Consumul de bere a ajuns anul trecut la aproximativ 90 de litri per capita şi se apropie de cel mai înalt nivel înregistrat în ultimiii 10 ani, cel din 2007 -2008, când un român consuma 94, respectiv 99 de litri de bere, potrivit datelor Asociaţiei Berarii României. La un preţ mediu de 1,2 euro pentru un litru de bere, calculele ZF arată că un român a alocat anul trecut în medie 90-100 de euro pentru acest produs. Piaţa berii, care este evaluată la 1,8 mld. euro, a înregistrat anul trecut o creştere de 7% în volum, până la 18 mil. hectolitri, ajutată de vremea bună şi de multitudinea competiţiilor sportive, potrivit aceleiaşi surse. Însă pentru 2013 berarii nu sunt la fel de optimişti. Puterea de cumpărare a românilor „fragilă“ şi creşterea nivelului accizei la bere alungă din euforia adusă de creşterea vânzărilor de anul trecut. „Deşi anul trecut s-a înregistrat un trend ascendent al consumului de bere, suntem rezervaţi în ce priveşte evoluţia în acest an“, a spus Andrew Highcock, preşedintele asociaţiei. Veniturile mici ale românilor, comparativ cu celelalte state europene, schimbă chiar şi preferinţele pentru tipul de ambalaj. Astfel, berea la PET deţine 52,5% din vânzările totale de bere, aproape dublu comparativ cu berea la sticlă.
Tag: consum
-
Cum ar putea deveni periculoasă inflaţia scăzută din zona euro
Oficiul European de Statistică (Eurostat) a confirmat scăderea ratei anuale a inflaţiei în zona euro la 1,7% în luna martie, de la 1,8% în februarie. Astfel, rata anuală a inflaţiei a scăzut continuu de la 2,2% în decembrie 2012 până la 1,7% la sfârşitul primului trimestru din 2013. Ţinta de inflaţie pe termen mediu a Băncii Centrale Europene presupune o creştere anuală mai mică, dar apropiată de 2% a indicelui armonizat al preţurilor de consum pentru Zona Euro. “Din câte se vede în ultimele luni, inflaţia se depărtează de plafonul de 2%, menit să asigure atât o stabilitate a preţurilor, cât şi o marjă pentru evitarea riscurilor deflaţiei”, spune Cătălin Buşa.
Între 2001 şi 2007, inflaţia în zona euro a avut o variaţie relativ redusă, între 2,3% şi 2,1% pe an. Apoi, în 2008 rata anuala a inflatiei a fost de 3,3%, dar în cea de-a doua parte a anului a înregistrat o scădere extrem de abruptă; în 2009, la nivelul zonei euro inflaţia a ajuns la 0,3%. Preţurile au intrat pe creştere în următorii ani, astfel încât în 2010 rata inflaţiei s-a ridicat la 1,6%, iar în 2011 s-a situat la 2,7%. În decembrie 2012, inflaţia zonei euro a fost de 2,2%, iar de atunci a intrat pe un trend de scădere.
De ce ar fi periculoasă?
Comisia Europeană a estimat că economia zonei euro se va contracta cu 0,3% în 2013 şi va reveni pe creştere abia în 2014. “O scădere accelerată a inflaţiei în continuare şi instabilitatea preţurilor ar putea avea urmări care ar întârzia chiar mai mult revenirea Zonei Euro pe creştere economică”, a precizat Cătălin Buşa. Inflaţia în scădere ar aduce cu sine riscul de a întări imaginea preţurilor în scădere, atât în ceea ce îi priveşte pe agenţii economici, cât şi în ceea priveşte populaţia.
Astfel, atunci când vor fi luate în calcul achiziţiile sau investiţiile, ar apărea “speranţa” că preţurile ar putea scădea în continuare, iar planurile ar fi puse “în aşteptare”. “Amânarea investiţiilor (în bunuri mobile, mijloace de producţie, etc) şi a achiziţiei bunurilor de folosinţă îndelungată ar conduce în mod clar la scăderea producţiei şi a consumului general şi ar purta cu sine chiar riscul deflaţiei. Inflaţia şi preţurile în scădere sub un anumit nivel indică cerere în scădere, iar acesta ar fi un semnal negativ privind reluarea creşterii economice în regiune”, a precizat Cătălin Buşa.
-
Un român munceşte 25 de minute ca să plătească o bere. Media europeană este de 5 minute
Cu toate că muncesc mult peste media europeană pentru a-şi putea plăti berea, românii sunt printre primii pe continent la consum.
Astfel, cu un consum mediu de 90 de litri de bere pe cap de locuitor în 2012, România ocupă locul şase în Europa, după Cehia, Austria, Germania, Polonia şi Lituania.
În condiţiile în care o bere are, în medie, 0,5 litri, pentru cele 180 de beri consumate pe an un român trebuie să muncească peste 4.400 de minute, adică mai mult de 73 de ore.
Piaţa berii din România a crescut anul trecut cu 7%, la 18,2 milioane de hectolitri, dar berarii consideră că avansul este conjunctural.
“Evenimentele sportive din vara anului trecut şi vremea bună au dus la creşterea consumului, nu creşterea nivelului de trai al populaţiei”, a declarat marţi într-o conferinţă de presă Constantin Bratu, directorul general al asociaţiei Berarii României.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Vânzările de bere au crescut anul trecut
Berarii cred că evoluţia se datorează verii lungi, cu temperaturi ridicate, şi evenimentelor sportive importante, precum Euro 2012 şi Jocurile Olimpice.
Cea mai multă bere consumată a fost ambalată în PET, 52,5% din piaţă, urmată de cea la sticlă (28,2% din piaţă), cutie (15,8%) şi halbă (3,5%).
Exporturile au atins un nivel istoric, de 230.000 de hectolitri, ceea ce reprezintă 1,23% din producţia locală de bere. Importurile au fost de 430.000 de hectolitri, acoperind 2% din piaţă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări
Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.
În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.
Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări
Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.
În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.
Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cea mai recentă descoperire a cercetătorilor britanici: Berea apără de Helicobacter Pylori
Infecţia cu Helicobacter Pylori afectează peste jumătate din populaţia globului. Majoritatea persoanelor în al căror tract digestiv se regăseşte bacteria nu prezintă semne sau simptome de boală. În anumite situaţii însă, infecţia poate conduce la complicaţii serioase, cum ar fi ulcerul gastric sau cancerul de stomac.
Liam J. Murray, MD, împreună cu colegii săi de la Universitatea Queens din Belfast, a realizat un studiu, pe un eşantion de 10.537 persoane, legat de infecţia cu Helicobacter Pylori. Rezultatele au indicat că un consum moderat de bere poate proteja împotriva infecţiei cu această bacterie al cărei grad de incidenţă la populaţia din România este de peste 60%. Studiul a apărut în The American Journal of Gastroenterology.
Un pahar sau două de bere consumate săptămânal scad incidenţa infecţiei cu Helicobacter Pylori cu 11%, iar 3-6 pahare de bere pe săptămână reduc factorul de risc cu 17%, datorită conţinutului bogat de substanţe antibacteriene.
-
Porumbul pe care DSV Dolj a pus sechestru poate fi vândut, după rezultatul celei de-a treia analize a nivelului de AFLATOXINĂ
Directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV) Dolj, Andrei Butaru, a declarat că, potrivit legii, în cazul celor 11 tone de porumb pe care s-a pus sechestru la sfârşitul lunii martie, întrucât ar fi conţinut aflatoxină, a fost făcută o a treia analiză la Laboratorul Naţional de Referinţă, care a indicat o cantitate de 6,05 micrograme pe kilogram faţă de 21,9 micrograme pe kilogram, cât ieşise la laboratorul din Craiova.
“Este posibil ca noi să fi nimerit un eşantion cu o încărcătură de ciupercă mai mare, iar cei de la Bucureşti nu. De altfel, acesta este şi motivul pentru care se fac trei analize. Ca să nu greşim. Noi vom ţine cont doar de analiza de la Laboratorul Naţional de Referinţă. Aşa că porumbul poate fi pus în vânzare pentru consum animal sau pentru bioetanol”, a declarat Andrei Butaru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Producţia este dublă faţă de consum şi ameninţă să destabilizeze sistemul, iar bulgarii nu pot exporta din cauza taxelor mari
Vremea caldă, reducerea cheltuielilor gospodăriilor şi preţurile ridicate la electricitate au adus în criză sectorul energetic din Bulgaria, unde producţia de electricitate depăşeşte cu mult consumul, iar pentru a se menţine un echilibru între cererea şi oferta de energie, mai mulţi producători au fost obligaţi să îşi închidă temporar unităţile. De asemenea, producţia singurei centrale nucleare din Bulgaria a fost redusă.
„Sectorul energetic este foarte bolnav, ineficient, supraîncărcat şi produce mai mult decât este nevoie“, a declarat Asen Vasilev, ministrul interimar al economiei şi energiei, citat de Global Post.
În ultimii patru ani, sectorul energiei regenerabile din Bulgaria s-a dezvoltat într-un ritm alert datorită subvenţiilor destinate producătorilor şi stabilirii unor preţuri fixe preferenţiale. Însă, 40% din parcurile eoliene şi solare nu reuşesc să informeze operatorii reţelei de fluctuaţiile producţiei, ceea ce creează probleme de siguranţă.
În acest context, Vasilev le-a solicitat producătorilor de energie regenerabilă care au încălcat regulile de siguranţă în ultimele nouă luni să oprească temporar toate unităţile şi i-a avertizat pe ceilalţi jucători de pe piaţă că vor fi sancţionaţi dacă depăşesc un anumit nivel al producţiei.
-
Imobilul “păros” care transformă zgomotul în electricitate – GALERIE FOTO
Faţada clădirii este acoperită ci 84.000 de “tentacule” electro-active, acoperite cu senzori de sunet, care transformă vibraţiile produse de zgomote în energie cinetică, ulterior mişcarea fiind convertită în electricitate.
Creatorii au calculat că un turn înalt de 100 de metri ar putea produce în jur de 150 MW/h, adică în jur de 10 procente din consumul iluminatului public din Los Angeles.
Proiectul a participat la concursul de proiecte al revistei de arhitectură eVolo.