BusinessMagazin

Tag: achizitie

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară flavus invest bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii centerra capital partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost gândit în trei faze: prima fază, construcţia centrul comercial şi de distracţii pe o suprafaţă totală de 24 ha care s-a încheiat în primăvara acestui an, cea de-a doua fază a proiectului va fi dezvoltată pe o suprafaţă de 8 hectare de teren şi presupune construcţia unui parc comercial cu retailer de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie şi un complex de birouri; a treia fază a fost gândită ca un ansamblu rezidenţial şi va începe anul viitor.

    Dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri, centrul comercial deschis la finalul lunii martie are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral în prezent. Mallul din Braşov va ajunge la un număr de vizitatori de opt milioane până la sfârşitul anului, iar investiţia în acesta va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România. După încheierea primei faze a proiectului, Immochan a demarat începerea celei de-a doua construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei.

    Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, Tatian Diaconu nu a precizat valoarea totală a investiţiei, precizând că grupul francez studiază posibilitatea de a colabora cu un dezvoltator specializat pe zona rezidenţială. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.
     

  • Pe timpul lui Ceauşescu trimitea tractoare în toată Europa. Ce se află acum pe spaţiul vechii fabrici

    Tractorul Braşov, cel mai important producător de tractoare, avea înainte de 1990 circa 23.000 de angajaţi şi o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare pe an. În 2004 compania a fost la un pas de a fi privatizată şi preluată de italienii de la landini, însă privatizarea nu a mai avut loc, iar situaţia companiei a continuat să se deterioreze, în 2007 fiind declarat falimentul.

    Activele uzinei au fost achiziţionate în acelaşi an pentru suma de 92 de milioane de euro de firma imobiliară flavus invest bucureşti, controlată de fondul britanic de investiţii centerra capital partner cu scopul de a dezvolta un proiect imobiliar. În 1999 tractorul avea 10.000 de salariaţi, afaceri de 68 de milioane de lei şi genera pierderi de 38,3 de milioane de lei, iar în 2006 mai avea afaceri de 11,6 milioane de lei, iar pierderile erau mai mari decât afacerile.

    Tranformarea fostei platforme industriale Tractorul în singurul centru comercial din Braşov a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să se extindă la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, reprezentând aproximativ 8% din suprafaţa disponibilă a oraşului. Immochan România a investit aproximativ 20 de milioane de euro în achiziţionarea fostei platforme industriale, având în vedere proiectul global Coresi Shopping Resort, ce va fi format din 95.500 metri pătraţi suprafaţă totală închiriabilă. Proiectul a fost gândit în trei faze: prima fază, construcţia centrul comercial şi de distracţii pe o suprafaţă totală de 24 ha care s-a încheiat în primăvara acestui an, cea de-a doua fază a proiectului va fi dezvoltată pe o suprafaţă de 8 hectare de teren şi presupune construcţia unui parc comercial cu retailer de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie şi un complex de birouri; a treia fază a fost gândită ca un ansamblu rezidenţial şi va începe anul viitor.

    Dezvoltat cu scopul de a-i atrage aici nu doar pe braşoveni, ci şi pe clienţii din oraşele de pe o rază de 60 de kilometri, centrul comercial deschis la finalul lunii martie are o suprafaţă de 40.000 de metri pătraţi şi este ocupat integral în prezent. Mallul din Braşov va ajunge la un număr de vizitatori de opt milioane până la sfârşitul anului, iar investiţia în acesta va fi amortizată în 9-10 ani, potrivit lui Tatian Diaconu, directorul general al Immochan România. După încheierea primei faze a proiectului, Immochan a demarat începerea celei de-a doua construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei.

    Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pentru mall am folosit 24 de hectare. Mai avem 76, dar nu integral utile. Practic avem 56 de hectare pentru rezidenţial“, declara el. În ceea ce priveşte noul cartier care va fi amenajat lângă mall, Tatian Diaconu nu a precizat valoarea totală a investiţiei, precizând că grupul francez studiază posibilitatea de a colabora cu un dezvoltator specializat pe zona rezidenţială. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de parcare, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani de acum încolo“, concluzionează directorul general al Immochan România.
     

  • Grupul polonez Maspex Wadowice achiziţionează apele minerale Rio Bucovina

    Tranzacţia include, printre altele, achiziţionarea celor trei facilităţi de producţie ale societăţii Rio Bucovina, localizate în Vatra Dornei, Timişoara şi Giurgiu, precum şi a brandului “Bucovina”. Rio Bucovina deţine o cotă de aproape 10% din piaţa românească a apelor îmbuteliate, conform AC Nielsen (date de piaţă aferente perioadei aprilie-mai 2015). 

    Grupul Maspex este producător de de sucuri, nectaruri şi băuturi răcoritoare, de paste făinoase, biscuiţi săraţi (crackers) şi covrigei (brezels). Grupul a intrat pe piaţa românească în anul 1996 şi, în prezent, este unul dintre cei mai mari investitori polonezi în România. Brandurile deţinute de Maspex sunt Tedi, Tymbark, La Festa, Ekland, Coffeeta şi Salatini. Preluarea companiei Rio Bucovina va fi cea de-a treia pe care Grupul Maspex o realizează în România.

    Rio Bucovina este unul dintre cei mai mari producători de ape minerale naturale de pe piaţa românească. Conform datelor AC Nielsen, Rio Bucovina este al doilea mare jucător ca volum, deţinând o cotă de aproape 10% din piaţa apelor îmbuteliate (date de piaţă aferente perioadei aprilie – mai 2015).

    Tranzacţia va reprezenta cea de-a 18-a preluare a Grupului Maspex Wadowice şi cea de-a 3-a pe piaţa românească. În anul 2007, Tymbark Maspex România, parte a Grupului Maspex Wadowice, a achiziţionat brandul Arnos iar în anul 2013 brandurile Salatini şi Capollini – cele mai vechi mărci comerciale de pe segmentul biscuiţi săraţi (crackers) şi covrigei (brezels).

    România reprezintă pentru Maspex o a doua piaţă ca mărime, după Polonia, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al investiţilor efectuate, cât şi ca putere de cumpărare. Compania a intrat pe piaţa românească în anul 1996 şi în prezent este unul dintre cei mai mari investitori polonezi în România.

    Krzysztof Pawiński, Preşedintele Consiliului de Adminstraţie al Grupului Maspex Wadowice: „Pe piaţa apelor minerale nu am fost prezenţi până acum, iar aceasta este o categorie care se află în creştere. În prezent, segmentul apelor minerale ocupă o cotă de 50% din piaţa băuturilor nealcoolice din România. Comparativ, piaţa băuturilor răcoritoare reprezintă 10%. Brandul Bucovina va creşte semnificativ competitivitatea noastră şi va consolida poziţia companiei pe piaţa românească. În plus, în România consumul de apă îmbuteliată se află încă la un nivel scăzut, comparativ cu alte ţări din Europa, ceea ce, cu certitudine, ne creează o perspectivă de dezvoltare, la aceasta contribuind şi tendinţele spre un mod de viaţă sănătos.”

    Krzysztof Grabowski, Preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei Tymbark Maspex România: „După tranzacţia istorică din iulie 2015, când Grupul Maspex Wadowice a achiziţionat active ale firmei Agros Nova din Polonia, aceasta având ca efect crearea unui grup alimentar cu un rulaj de aproape 1 miliard de euro, preluarea Rio Bucovina de către Grupul Maspex Wadowice va reprezenta cea mai importantă achiziţie realizată în România de către Maspex.”

    Dorel Radu, Director general Rio Bucovina: „Ca parte a Grupului Maspex, alături de Tymbark Maspex România, Rio Bucovina îşi va consolida şi mai mult poziţia pe piaţa producătorilor de apă minerală naturală, apă de izvor şi apă de masă  din România.  Sunt sigur că experienţa companiei poloneze, precum şi obiectivele ambiţioase ale acesteia privind portofoliul de produse vor contribui substanţial la dezvoltarea continuă a brandurilor deţinute de compania Rio Bucovina.”

  • Politicianul care vrea să îşi facă propria ţară: o ţară în care taxele să fie voluntare

    Republica Liberlandeste un microstat în  devenire care se vrea independent, între Croaţia şi Serbia, fondat pe 13 aprilie  de politicianul eurosceptic Vit Jedlicka din Cehia şi alţi doi adepţi ai libertarianismului. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Libertarianismul, doctrina politică pe care se bazează fondatorii Liberlandului, susţine drepturile indivizilor de a achiziţiona, păstra şi schimba propriile bunuri. Unele şcoli de gândire susţin un stat al cărui rol unic este apărarea drepturilor de proprietate, altele susţin că şi acest rol ar putea fi îndeplinit de o piaţă liberă. Într-un sens strict, libertarianismul este o doctrină care susţine că oamenii se deţin pe ei înşişi pe deplin şi au capacitatea de a avea drepturi de proprietate asupra obiectelor exterioare.

    La baza doctrinei libertariene se află nonagresiunea, cu alte cuvinte regula potrivit căreia drepturile de proprietate ale tuturor trebuie întotdeauna respectate. Acesta este motivul pentru care libertarienii sunt susţinători fervenţi ai proprietăţii private. Libertarienii se opun legilor care restrâng activităţi personale sau consensuale, ei fiind pentru liberalizarea deplină a tuturor prohibiţiilor de tipul prostituţiei, consumului de droguri sau practicării jocurilor de noroc. Libertarienii nu acceptă obligaţii legislative cum ar fi practicile religioase sau obligativitatea serviciului militar, întrucât contravin dreptului de proprietate a individului asupra corpului său.

    În privinţa economiei, libertarienii vor ca intervenţiile statului să fie cât mai reduse şi susţin din acest motiv eliminarea finanţării asigurărilor sociale prin impozite. Unii susţin că orice formă de impozitare este prin definiţie o preluare coercitivă a bunurilor altora şi constituie din acest motiv o agresiune care nu ar trebui să existe.

    Liberland este situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, iar pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Fondatorii Liberlandului susţin că Liberland nu aparţine nici Croaţiei, nici Serbiei. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui).

    O astfel de micronaţiune este o entitate care se pretinde a fi o naţiune independentă, dar care nu este recunoscută oficial de guvernele lumii sau de marile organizaţii internaţionale. Micronaţiunile sunt diferite de alte comunităţi sociale întrucât emit cereri oficiale de suveranitate asupra unui teritoriu.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Statul Liberland a fost fondat cu obiectivul de a construi o ţară în care oamenii cinstiţi pot prospera cu o minimă intervenţie din partea unui guvern central.

    „Avem nevoie de mai multe ţări ca Hong Kong, Singapore şi Monaco, în special în Europa. Aveam cu adevărat nevoie de un nou paradis fiscal”, a explicat Jedlicka. În acest scop, toate taxele din Liberland vor fi voluntare, iar serviciile din ţară, cum ar fi furnizarea de energie, asistenţa medicală şi salubritatea, vor fi asigurate fie de companii private, fie prin strângeri de fonduri.

  • MOTIVUL pentru care IKEA şi Apple cumpără suprafeţe masive de păduri, inclusiv în România

    Ikea şi Apple au luat decizia de a achiziţiona suprafeţe întinse de păduri având un scop bine ţintit. Ikea, grupul suedez specializat în retailul de mobilă şi decoraţiuni, a devenit recent cel mai mare proprietar de pădure din România, după ce a cumpărat 33.600 de hectare împădurite.  A fost prima achiziţie de acest fel la nivel mondial efectuată de compania suedeză. La rândul său, Apple a cumpărat echivalentul a 14.600 de hectare de pădure.

    MOTIVUL pentru care IKEA şi Apple cumpără suprafeţe masive de păduri, inclusiv în România

  • Ce a declarat CEO-ul Turkish Airlines despre o posibilă achiziţie a companiei Tarom

    ”Nu pot să spun în mod oficial că suntem interesaţi de Tarom”, a răspuns CEO-ul Turkish Airlines, Temel Kotil, la întrebarea legată de concretizarea zvonurilor despre o posibilă achiziţie a companiei româneşti de către Turkish Airlines, în cadrul evenimentului Chief Executive Board Star Alliance organizat recent în Varşovia, Polonia şi găzduit de compania poloneză LOT Polish Airlines.  Kotil a accentuat cuvântul oficial şi a explicat că  discreţia sa în ce priveşte declaraţiile se datorează faptului că Turkish Airlines este listată la Bursa de Valori din Istanbul.

    Întrebarea i-a fost adresată în contextul în care în iunie, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul a început negocierile cu mai multe companii, printre acestea aflându-se companii precum Turkish Airlines, Emirates şi Etihad, pentru vânzarea unui pachet de acţiuni la Tarom, iar statul va păstra 51% din titluri dacă investitorul va fi din afara UE sau va ceda majoritatea dacă proprietarul va fi o companie europeană.

    În primele trei luni din 2015, încasarile Turkish Airlines au totalizat 2,2 miliarde de dolari, iar profitul net înregistrat de companie a fost de 153 de milioane de dolari. În 2014, Turkish Airlines a transportat 54,7 milioane de pasageri, în creştere cu 13,3% faţă de anul anterior şi a înregistrat încasări de 11 miliarde de dolari şi un profit operaţional de 638 de milioane de dolari.

    Tarom a acumulat pierderi de peste 1 miliard de lei de la începutul crizei şi a bugetat un nou minus pentru 2015, de opt milioane de lei, fiind singura companie de stat din portofoliul Ministerului Transporturilor ce nu a revenit pe profit.

    ”Ştiu că Tarom are probleme în prezent, am avut şi noi astfel de probleme. Dacă se va munci din greu la Tarom, se va ieşi din această situaţie; economia României va creşte, voi sunteţi mici, şi noi eram mici, ori lucrurile mici, cresc, să fii mic este frumos pentru că există potential de creştere, iar odată cu economia României, Tarom va beneficia de un boom. După cum spuneam, oficial, nu avem niciun interes de a cumpăra Tarom”, a mai declarat CEO-ul.  

    ”Strategia noastră pentru anul acesta şi anul viitor este clasică: lansăm noi rute, creştem frecvenţele de zbor, scădem costurile, îmbunătăţim produsul”, descrie CEO-ul turc strategia companiei. El spune că printre principalele ţinte vizate se află Africa, unde traficul dinspre Turcia creşte vertiginos, pe seama creşterii segmentului clasei mijlocii pe continent, ce începe să călătorească din ce în ce mai mult. Prezintă interes şi Arabia Saudită, Asia, Atlanticul, potrivit lui  Kotil. Rusia se află de asemenea în atenţia Turkish Airlines. Tensiunile nu afectază zborurile de aici, oamenii călătoresc, orice s-ar întâmpla” explică el, menţionând totuşi că Libia şi Siria nu se află printre destinaţiile Turkish Airlines. 

    ”Turkish are succes pentru că folosim aeronavele foarte inteligent. Fiecare dintre aeronavele construite de Boeing sau Airbus sunt perfecte, cu condiţia să fie folosite pe rutele potrivite”, explică CEO-ul succesul companiei care spune că în prezent nu iau în calcul o nouă comandă de avioane.”

    Turkish Airlines a primit titlul de cea mai buna companie aeriană din Europa (Best Airline in Europe) în ultimii cinci ani, potrivit companiei de consultanţă în domeniul aerian Skytrax. Turkish Airlines deserveşte 276 de destinaţii din 110 ţări, iar flota companiei, formată din 274 de aeronave, este una dintre cele mai tinere flote aeriene. Compania are peste 40.000 de angajaţi.

    Cine este Temel Kotil

    Temel Kotil s-a născut în 1959 în Rize, Turcia. De profesie inginer aeronautic,  este directorul general al  Turkish Airlines din aprilie 2005. Kotil a absovit Ingineria Aeronautică în cadrul Universităţii Tehnice din Istanbul şi a primit o bursă de la Ministerul de Industrie al Turciei în 1984, ce i-a permis să studieze în cadrul Universităţii Michigan-Ann Arbor din Statele Unite ale Americii, unde a absolvit un masterat în Inginerie Aerospaţială (1986) şi un altul în Inginerie Mecanică (1987). Kotil şi-a continuat ulterior studiile şi a obţinut şi un doctorat în Inginerie Mecanică (1991). La întoarcerea în Turcia, a primit funcţia de preşedinte şi decan asociat al departamentului de Inginerie Aeronautică din cadrul Universităţii Tehnice din Istanbul.

    În intervalul 1994-1997, a ocupat funcţia de manager al departamentului tehnic al Municipalităţii Metropolitane din Istanbul. Între 2002 şi 2003, a fost şef al departamentului de cercetare, planificare şi coordonare al Advance Innovatice Technologies Inc. în New York. S-a întors în Istanbul în 2003 şi a fost angajat în cadrul Turkish Airlines în funcţia de vicepreşedinte executiv responsabil pe departamentul tehnic. În aprilie 2005, a fost numit în funcţia de director general şi CEO al Turkish Airlines.  Kotil este membru al Turkish Mechanical Engineering Society din 1991 şi membru al consiliului director al International Air Transport Association, iar de la 1 ianuarie 2014, Kotil a devenit preşedinte al Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene.   

  • Nokia a vândut harţile Here către un consorţiu german

    Hărţile Nokia au fost vândute pentru 2,5 miliarde de euro consorţiului producătorilor germani de maşini format din BMW, Audi şi Mercedes Benz, informează Reuters.

    Fiecare partener va deţine o parte egală şi nici unul nu caută să dobândească interes majoritar.
    “Hărţile digitale de mare precizie reprezintă o componentă esenţială a mobilităţii viitorului. Odată cu această achiziţie ne dorim să asigurăm independenţa acestui serviciu pentru toţi producătorii de vehicule, furnizori şi clienţi din alte industrii”, a declarat Dieter Zetsche, şeful Daimler. 

    “Pentru industria de automobile harta digitală reprezintă baza pentru noi sisteme de asistenţă şi pentru maşinile automatizate”, au spus reprezentaţii companiilor.

    În cursa pentru achiziţionare a fost şi Uber, serviciul de ride-sharing, dar a renunţat pe final.

    Here Maps este harta digitală a Nokia, ce oferă informaţii de localizare pentru aproape 200 de ţări, în nu mai puţin de 50 de limbi şi este unul dintre principalii furnizori de cartografiere şi localizare de pe piaţă. 

  • Plus 55% şi o nouă linie de producţie pentru Bilka, în primele şase luni

    ”Am avut în primele 6 luni ale lui 2015 afaceri cât am avut în primii patru ani de activitate (2007-2010) cumulat. Această performanţă vine ca urmare a maturizării investiţiilor de peste 9 milioane de euro realizate în cei 8 ani de activitate. Totuşi, o contribuţie decisivă la creşterea afacerilor a fost reprezentată de infrastructura internă a companiei, de sistemul de management care a gestionat eficient resursele existente şi a fructificat investiţiile realizate. Consider că fără acest aspect, capacitatea de producţie, investiţiile şi gama de produse şi servicii, ajung să nu fie suficiente într-o piaţă concurenţială”, declară Horaţiu Ţepeş, proprietar Bilka.

    La sfârşitul lunii iunie compania a pus în funcţiune o nouă linie de producţie, dublând astfel capacitatea de producţie pentru ţigla metalică Balcanic. Această investiţie face parte din programul investiţional demarat la începutul anului trecut, care se ridică la aproximativ 7 milioane de euro şi se va finaliza în 2016.

    ”Ne-am propus să putem onora orice comandă în doar 24 de ore. Astfel, pentru a respecta acest angajament, odată cu creşterea cererii suntem nevoiţi să creştem şi capacitatea de producţie. În a doua jumătate a anului vom instala alte 7 noi linii de producţie şi vom lansa şi 3 noi modele de ţiglă metalică. Diversificarea gamei de produse va duce atât la creşterea afacerilor Bilka cât şi la creşterea întregii pieţe de acoperişuri. Investiţiile sunt susţinute din fonduri proprii, credite bancare şi peste 3 milioane lei din fonduri europene”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    După un salt de 55% al cifrei de afaceri şi investiţiile realizate pentru extinderea producţiei, compania vizează achiziţia de noi terenuri. ”În domeniul nostru, o creştere de 55% aduce, pe lângă  nevoia creşterii capacităţii de producţie, şi nevoia creşterii capacităţii de stocare a materiei prime. În acest sens vizăm achiziţia de noi terenuri. Pentru anul acesta concesionarea sau achiziţia terenului de 13.000 mp din imediata apropiere a fabricii, aflat în domeniul public, devine impetuos necesară pentru buna funcţionare a fluxului de producţie”, declară Horaţiu Ţepeş

    Conform studiilor interne piaţa de acoperişuri metalice a înregistrat în prima jumătate a anului o creştere medie de 10%. În 2015 motoarele vânzărilor de acoperişuri rămân lucrările de renovare, însă se simte un reviriment atât în zona lucrărilor rezidenţiale noi, cât şi industriale.

    ”Previziunile noastre se bazează în principal pe evoluţia pieţei în primul semestru când cererile pentru învelitori au crescut neaşteptat de mult. Cererea de noi locuinţe, susţinerea achiziţionării de locuinţe noi din partea statului, disponibilitatea băncilor de a susţine pe de-o parte constructorii şi pe de altă parte persoanele fizice, împreună cu eforturile producătorilor pentru creşterea pieţei, sunt câteva dintre elementele care aduc un plus pe piaţa acoperişurilor. De asemenea, de anul acesta, vom resimţi şi efectele pozitive ale proiectelor realizate în domeniul agriculturii prin programele de finanţare cu fonduri europene în perioada 2007 – 2014. Odată ajunse la maturitate aceste investiţii generează noi oportunităţi dar şi resursele financiare necesare dezvoltării acestui sector. Sunt resorturile pentru o creştere considerabilă a pieţei de acoperişuri şi implicit a afacerilor Bilka”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    Bilka, producător de sisteme pentru acoperişuri a fost înfiinţată în 2007. Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 134 milioane de lei. Fabrica Bilka se întinde în prezent pe o suprafaţă de 45.000 mp cu destinaţie hale de producţie, depozitare şi birouri. Pe poarta fabricii au ieşit doar anul trecut peste 4 milioane mp de ţiglă metalică. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    În 2014, Bilka şi-a vândut produsele la nivelul întregii ţări prin intermediul a peste 500 dealeri stabili, care acoperă întreaga ţară.

  • Facebook a cumpărat un startup israelian care produce tehnologie de detectare a mişcărilor mâinilor

    Cele două companii nu au precizat preţul tranzacţiei, dar estimările sunt de 60 de milioane de dolari, relatează portalul Haaretz.

    Facebook a cumpărat Oculus VR acum un an, pentru 2 miliarde de dolari, iar între timp a mai preluat şase startup-uri.

    Tehnologia Pebbles foloseşte lentile, sisteme de senzori şi algoritmi pentru a detecta şi urmări mişcările mâinilor. Mai important este faptul că utilizatorii îşi pot vizualiza mâinile şi degetele în realitatea virtuală, ceea ce îmbunătăţeşte experienţele şi promite mai multe aplicaţii pentru platformele de realitate virtuală.

    Echipa Pebbles se va alătura echipelor de inginerie ale Oculus, iar interfaţa va fi încorporată în ochelarii Oculus.

    Pebbles, cu sediul în Kfar Saba, a fost înfiinţată în 2010 de Nadav Grossinger, directorul de tehnologie al companiei. Director general este Emil Alon, iar director pentru dezvoltare Doron Levit.

    Pe parcursul a cinci ani, Pebbles, care are 50 de angajaţi, a atras doar 20 de milioane de dolari, dar în rândul investitorilor se numără compania chineză de electronice Xiomi, fondul israelian de investiţii Giza, Sandisk, producător american de unităţi de memorie, fondul german Robert Bosch Venture Capital şi iNetworks 360 din Hong Kong.

    Facebook a cumpărat mai multe startup-uri în Israel, unde operează şi un centru de cercetare şi dezvoltare.

     

  • Când şi cum vei putea cumpăra direct de pe Google. Anunţul aşteptat de toţi comercianţii

    În următoarele săptămâni Google va lansa un nou serviciu cu ajutorul căruia utilizatori vor putea achiziţiona produse direct din lista de căutare. Acesta se numeşte “Purchase on Google”, informează Business Insider.
     
    Astfel când o reclama va apărea pe pagina de căutari a Google, utilizatorul va putea să dea click pe produs şi să selecteze opţiunea de cumpărare. De asemenea, serviciul va fi disponibil comenzilor vocale.
     
    Asta înseamnând că utilizatorul poate întreba Google despre un anumit produs, iar acesta îi va afişa preţul, dacă sunt reduceri şi ce recenzii a primit de la alţi oameni. Astfel, dacă utilizatorul va întreba Google care este cel mai bun produs, motorul de căutare îi va afişa primele 3 rezultate în funcţie de recenziile disponibile.
     
    În momentul de faţă doar câţiva retaileri sunt înscrişi în acest serviciu, dar dacă o să aibă succes Google promite că o să ofere mai multe produse de la diferiti comercianţi.