BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Primele victorii ale economiei de război

    Preşedintele Băsescu l-a invitat pe vicepreşedintele american Joe Biden la Bucureşti, vizită apreciată de premierul Ponta drept un semnal “liniştitor pentru români”, iar premierul Ponta a profitat de ocazie ca să se pozeze cu reprezentanţii Lockheed Martin şi să laude programul de achiziţii de avioane americane F-16, să se bucure că uzinele de armament vor avea de acum comenzi în plus şi să decidă ştergerea datoriilor istorice din industria de apărare, cifrate la 1,1 mld. lei.

    După Chuck Hagel, secretarul american al apărării, care a avertizat că membrii NATO vor fi “judecaţi aspru” dacă nu vor creşte bugetele apărării ca reacţie la criza din Ucraina, a venit rândul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a certat acum câteva zile membrii NATO din Est fiindcă măsurile de austeritate din timpul crizei au inclus reduceri ale bugetelor militare de peste 20% în ultimii 5 ani. “E momentul să opriţi tăierile de cheltuieli şi să inversaţi tendinţa”, a spus Rasmussen la o conferinţă pentru securitate din Slovacia.

    Ulterior, aflat în vizită la Bucureşti, Rasmussen a declarat că majorarea treptată a alocărilor bugetare este necesară noua situaţie dramatică de securitate din Europa”, în timp ce preşedintele Traian Băsescu a comentat că angajamentul recent al Guvernului de a creşte alocările bugetare pentru MApN cu 700 mil. lei este un semn bun, dar a adăugat că “poate că mai trebuie discutată cadenţa, pentru că evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid”. Bugetul pentru apărare al României este de cca 1,42% din PIB şi ar urma să ajungă la pragul cerut de NATO – 2% din PIB – până în 2017, conform premierului Victor Ponta..

    Conducerea NATO e conştientă însă că modelul clasic al relansării economice după o criză pe seama unui efort de război întârzie să-i convingă pe europeni în ritmul dorit. Dacă Suedia a anunţat încă din aprilie că majorează cheltuielile militare, iar Polonia a anunţat că va creşte ponderea în PIB a cheltuielilor de apărare de la 1,8% mai aproape de pragul de 2%, premierul slovac a anunţat însă că în următorii ani nici nu se pune problema de creşteri ale bugetelor militare, iar cehii nu intenţionează să le majoreze (ambele ţări cheltuiesc cca 1% din PIB pe apărare). Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a cărei ţară alocă 1,3% din PIB pe armată, chiar a declarat că prioritatea Europei este acum consolidarea stabilităţii economice şi sociale după criză, nu cheltuielile militare.

  • Oltchim a raportat afaceri cu 64,7% mai mari în primele trei luni, de 136,2 milioane lei

     Compania de stat a raportat pentru ianuarie-martie pierderi de 56,2 milioane lei (12,5 milioane euro), în scădere cu 34,6% faţă de rezultatul negativ de 86 milioane lei din perioada silimară a anului trecut.

    Aproape 67% din cifra de afaceri a Oltchim, respectiv 91,1 milioane lei, este generată de activitatea de petrochimie.

    “Reducerea pierderilor s-a reuşit printr-o mai bună utilizare a resurselor financiare, eliminarea tuturor cheltuielilor care nu erau strâns legate de activitatea de producţie (s-au redus la minim cheltuielile cu terţii, contractele de prestări servicii, s-au anulat toate contractele de consultanţă), cât şi prin reducerea personalului prin disponibilizările care au avut loc în iunie 2013”, potrivit raportului trimestrial al compoaniei transmis miercuri Bursei de Valori Bucureşti.

    În iunie 2013 au fost disponibilizaţi 918 angajaţi ai Oltchim.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât cheltuie românii pe mâncarea comandată: bucureştenii – 50 lei/zi, în alte oraşe – 40 de lei pe zi

     Şi la nivelul celor mai scumpe comenzi foodpanda tot Bucureştiul este lider, cea mai mare comandă plasată pe platformă ridicându-se la 750 lei, acesta fiind urmat de Cluj cu o comandă maximă de 500 lei, Timişoara cu 450 lei şi Iaşi cu 230 lei.

    Deşi bucureştenii comandă cel mai mult şi mai des de mâncare, obiceiul de consum şi preferinţele culinare ale locuitorilor Capitalei sunt diferite de cele ale ieşenilor, clujenilor şi ale timişorenilor.

    “Observăm diferenţe de consum de la o zonă la alta, însă cel mai evident este că bucureştenii comandă de pe foodpanda oarecum din necesitate. Majoritatea sunt tineri, foarte activi, cu un ritm de viaţă alert, care ştiu că la birou au nevoie de o masă completă şi hrănitoare. Clujenii, timişorenii şi ieşenii sunt gurmanzi, le place să descopere bucătării noi şi să încerce feluri ce nu se regăsesc în meniul lor obişnuit”, a declarat Dan Macarie, country manager foodpanda România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poşta Română va intra pe piaţa brokerajului în asigurări în perioada următoare

     “Prin adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial a bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii Poşta Broker de Asigurare, a fost îndeplinită ultima cerinţă solicitată în documentaţia de obţinere a autorizaţiei de funcţionare de la Autoritatea de Supraveghere Financiară. În perioada imediat următoare, societatea va depune documentaţia la ASF şi activitatea de intermediere va începe imediat”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Poştei Române, Dan Dumitrescu.

    Poşta Broker de Asigurare este controlat integral de Compania Naţională Poşta Română.

    Conform bugetului, veniturile totale ale brokerului au fost estimate pentru acest an la 618.900 lei, iar cheltuielile totale vor atinge 617.100 lei.

    De asemenea, cheltuielile cu salariile pentru cei 3 salariaţi ai Poşta Broker de Asigurare au fost previzionate la 160.100 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Negriţoiu: ASF va fi reorganizată – cheltuielile de personal vor fi reduse masiv, vor fi mai puţini conducători

     “Raportul PwC propune revizuirea numărului de personal de execuţie în baza unei organigrame simplificate (…) Se vor elimina anumite nivele de conducere nenecesare şi se vor simplifica procesele de execuţie din instituţie. Nu pot să vă dau cifre acum, dar obiectivul este reducerea masivă a cheltuielilor de personal şi îmbunătăţirea substanţială a eficienţei. Am discutat cu personalul. Avem nevoie de fiecare, dar nu de toată lumea. Cine munceşte, cine e eficient, va avea un loc de muncă. Locul de muncă nu este garantat pentru mine, nici pentru mine, deşi avem un contract colectiv. Locul de muncă se câştigă prin performanţă”, a spus Negriţoiu la primă conferinţă de presă de la preluarea mandatului.

    Potrivit preşedintelui ASF, restructurarea va privi în principal funcţiile de conducere şi în special cele de middle management.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu verifică modul în care s-au cheltuit banii pentru proiectul Tarniţa

     “Analiza va viza în principal activitatea Hidroelectrica. Şeful Corpului de Control are termen ca până la sfârşitul acestei săptămâni să prezinte ministrului concluziile sale”, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Ideea construcţiei hidrocentralei de la Tarniţa datează din timpul regimului comunist, iar investiţia este evaluată la 1,1 miliarde de euro.

    Contactat de MEDIAFAX, Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administartorul judiciar al Hidroelectrica, a afirmat că este vorba de “un război” între ministrul Economiei, Constantin Niţă, şi Nicolescu în legătură cu exercitarea controlului asupra companiilor din sectorul energetic.

    “Este un război între Niţă şi Nicolescu. Niţa vrea să ia companiile (din sectorul energetic – n.r.), Nicolescu face scandal pe tema Tarniţa. Eu mă opun construcţiei Tarniţa, care nu se justifică din niciun punct de vedere”, a spus Borza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MINIVACANŢA DE 1 MAI: Cei aproximativ 90.000 de români care merg în vacanţă vor cheltui 50 de milioane de lei

     Chiar dacă hotelierii au pregătit peste 110.000 de locuri de cazare, cu 10.000 mai multe decât anul trecut, numărul turiştilor este cu 10% mai mic decât în 2013.

    “Sunt două motive care explică această situaţie: în primul rând, ploile care au cuprins toată ţara în ultimele zile îi determină pe români să se gândească de două ori înainte de a-şi face bagajele şi a pleca în concediu. În al doilea rând, anul acesta, Ziua Internaţională a Muncii este imediat după Paşte, iar mulţi români şi-au consumat deja bugetul alocat pentru distracţie”, a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele FPTR.

    În ceea ce priveşte destinaţiile interne alese de turiştii români, topul este condus de departe de litoral. Numărul celor care petrec minivacanţa într-o staţiune de la malul mării este aproape similiar celui din 2013, ajungând la 25.000 de persoane. Cu un grad de ocupare de aproximativ 90%, Mamaia rămâne staţiunea preferată de români.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ropharma estimează pentru acest an o creştere cu 25% a profitului şi cu 5% a vânzărilor

     Acţionarii Ropharma au aprobat în AGA de marţi bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei.

    Anul trecut, vânzările companiei au crescut nesemnificativ, la 411,2 milioane lei (93 milioane euro), iar profitul a avansat cu aproape 3%, la 7,2 milioane lei (1,6 milioane euro).

    Ropharma are două unităţi de producţie în Târgu Mureş şi Chişinău, unde fabrică suplimente alimentare şi medicamente. Compania de distribuţie are cinci depozite şi 1.200 de farmacii client. Reţeaua proprie de farmacii cuprinde 127 unităţi. Aria de acoperire este de 25 judeţe şi municipiul Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regatul Unit, pe drumul către anul de graţie 1948

    În acelaşi timp, şomajul a scăzut sub 7%, la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani – 6,9%. Economia britanică este aşteptată de  cei mai mulţi analişti să crească în acest an cu 2,9%, peste estimarea oficială de 2,7%, care ia în calcul însă necesitatea unor noi tăieri de cheltuieli bugetare.

    În opinia guvernului, eforturile de austeritate sunt doar la jumătatea programului şi va mai dura câţiva ani până ce îşi vor atinge ţinta – tăierea consumului public de bunuri şi servicii până ce va atinge cea mai mică pondere în PIB din 1948 încoace.

  • Cât vor cheltui românii pentru cumpărăturile de Paşte şi unde vor petrece sărbătorile

     Conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 85% dintre persoanele intervievate din mediul urban au spus că îşi vor petrece zilele libere de Paşte cu membrii familiei, în localitatea de domiciliu, la rude, prieteni sau ieşind la iarbă verde. Ca tendinţă, persoanele intervievate cu vârsta între 18 şi 35 de ani, pe lângă timpul petrecut acasă, în familie, obişnuiesc să-şi facă timp şi pentru prieteni.

    Comparativ cu anul 2013, bugetul mediu alocat sărbătoririi Paştelui nu a crescut semnificativ din punct de vedere statistic, suma medie situându-se în jurul valorii de 359 de lei în 2014, faţă de 358 de lei anul trecut.

    Tradiţia vopsirii ouălor în casă este respectată de 64,8% dintre orăşenii intervievaţi, în timp ce 17,2% dintre respondenţi au spus că preferă să cumpere ouăle roşii din magazin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro