BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Club BM: Valoarea bazelor de date inteligente

    DE CÂND CONSUMATORUL A DEVENIT REGE, tot mai multe companii caută să afle cât se poate de exact ce vrea şi, mai ales, ce şi-ar putea dori clienţii. În acest context, de ajutor se pot dovedi bazele de date inteligente şi analiza predictivă.
    În plus, tehnologia a schimbat foarte mult modalitatea de interacţiune cu produsele şi serviciile, foarte multe din aşteptările clienţilor s-au schimbat, iar organizaţiile trebuie să îşi redescopere clienţii, arată Ştefan Baciu, channel partner manager pentru Europa de Sud Est, IBM România. Mai concret spus, dacă în urmă cu zece ani cantitatea de informaţii era relativ limitată la calculatorul fiecăruia şi la media, acum un client poate să acceseze „tone„ de informaţie pentru a-şi cumpăra un telefon, un frigider, o casă sau o vacanţă. Cu toate acestea, punctează reprezentantul IBM, foarte multe organizaţii încă funcţionează cu „blind spots„ – zone neobservabile din punct de vedere al analizei de date. Studii realizate de IBM şi citate de Baciu arată că unul din trei manageri ia decizii critice de business fără informaţia de care are nevoie, unul din doi manageri nu are acces la informaţia necesară pentru a-şi fundamenta deciziile iar unul din patru lideri de business este convins că informaţia predictivă ar putea ajuta în luarea unor decizii mai bune.

    Or informaţiile inteligente pot fi la îndemâna oricărei companii, pentru că orice firmă are o bază de date ce se poate dovedi extrem de folositoare în păstrarea, fidelizarea clienţilor dar şi în creşterea vânzărilor. „Instrumentele de analiză predictivă ne ajută să facem o conexiune între volumul de date şi informaţii pe care îl avem astfel încât să putem trage concluzii despre evenimentele care ar putea să se întâmple„, declară Baciu. Mai mult de-atât, companiile pot genera scenarii multiple pentru evoluţia afacerii folosindu-se de acest tip de instrument.

    SOLUŢIILE DE ANALIZĂ PREDICTIVĂ DUC LA SCHIMBAREA INTERACŢIUNII CU CLIENTUL, CARE DEVINE MULT MAI PERSONALIZATĂ. Soluţiile SPSS din portofoliul IBM îşi trag rădăcinile din sisteme de lucru ce există pe piaţă de peste 40 de ani. „A început ca produs de statistică, a evoluat către data mining şi evaluare predictivă, a fost cumpărat de IBM în 2009 şi acum este un instrument care conţine foarte multă inteligenţă şi poate identifica tendinţe şi modele în volume mari de date”, declară Ştefan Baciu.

    Cu toate acestea, companiile care apelează la soluţiile de analiză predictivă nu trebuie să se aştepte la rezultate imediate, atenţionează Ionel Dinu, şeful departamentului CRM, direcţia managementul segmentelor retail, în cadrul BCR.
    ACESTA ESTE UN INSTRUMENT DE LUCRU, ORICE IDEE SE POATE MODELA ATÂT TIMP CÂT EXISTĂ ISTORIC, DATE. E frumos să poţi previziona, dar rezultatele vor veni foarte greu„, spune Dinu. El adaugă că ideea de analiză predictivă, numită şi data mining sau mineriada datelor, a pornit de la un spital, la departamentul de urgenţă, când trebuia să se facă o predicţie astfel încât să se asigure personalul necesar pentru urgenţe. BCR este una dintre companiile care a mizat pe soluţiile pe care le poate oferi analiza predictivă. „Spunea cineva la un moment dat că jumătate din banii cheltuiţi pe marketing sunt aruncaţi. Dar nu se ştia care este jumătatea respectivă. Aşa făceam şi noi”, spune Dinu.

    BCR făcea campanii de marketing direct, având o bază de clienţi consistentă, de peste trei milioane de clienţi în retail. Rezultatul a fost redus, povesteşte Dinu: „trimiteam 100.000 de scrisori, cu costuri de circa 100.000 de euro; mai trimiteam încă 20.000 de mesaje scrise celor care nu au primit mesajul cum trebuie şi reuşeam să vindem în jur de 1.000 de produse„. La o primă vedere, procedura putea fi îmbunătăţită, pentru a găsi în baza de date – generoasă, dealtfel – informaţii inteligente. Trebuia „să mă uit în baza de date şi să găsesc clienţi care au cea mai mare probabilitate pentru a cumpăra un anumit produs„, explică reprezentantul BCR. Instituţia financiară a cumpărat SPSS, a dezvoltat modele predictive iar acum „ştim că pentru un anumit produs putem să ne concentrăm pe o anumită bază de date relativ mică, dar cu o rată foarte mare de succes. Nu vom cheltui 100.000 de euro ca să vindem 1.000 de produse, cheltuim 10.000 de euro ca să vindem 3.500 de produse”.

  • Guvernul a propus companiei petroliere azere de stat SOCAR să preia combinatul Oltchim

     Subiectul Oltchim a fost abordat într-o discuţie avută de premierul Victor Ponta, aflat în vizită oficială în Azerbaidjan, cu conducerea SOCAR.

    Combinatul Oltchim se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an, iar privatizarea a eşuat anul trecut întrucât Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni, nu a plătit suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane de euro.

    La începutul acestui an, compania petrolieră azeră de stat SOCAR a anunţat că a ajuns la o reţea de 14 benzinării în România şi va continua să deschidă noi unităţi, în oraşele Bacău, Focşani şi Roman.

    Compania azeră de stat are reţele de benzinării în Elveţia, România, Ukraina şi Georgia şi produce anual 60 de milioane de tone de petrol şi 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GOOGLE ar putea forma alianţe cu fonduri de investiţii

     Fondurile de investiţii pot acorda asistenţă unui cumpărător prin furnizarea finanţării sau consultanţă despre cum ar trebui restructurată ţinta de preluare, după finalizarea unei tranzacţii.

    GOOGLE vrea să îşi mărească vânzările prin intermediul achiziţiilor şi foloseşte o metodă pe care o numeşte “testul periuţei de dinţi”, pentru a analiza cât de frecvent este folosită o posibilă ţintă de preluare de către utilizatori, a spus Don Harrison, directorul Google pentru fuziuni şi achiziţii, relatează Bloomberg.

    El a adăugat că GOOGLE încheie acorduri de achiziţie o dată la două săptămâni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Piaţa imobiliară românească rămâne dependentă de creditele bancare

     “Deşi în Europa există tendinţa de a creşte ponderea finanţărilor în real estate din surse non-bancare, cum ar fi de exemplu emisiunea de acţiuni sau obligaţiuni corporative, România este încă extrem de dependentă de creditele bancare din cauza unei slabe dezvoltări a pieţei de capital. Din acest motiv, fondurile de investiţii ce deţin proprietăţi în România şi care în general apelează la atragerea de resurse de pe piaţa de capital, din păcate fac acest lucru pe alte burse şi nu la Bucureşti (vezi NEPI, Immofinanz etc.)”, a declarat într-un comunicat Marius Grigorică, senior business analyst DTZ Echinox.

    Astfel, deficitul net de finanţare în Europa s-a diminuat în ultimele 6 luni cu 42%, de la 86 miliarde de dolari la 50 miliarde de dolari, ca urmare a reducerii gradului de îndatorare şi a finanţărilor din surse non-bancare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HARTA SALARIILOR. Ce s-a întâmplat cu lefurile românilor într-un an. Analiza “boom”- ului din Harghita

    Salariile din cinci judeţe din România au scăzut în ultimul an, reiese din datele centralizate de gândul pe baza celor mai recente informaţii făcute publice de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Cea mai mare scădere a salariului mediu net s-a înregistrat în judeţul Giurgiu, de 5%, respectiv de la 1.281 de lei în februarie 2012, la 1.218 lei în februarie 2013.

    Citiţi aici materialul integral

  • Piaţa de medicamente a ajuns la 696 mil. euro în primul trimestru

    Vânzările de medicamente au atins 3,05 mld. lei (696 mil. euro) în primele trei luni ale acestui an, cu 4,3% (3,6% în euro) mai mult comparativ cu acelaşi interval din 2012, arată datele companiei de analiză şi cercetare de piaţă Cegedim România.

     

  • Boc: Păcatul originar în cazul Bechtel – contractul fraudulos încheiat în 2004 de Guvernul PSD

     “Văd că toată lumea vorbeşte de situaţia legată de Bechtel, dar nimeni nu merge la păcatul originar, care este încheierea contractului din 2004, de către Guvernul PSD de atunci, care este cel mai scandalos şi fraudulos contract din istoria României care s-a încheiat vreodată. Este inadmisibil să se ia în analiză 5 kilometri din cei 415 kilometri, să faci un calcul pe hârtie, mâzgălit, şi să multiplici cu 415 şi să spui că acesta este valoarea contractului”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, fostul premier Emil Boc.

    El a spus că o a doua greşeală este că acel contract a fost făcut în totalitate în defavoarea statului român, “toate garanţiile posibile”, de penalităţi, fiind în favoarea Bechtel şi nicio garanţie şi siguranţă pentru statul român.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotelierii: Impozitul forfetar va afecta grav firmele, care nu îşi vor putea permite să îl plătească

     “Ne vom trezi cu un nou impozit, suplimentar, care va afecta direct rezultatul operaţional şi care nu ne va scuti de celelalte taxe, impozite şi contribuţii de tot felul, stipulate de legislaţia în vigoare”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) transmis luni MEDIAFAX.

    Potrivit federaţiei, calculul făcut de reprezentanţii statului pentru impozitul forfetar a pornit de la o analiză fracţionată, indicându-se ca bază de calcul un impozit pe profit “datorat sau colectat” în 2011, împărţit la numărul de locuri de cazare evaluate că ar fi fost disponibile în anul 2011. Împărţirea a condus la un cuantum de 55 de euro pentru un loc de cazare în cameră, ca bază de impozitare sugerată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană analizează dacă Apple foloseşte tactici neloiale pe piaţa smartphone-urilor din Europa

     Apple se confruntă cu presiune în creştere din partea autorităţilor, după ce săptămâna trecută senatorii americani l-au audiat pe directorul general, Tim Cook, privind practicile companiei de a-şi reduce taxele folosind paradisuri fiscale.

    Potrivit unor chestionare transmise săptămâna trecută de CE mai multor operatori de telefonie mobilă din UE şi văzute de FT, ancheta se concentrează pe termeni de distribuţie care ar putea favoriza Apple prin prevederea că niciun rival nu poate obţine condiţii mai bune de vânzare.

    Investigaţia a fost declanşată în urma plângerilor unor operatori de telefonie mobilă şi se află încă într-o fază preliminară. Înainte de deschiderea unei anchete formale de abuz, Comisia trebuie să ajungă la concluzia că Apple are o poziţie dominantă pe piaţa smartphone din UE. Succesul Samsung în ultimii ani pe piaţa smartphone ar putea face, însă, dificilă o astfel de concluzie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 10% din consumul de bunuri de larg consum revine discounterilor

    Aproximativ 60% din gospodăriile din România au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărături de la discounteri precum Penny Market, XXL Mega Discount şi Lidl, analiza GfK excluzând Profi, care s-a repoziţionat în supermarket începând cu februarie 2012.. Frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună.

    Atunci când merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mâncare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă). Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, cu un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată.

    Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescut puternic, ajungând în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de larg consum la nivelul întregii ţări şi a tuturor formatelor de retail. În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativ jumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 de puncte procentuale faţă de anul precedent. În jur de 90% dintre gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată din discounteri în decursul anului 2012.

    “Printre elementele pe care le-am identificat în studiile GfK ca având potenţial de diferenţiere în termeni de satisfacţie faţă de tipurile de formate de retail se numără proximitatea, nivelul preţurilor, atmosfera din magazin, programele de loializare, oferta din revistele promoţionale precum şi produsele marcă privată şi varietatea de produse româneşti. Câştigătorii vor fi cei care reuşesc să întâmpine atât nevoile raţionale, cât şi pe cele emoţionale, în timp ce continuă să investească în înţelegerea acestor aşteptări”, spune Gabriela Luca, retail specialist, consumer goods & retail division.

    Studiul GfK are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2012 a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional. Începând din ianuarie 2013, GfK România a înlocuit metoda clasică de colectare a datelor cu ajutorul jurnalului de cumpărături cu o soluţie inovatoare – scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum. în plus, numărul de gospodării monitorizate a crescut la 3.000. Odată cu aceste schimbări, GfK a lărgit şi categoriile monitorizate. La cele deja analizate, se adaugă: fructe şi legume proaspete şi congelate, carne proaspătă şi procesată, alcool, produse de îngrijire pentru bebeluşi, îngheţată, sosuri şi dressing-uri, mâncare pentru animale.