxoasă căsuţă din copac – GALERIE FOTO

    „Tarzan ar fi invidios! Într-un camping  din Marea Britanie a fost creată cea mai luxoasă căsuţă din copac – cu saună proprie, cadă cu hidromasaj, şemineu rotativ şi cuptor de pizza”, arată un articol Daily Mail Online.

    „Căsuţa” este cocoţată  la 9 metri deasupra solului, susţinută de nişte picioroange lungi şi se poate ajunge la ea pe o scara de lemn în spirală. În interior, oaspeţii găsesc un pat matrimonial, o baie, o bucatarie, scaune din piele şi un şemineu rotativ, aflat în centrul camerei. Puntea inferioară deţine un duş în aer liber, legat la o conductă de apă caldă, în timp ce puntea superioară beneficiază de un spa în toată regula, cu o cadă de hidromasaj şi saună.

    Zidurile groase sunt dotate cu ferestre ce oferă vedere la pădure, însă există şi o fereastră de tavan, deasupra patului, ce dezvăluie bolta de stejar de deasupra.

    Construcţia a fost proiectată de arhitectul Keith Brownlie şi realizată de meşterul Guy Mallinson, care, împreună cu echipa sa de meşteşugari, au lucrat peste cinci luni până la finalizarea sa. Costurile totale ale acestei construcţii s-au ridicat până la 150.000 de lire sterline.

    Casa din copac poate fi închiriată de la 390 de lire sterline pe noapte şi se află în campusul Crafty din Holditch, în vestul Dorset.  

  • Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – FOTO, VIDEO

    Fotograful Ryan Deboodt a petrecut două zile pe râul ce trece prin peştera Tham Khoun Xe. Peştera râului Tham Khoun Xe, creat de râul subteran Xe Bang Fai, este un loc desprins de lume, iar Deboodt a surprins imagini spectaculoase. 

    VEZI AICI O GALERIE FOTO SPECTACULOASA REALIZATA DE RYAN DEBOODT

    Foto, Video: Ryan Deboodt

     

  • Cronică de film: Rogue One – A Star Wars Story

    ”Rogue One“ reuşeşte, în mai multe ocazii, ceea ce ”The Force Awakens“ nu a reuşit: să redea atmosfera trilogiei originale, cea din anii ’70-’80. Nu e puţin lucru, iar fanii francizei (şi sunt destui) vor aprecia cu siguranţă acest lucru.

    „Rogue One” e primul dintr-o serie de filme de sine stătătoare care sunt dezvoltate pentru a complementa noile producţii din celebra saga creată de George Lucas, permiţându-le astfel producătorilor să exploreze acest univers şi să experimenteze diferite stiluri şi moduri de a spune poveşti.

    „Rogue One” nu e un film tipic Star Wars; deşi reproduce impecabil atmosfera stabilită de Lucas în 1977, povestea este mai degrabă una de război pe care nu aş recomanda-o neapărat celor mici. Sigur, elementele din franciză se regăsesc în marea lor majoritate, dar cei de la Disney par să fi reuşit ceea ce şi-au propus: „Rogue One” este o poveste de sine stătătoare, dar îşi găseşte perfect locul între episoadele III şi IV (pentru cunoscători, acţiunea are loc exact înainte de capturarea prinţesei Leia din „A New Hope”).

    Personajele noi par puţin ieşite din stereotipurile Star Wars, dar globalizarea industriei cinematografice are şi ea costurile ei; avem parte, spre exemplu, de primul luptător asiatic din franciză. Toate elementele noi se leagă însă extrem de bine, aici fiind evident meritul regizorului Gareth Edwards. Un aspect interesant: pentru a crea ambianţa dorită pentru „Rogue One”, Edwards şi directorul de imagine Grieg Fraser s-au reîntors la lentilele camerelor din anii ’70, pe care le-au combinat cu tehnologia digitală modernă.

    În căutarea inspiraţiei pentru realizarea oraşului sfânt Jedha, designerii de producţie s-au uitat la oraşul antic al Ierusalimului şi la fortăreaţa din deşert Masada, din Israel. O altă influenţă importantă a fost şi oraşul Paris, aşa cum arăta el în perioada celui de-al doilea război mondial. Aerodromul Bovingdon – o veche bază a RAF (Royal Air Force), nefolosită timp de aproape jumătate de secol – a fost locul ideal pentru a recrea Maldivele. Nu au mai fost necesare decât elemente ca nisipul şi palmierii. Astfel, realizatorii filmului au adus 2.000 de tone de nisip şi au importat 60 de palmieri din Spania, precum şi din diferite sere din Regatul Unit.

    Recrearea înfăţişării lui Darth Vader a reprezentat o provocare pentru designerii de costume Glyn Dillion şi David Crossman, întrucât – ca în fiecare film Star Wars – au existat schimbări subtile ale ţinutei personajului negativ. Spre exemplu, casca purtată de Vader în „The Empire Strikes Back” este mai strălucitoare decât cea dinainte, dar după multe discuţii, regizorul a decis că preferă varianta mată, cum a apărut în „A New Hope”. Rezultatul final este o reproducere fidelă a look-ului lui Vader, cutiile de pe cureaua lui fiind identice cu cele din „A New Hope”, inclusiv cele mai mici zgârieturi. Iar cutia de la piept este din nou pictată şi are butoanele lipite deasupra. Sunt detalii minore, dar ele arată cât de important a fost pentru cei implicaţi să readucă în sala de cinema atmosfera primelor episoade.

    Din punctul de vedere al banilor, discuţie e oarecum inutilă: toate filmele din franciză au ieşit pe plus, iar „The Force Awakens” a devenit doar al treilea film din istorie care generează venituri de peste 2 miliarde de dolari. „Rogue One” nu va fi atât de profitabil, dar e suficient să spunem că filmul a adus din primul weekend încasări de 290 de milioane de dolari, în condiţiile în care tot bugetul a fost de 200 de milioane de dolari.

    În concluzie, „Rogue One: A Star Wars Story” este un film bine gândit şi executat; nu schimbă în vreun fel desfăşurarea evenimentelor, dar răspunde mai multor întrebări pe care fanii şi le-au pus de-a lungul timpului. Calitativ, „Rogue One” e peste episoadele I, II şi III – adică trilogia apărută în anii ’90 – şi se apropie destul de mult de opera iniţială a lui Lucas. Încă o victorie, deci, pentru Disney; singura problemă e că trebuie să mai aşteptăm până în decembrie pentru încă două ore de Star Wars.

    NOTA: 8/10

  • Cu o populaţie mai mică decât cea a Bucureştiului, acest stat a reuşit să strângă 335 de miliarde de dolari în doar 10 ani

    Qatar îşi recapătă apetitul pentru investiţii – în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Investiţiile au fost realizate prin intermediul Autorităţii pentru Investiţii din Qatar (QIA), creată în 2005 pentru a rezolva criza creată de preţul la acea vreme în cădere a gazului natural lichefiat; Qatar era şi rămâne cel mai mare exportator din lume al respectivului combustibil.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând QIA în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime.

    După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016.

    Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că cei de Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    Grupul media qatarez BeIN a cumpărat anul trecut Miramax, compania producătoare de filme din California care a adus publicului, printre altele, “Pulp Fiction”.
     

  • Cu o populaţie mai mică decât cea a Bucureştiului, acest stat a reuşit să strângă 335 de miliarde de dolari în doar 10 ani

    Qatar îşi recapătă apetitul pentru investiţii – în ultimele două luni, cea mai bogată ţară din lume a investit în cea mai mare fermă de păsări din Turcia, în gigantul rus Rosneft şi în compania britanică National Grid Plc.

    Investiţiile au fost realizate prin intermediul Autorităţii pentru Investiţii din Qatar (QIA), creată în 2005 pentru a rezolva criza creată de preţul la acea vreme în cădere a gazului natural lichefiat; Qatar era şi rămâne cel mai mare exportator din lume al respectivului combustibil.

    Din 2005 şi până acum, Qatar – care are o populaţie mai mică decât Bucureştiul – a strâns 335 de miliarde de dolari în bunuri, transformând QIA în cel de-al 14-lea fond suveran de bunăstare al lumii ca mărime.

    După mai multe tranzacţii care au adus acţiuni în Hollywood, zona rezidenţială a Londrei, case de modă din Italia şi chiar o echipă de fotbal, numărul acţiunilor întreprinse de QIA a scăzut în 2015 şi 2016.

    Dar preţul petrolului a început din nou să urce, aşa că cei de Qatar s-au reapucat de afaceri. Investiţia de 11 miliarde de dolari în Rosneft, spre exemplu, întăreşte poziţia celor din Orientul Mijlociu în Rusia. QIA a mai cumpărat, în iulie, 25% din aeroportul Sankt Petersburg.

    Grupul media qatarez BeIN a cumpărat anul trecut Miramax, compania producătoare de filme din California care a adus publicului, printre altele, “Pulp Fiction”.
     

  • Cum a reuşit un cuplu să câştige 1 milion de dolari lucrând doar o oră şi jumătate pe zi

    În septembrie 2012, Shane şi Jocelyn Sams erau profesori şi fiecare câştiga 38.000 de dolari pe an. Shane spune că munca de profesor nu era una tocmai uşoară şi lucra cam în fiecare zi 12-14 ore. În plus, nu vedea oportunităţi de a face mai mulţi bani în aceast domeniu.

    A căutat oportunităţi online şi a dat peste Pat Flynn, creierul din spatele afacerii “Smart Passive Income”. S-a gândit că poate şi el şi Jocelyn vor putea face asta.

    “Primii bani pe care i-am făcut au fost 11 cenţi. Un vizitator al site-ului meu a dat click pe o reclamă. Săream în sus de bucurie pentru că mi-am dat seama că se pot câştiga bani online.”, povesteşte Shane pentru Forbes

    Doar un an mai târziu, cuplul câştia 15.000 de dolari pe lună. În august 2013 au ajuns la suma de 36.000 de dolari. “Era un salariu de profesor într-un an şi banii aceştia i-am primit pentru un produs pe care l-am creat şi la care nu mai lucram”, a spus Shane. Şi toate acestea lucrând doar part-time la site, în timpul liber.

    Au decis să facă un pas important şi să renunţe la joburi pentru a se dedica full-time site-ului.

    Din 2013 până în 2015 au reuşit să câştige 1 milion de dolari cu trei site-uri: ElementaryLibrarian.com, cursuri pentru librari, UShistoryteachers.com, cursuri pentru profesori de istorie şi FlippedLifestyle.com, unde învaţă oamenii cum să facă bani online. În 2015 au avut un venit constat de 40.000 de dolari pe lună, iar în 2016 au ajuns cam la 50.000 de dolari pe lună.

    Poate te-ai gândit că pentru banii ăştia lucrează zi şi noapte, dar potrivit Forbes, cei doi lucrează 10 ore pe săptămână, ceea ce înseamnă că obţin cam 625 de dolari pe oră.

    Cum au reuşit?

    “Primul site l-am făcut în mai sau iunie 2012 şi în iulie am luat primii bani, cei 11 cenţi. Atunci şi-a făcut şi Jocelyn site-ul Elementary Librarian şi şi-a lansat primul produs digital în iulie sau august care s-a vândut cu 2700 de dolari.”, povesteşte Shane

    “Un an mai târziu, amândoi vindeam produse digitale pe site-uri şi am reuşit să trecem de la câştiguri de 15.000 pe lună la 36.000 pe lună. Atunci am decis să ne dedicăm full time afacerii. Pe 29 septembrie 2013 a fost ultima zi în calitate de profesori”, adaugă Jocelyn.

    “Frumuseţea este că lecţiile mele de istorie nu sunt produse ce se modifică sau expiră. Abraham Lincoln va fi pentru totdeauna al 16-lea preşedinte al Statelor Unite. Investim timp şi bani o singură dată, iar produsul în vindem ani de zile, 24 din 24 de ore.”, spune Shane.

    “La început ne dedicam fiecare minut liber afacerii până când am definitivat produsele şi am automatizat procesul. Acum am trecut la un sistem de abonare şi este mai uşor, avem cam 1500 de membri care plătesc 50 de dolari pe lună, de exemplu, la site-ul Elementary Librarian. Am automatizat procesul de marketing şi reclamă cu ajutorul Facebook. Oamenii plătesc pentru conţinut, dar rămân pentru comunitate. Avem forumuri unde oamenii pot întreba tot felul de lucruri- cum ar trebui să formulez un mail pentru un potenţial investitor, de exemplu”