Tag: activitate

  • Avocatul clientului în boardul Vodafone

    Ca director customer operations, Ana Alexe este, practic, cea care duce la nivel de board al companiei toate informaţiile importante despre preferinţele clienţilor Vodafone. În cei 17 ani de când lucrează în organizaţie, Ana Alexe a urcat pas cu pas în carieră, iar de la jobul pe care îl avea în call center în studenţie a ajuns să deţină o poziţie în board şi să coordoneze activitatea a peste 1.000 de oameni – de la echipele din call center până la cele de suport sau echipele care au contact direct cu clienţii de business.

    La nivelul unei luni sunt câteva sute de mii de interacţiuni doar cu agenţii (cei care răspund la telefon sau sună clientul), „doar cu colegi care lucrează în contact cu clientul”, spune Ana Alexe, director customer operations, Vodafone România. În online sunt milioane de interacţiuni, dacă sunt luate în calcul şi cele din zona de digital, pentru că tot mai mulţi clienţi preferă această zonă, chiar dacă poate aleg, de pildă, să nu cumpere de pe site. „Zona de digital creşte din ce în ce mai mult. Am lansat chatul din aplicaţia mobilă my Vodafone în urmă cu mai bine de doi ani şi am putut să constatăm că tot mai mulţi preferă acest gen de interacţiune”, spune reprezentanta celui de-al doilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă. Conform informaţiilor comunicate săptămâna trecută, Vodafone România avea aproape 9.369.000 de clienţi (servicii mobile, servicii de voce şi M2M), la 30 septembrie 2016, în creştere cu circa 315.000 faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de clienţi, peste 8.683.000 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    Ana Alexe lucrează de 17 ani în cadrul companiei, angajându‑se încă din vremea studenţiei. Povesteşte că şi-a dorit ceva diferit de o facultate obişnuită, de aceea a ales Ştiinţe Politice, la Universitate, secţia de limba engleză. Nu-i era foarte clar la vârsta studenţiei ce anume însemna „altceva”. Şi a ales să nu urmeze calea administraţiei sau a ştiinţelor politice; spune că a ajutat-o foarte mult facultatea din prisma profesorilor, mulţi străini, care i-au imprimat un stil de gândire diferit. „Am făcut foarte multe dezbateri în facultate, ceea ce nu era o practică răspândită la acea vreme. Mi-a format obişnuinţa de a gândi cu capul meu, de a-mi forma o părere despre ceea ce se întâmplă, de a nu lua neapărat de bun un ceva spus de altcineva”. Mărturiseşte că s-a angajat din dorinţa de a acumula experienţă profesională, iar la momentul respectiv şi-a depus CV-ul printat la recepţia Connex; au sunat-o, a trecut printr-o serie de interviuri şi teste şi a fost angajată în departamentul de relaţii cu clienţii. Spune că parcursul de carieră, până la un punct, nu a fost planificat, „pur şi simplu mi-am dorit să fac lucrurile care îmi plac şi să le fac cât pot eu de bine.” Vreme de doi ani a lucrat în call center şi spune că în acea perioadă a învăţat extraordinar de multe „şi cred că mă ajută şi acum în ceea ce fac, pentru că este un contact real cu activitatea de relaţie cu clientul, cu oameni foarte diferiţi. Am învăţat de pildă că trebuie să căutăm o soluţie care să fie potrivită şi inteligibilă pentru un om care poate să fie utilizator de smartphone, bun cunoscător, sau să fie un om care este la primul lui telefon. Sau cineva care a avut o zi proastă. Trebuie să trecem peste felul de a fi propriu, să înţelegem că reprezentăm compania şi nu este nimic personal”.

    Povesteşte că în momentul în care s-a angajat nu se aştepta să înveţe astfel de lucruri, ci voia mai degrabă să vadă ce înseamnă un loc de muncă. „Şi am descoperit un gen de activitate care îmi place foarte mult.” Şi-a dat seama şi că i-ar plăcea rolul de a conduce oamenii şi a mers mai departe – a aplicat pentru o poziţie de team leader, şef de echipă în call center; apoi după care lucrurile „au mers cumva natural; m-am îndreptat spre roluri în care să-mi placă tot timpul activitatea respectivă. Să fac ceva care să consider că are semnificaţie, care este de impact. Pentru mine contează şi dinamica. Partea de operaţiuni legate de clienţi o văd ca fiind extrem de dinamică, extrem de conectată şi cu trendurile din piaţă în general, şi cu tendinţele din tehnologie, dar şi cu ce se întâmplă cu clienţii şi cu aşteptările lor. Totdeauna este ceva nou de făcut, ceva care crează aşteptări, iar dinamismul acesta mi se potriveşte extraordinar, mă ţine în priză”.

    În 2010 s-a gândit că-şi doreşte o experienţă pe o piaţă străină şi a lucrat un an în Vodafone Qatar, decizie legată de dorinţa de a vedea ceva diferit. Spune că a ales intenţionat o piaţă foarte diferită de România, care la acel moment se afla foarte aproape de începutul activităţii organizaţiei, şi din prisma dorinţei sale de a-şi valida competenţele, cum că rezultate sunt legate de faptul că este bună la ceea ce face, nu de faptul că a petrecut suficient de mult timp în companie încât să ştie cum merg lucrurile. A lucrat în Qatar într-o organizaţie cu 250 de angajaţi de 43 de naţionalităţi, cu diferite abordări de business, şi spune că a învăţat foarte multe şi din această experienţă; „cred că m-a făcut mult mai flexibilă, să înţeleg că de la A la B se poate ajunge în feluri foarte diferite şi este foarte OK”.

  • UniCredit: Motorul economiei româneşti va încetini în 2017

    În 2017, motorul economiei româneşti va încetini pe fondul scăderii consumului şi vânzărilor din retail, dar şi al scăderii activităţii industriale, ca urmare a reducerii cererii externe, conform unei analize a UniCredit Bank preluată de Ziarul Financiar.

    Scenariul pesimist al celor de la UniCredit indică o creştere de numai 3,4% în anul care vine. Însă economiştii se aşteaptă o creştere a investiţiilor publice.

    „Creşterea economică este fundamentală pentru că bugetul a angajat în ultimii doi ani cheltuieli care nu pot fi suportate fără o creştere economică foarte înaltă, o creştere care să alimenteze bugetul consolidat care, la rândul său, să poată face faţă majorărilor salariale şi reducerilor de taxe”, arată analiza UniCredit, citată de Ziarul Financiar.

    De asemenea, Banca Mondială prognozează că, în 2017, economia românească îşi va încetini ritmul, creşterea fiind de 3,8% (după un avans de 5,1% în 2016), iar în 2018 aceasta va creşte cu doar 3,4%.

  • UniCredit: Motorul economiei româneşti va încetini în 2017

    În 2017, motorul economiei româneşti va încetini pe fondul scăderii consumului şi vânzărilor din retail, dar şi al scăderii activităţii industriale, ca urmare a reducerii cererii externe, conform unei analize a UniCredit Bank preluată de Ziarul Financiar.

    Scenariul pesimist al celor de la UniCredit indică o creştere de numai 3,4% în anul care vine. Însă economiştii se aşteaptă o creştere a investiţiilor publice.

    „Creşterea economică este fundamentală pentru că bugetul a angajat în ultimii doi ani cheltuieli care nu pot fi suportate fără o creştere economică foarte înaltă, o creştere care să alimenteze bugetul consolidat care, la rândul său, să poată face faţă majorărilor salariale şi reducerilor de taxe”, arată analiza UniCredit, citată de Ziarul Financiar.

    De asemenea, Banca Mondială prognozează că, în 2017, economia românească îşi va încetini ritmul, creşterea fiind de 3,8% (după un avans de 5,1% în 2016), iar în 2018 aceasta va creşte cu doar 3,4%.

  • Doi fraţi au clădit un imperiu plecând de la un împrumut mai mic de 400 de dolari. Acum sunt miliardari în dolari

    Doi fraţi indieni sunt cei mai nou intraţi în clubul miliardarilor. Pe vremea când abia împinise 16 ani, Divyank Turakhia deja fondase o firmă în domeniul tehnologiei, împreună cu fratele său, Bhavin Turakhia, mai mare cu numai doi ani, relatează Quartz.

    În 1998, când internetul era la primii paşi în India, cei doi fraţi, care se recomandau drept “tocilarii tech”, au luat cu împrumut 25.000 de rupii (circa 372 de dolari) de la tatăl lor, contabil de profesie, pentru a înfiinţa o companie care avea ca activitate crearea de nume de domenii. De-a lungul celor două decenii care au urmat, cei doi au construit un imperiu, Directi ajungând la rulaje de 1,4 miliarde de dolari; grupul reuneşte companii cu activităţii în domenii diverse, între care se numără servicii de plată în mediul virtual, aplicaţii de mesagerie, tehnologie de advertising.

    Pe 22 august, cei doi fraţi şi-au mai adăugat o victorie în palmaresul personal. La o vârstă de până în 40 de ani, cei doi fraţi indieni sunt cei mai proaspeţi membri ai clubului select al miliardarilor la nivelul globului. Pe 21 august au vândut una dintre companiile pe care le-au înfiinţat Media.ner, care dezvoltă produse pentru companiile de publicitate, unui consorţiu de investitori chinezi, pentru suma de 900 de milioane de dolari. Tranzacţia a fost a treia ca valoare în domeniul tehnologiei pentru advertiseri.

    “Cele două exituri ale noastre de până acum au depăşit, cumulat, valoarea de un miliard”, spune Divyank Turakhia. În 2014 cei doi fraţi au vândut o parte din Directi către Endurance International Group, pentru 160 de milioane de dolari. “De aceea probabil suntem numiţi nou intraţi în clubul miliardarilor, adaugă tot el”.

    Fondată în 2010, de Divyank Turakhia, Media.net este printre cele mai mari cinci companii din domeniul tehnologiei pentru advertising, la nivel global. Compania a devenit partener al Yahoo, afacerea fiind similară cu Google Adsense. În 2015, Media.net a avut venituri de 232 milioane de dolari. 90% din încasări se datorează pieţei din SUA, 5% clienţilor din UK şi Canada, iar diferenţa de 5% sunt încasări din restul lumii.

    Divyank şi Bhavin au început afacerea ce avea să devină un imperiu lucrând în camera din casa părintească, în Andheri, o suburbie a Mumbai-ului.
     

  • Doi fraţi au clădit un imperiu plecând de la un împrumut mai mic de 400 de dolari. Acum sunt miliardari în dolari

    Doi fraţi indieni sunt cei mai nou intraţi în clubul miliardarilor. Pe vremea când abia împinise 16 ani, Divyank Turakhia deja fondase o firmă în domeniul tehnologiei, împreună cu fratele său, Bhavin Turakhia, mai mare cu numai doi ani, relatează Quartz.

    În 1998, când internetul era la primii paşi în India, cei doi fraţi, care se recomandau drept “tocilarii tech”, au luat cu împrumut 25.000 de rupii (circa 372 de dolari) de la tatăl lor, contabil de profesie, pentru a înfiinţa o companie care avea ca activitate crearea de nume de domenii. De-a lungul celor două decenii care au urmat, cei doi au construit un imperiu, Directi ajungând la rulaje de 1,4 miliarde de dolari; grupul reuneşte companii cu activităţii în domenii diverse, între care se numără servicii de plată în mediul virtual, aplicaţii de mesagerie, tehnologie de advertising.

    Pe 22 august, cei doi fraţi şi-au mai adăugat o victorie în palmaresul personal. La o vârstă de până în 40 de ani, cei doi fraţi indieni sunt cei mai proaspeţi membri ai clubului select al miliardarilor la nivelul globului. Pe 21 august au vândut una dintre companiile pe care le-au înfiinţat Media.ner, care dezvoltă produse pentru companiile de publicitate, unui consorţiu de investitori chinezi, pentru suma de 900 de milioane de dolari. Tranzacţia a fost a treia ca valoare în domeniul tehnologiei pentru advertiseri.

    “Cele două exituri ale noastre de până acum au depăşit, cumulat, valoarea de un miliard”, spune Divyank Turakhia. În 2014 cei doi fraţi au vândut o parte din Directi către Endurance International Group, pentru 160 de milioane de dolari. “De aceea probabil suntem numiţi nou intraţi în clubul miliardarilor, adaugă tot el”.

    Fondată în 2010, de Divyank Turakhia, Media.net este printre cele mai mari cinci companii din domeniul tehnologiei pentru advertising, la nivel global. Compania a devenit partener al Yahoo, afacerea fiind similară cu Google Adsense. În 2015, Media.net a avut venituri de 232 milioane de dolari. 90% din încasări se datorează pieţei din SUA, 5% clienţilor din UK şi Canada, iar diferenţa de 5% sunt încasări din restul lumii.

    Divyank şi Bhavin au început afacerea ce avea să devină un imperiu lucrând în camera din casa părintească, în Andheri, o suburbie a Mumbai-ului.
     

  • Câte zile libere de la stat avem în 2017

    Anul viitor, românii au 14 zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează. Doar 10 dintre ele însă pică în timpul săptămâni. Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producţie sau specificului activităţii. Salariaţii care lucrează în astfel de unităţi au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

    Zile libere în 2017
    – 1 ianuarie (duminică), 2 ianuarie (luni) — Anul Nou
    – 24 ianuarie (marţi) – Ziua Unirii Principatelor Române (Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în data de 7 octombrie 2016)
    – 16 aprilie (duminică), 17 aprilie (luni) — Paştele ortodox
    – 1 Mai (luni) — Ziua Muncii
    – 1 iunie, 4 iunie (duminică), 5 iunie (luni) — Rusalii
    – 15 august (marţi) — Adormirea Maicii Domnului
    – 30 noiembrie (joi) — Sfântul Andrei
    – 1 decembrie (vineri) — Ziua Naţională a României
    – 25 decembrie (luni), 26 decembrie (marţi) — Crăciunul

  • Câte zile libere de la stat avem în 2017

    Anul viitor, românii au 13 zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează. Doar 10 dintre ele însă pică în timpul săptămâni. Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end. În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producţie sau specificului activităţii. Salariaţii care lucrează în astfel de unităţi au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

    Zile libere în 2017
    – 1 ianuarie (duminică), 2 ianuarie (luni) — Anul Nou
    – 24 ianuarie (marţi) – Ziua Unirii Principatelor Române (Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în data de 7 octombrie 2016)
    – 16 aprilie (duminică), 17 aprilie (luni) — Paştele ortodox
    – 1 Mai (luni) — Ziua Muncii
    – 1 iunie, 4 iunie (duminică), 5 iunie (luni) — Rusalii
    – 15 august (marţi) — Adormirea Maicii Domnului
    – 30 noiembrie (joi) — Sfântul Andrei
    – 1 decembrie (vineri) — Ziua Naţională a României
    – 25 decembrie (luni), 26 decembrie (marţi) — Crăciunul

  • Ţara în care fiscul îi obligă pe patroni să le dea pensie prostituatelor

    ŞI-AU CÂŞTIGAT DREPTUL Circa 500 de prostituate din oraşul turc Izmir au obţinut drept de pensie după ce i-au dat în judecată pe patronii bordelurilor unde au lucrat, relatează marţi agenţia EFE citând presa locală.

    Femeile au desfăşurat această activitate în mod legal, având toate autorizaţiile din partea Ministerului Muncii, însă angajatorii lor nu au plătit integral contribuţiile la asigurările sociale. Ajunse la vârsta pensionării, ele au constatat că, deşi pe vremea când lucrau ca prostituate li s-au reţinut din salarii impozitele conform legii, în pensia lor nu se regăseau sumele corespunzătoare acelor contribuţii.

     

    Prin urmare, cu sprijinul Colegiului Avocaţilor, ele s-au adresat guvernatorului din Izmir şi li s-a făcut dreptate. Administraţia financiară locală a emis un comunicat în care confirmă că timp de şapte ani patronii a 23 de bordeluri nu au achitat integral către fisc contribuţiile reţinute din salariile a 1.800 de prostituate şi i-a obligat să le plătească de îndată, aplicându-le acestor patroni şi o amendă.

    Astfel, 501 femei care au practicat legal prostituţia vor primi de acum înainte pensiile corectate, în timp ce alte 1.299 de femei, care încă nu au ajuns la vârsta pensionării, vor avea asigurate pensiile corespunzătoare contribuţiei lor la stat din perioada de activitate.

    Conform datelor oficiale, în prezent în Turcia circa 3.500 de prostituate îşi desfăşoară activitatea legal în bordeluri, unde în general este permis accesul doar pentru clienţii turci, conform legii prostituatele fiind de asemenea în mod obligatoriu numai turcoaice.

    Cititi mai multe pe www.actualmm.ro

  • Doi contabili au mizat 5.000 de euro pe o tricicletă care vinde cafea pe străzile din Capitală

    Robert Popa (27 de ani) şi Dragoş Dumitrescu (40 de ani) sunt de profesie contabili, iar după o călătorie în Austria, cei doi antreprenori s-au hotărât să pună pe pi­cioare propria afacere de comercializare a cafelei. Brandul Ca­fecicleta a luat naştere la jumă­tatea anului trecut, iar pentru a achi­ziţiona tricicleta şi alte echipamente ne­cesare desfăşurării activităţii, an­tre­prenorii au investit 5.000 de euro.

    „Businessul a pornit după ce Dragoş a venit din Austria şi mi-a spus că a băut o cafea bună pe stradă. Am îmbrăţişat amândoi această idee şi am decis să achiziţionăm o astfel de tricicletă din China pentru a putea face oamenii împliniţi că pot găsi un produs vital în dimineţile lungi spre serviciu”, a spus Robert Popa, managing partner al brandului Cafecicleta, ad­ministrat de firma Pre­doleanu SRL.

    Banii investiţi de către fondatori nu au fost dedicaţi doar achiziţionării tricicletei, ei au mai cumpărat un espressor, materie primă, râşniţa şi alte instalaţii necesare desfăşurării activităţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţara în care fiscul îi obligă pe patroni să le dea pensie prostituatelor

    ŞI-AU CÂŞTIGAT DREPTUL Circa 500 de prostituate din oraşul turc Izmir au obţinut drept de pensie după ce i-au dat în judecată pe patronii bordelurilor unde au lucrat, relatează marţi agenţia EFE citând presa locală.

    Femeile au desfăşurat această activitate în mod legal, având toate autorizaţiile din partea Ministerului Muncii, însă angajatorii lor nu au plătit integral contribuţiile la asigurările sociale. Ajunse la vârsta pensionării, ele au constatat că, deşi pe vremea când lucrau ca prostituate li s-au reţinut din salarii impozitele conform legii, în pensia lor nu se regăseau sumele corespunzătoare acelor contribuţii.

     

    Prin urmare, cu sprijinul Colegiului Avocaţilor, ele s-au adresat guvernatorului din Izmir şi li s-a făcut dreptate. Administraţia financiară locală a emis un comunicat în care confirmă că timp de şapte ani patronii a 23 de bordeluri nu au achitat integral către fisc contribuţiile reţinute din salariile a 1.800 de prostituate şi i-a obligat să le plătească de îndată, aplicându-le acestor patroni şi o amendă.

    Astfel, 501 femei care au practicat legal prostituţia vor primi de acum înainte pensiile corectate, în timp ce alte 1.299 de femei, care încă nu au ajuns la vârsta pensionării, vor avea asigurate pensiile corespunzătoare contribuţiei lor la stat din perioada de activitate.

    Conform datelor oficiale, în prezent în Turcia circa 3.500 de prostituate îşi desfăşoară activitatea legal în bordeluri, unde în general este permis accesul doar pentru clienţii turci, conform legii prostituatele fiind de asemenea în mod obligatoriu numai turcoaice.

    Cititi mai multe pe www.actualmm.ro