BusinessMagazin

Tag: servicii

  • „Miliardarul fără chip” al României a ajuns la o cifră record, dar continuă să locuiască în anexa unui hotel

    Cu o valoare estimată la 1.7 miliarde de lei, orădeanul Zoltan Teszari este şi în acest an cel mai bogat om de afaceri din Transilvania, potrivit Forbes. Orădeanul ocupă locul 5. Proprietar al RCS&RDS, lider pe piaţa serviciilor de televiziune şi de internet din România, Zoltan Teszari evită apariţiile în public, fiind supranumit “miliardarul invizibil”.

    Acesta a făcut din RCS & RDS unul din cei mai importanţi operatori din regiune, furnizând servicii de telecomunicaţii în Ungaria, Cehia, Serbia, Spania şi Italia, Slovacia şi Croaţia. Strategia companei pe terenul comunicaţiilor este de a oferi servicii cât mai ieftine, o strategie care a dat rezultate în special pe piaţa de cablu TV.

    În 2014, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 10% faţă de cea din 2013, dar pierderile raportate au ajuns la 71 milioane de lei, înregistrând o creştere de 415%.

    Omul de afaceri bihorean duce o viaţă discretă şi deşi are o avere impresionantă nu are zeci de case sau maşini. Teszari preferă să locuiască în anexa unui hotel de două stele aflat în vecinătatea unei păduri de lângă Oradea şi are două maşini, un Porsche Cayenne şi un Ferrari 430. Despre patronul RCS&RDS se mai ştie că a practicat judo şi a reprezentat România, în 1990,  la Campionatul European de judo, pentru juniori, din Turcia. Acesta a obţinut medalia de argint, fiind învins în finală de elveţianul Eric Born.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Decizia care zguduie piaţa şi poate da peste cap sistemul bancar. Este cel mai serios atac la adresa băncilor tradiţionale

    Competiţia şi aşa ridicată din siste­mul bancar tradiţional european s-ar pu­tea înteţi de anul viitor, în condiţiile în care un operator de telefonie mo­bilă şi-a propus să atace se­rios fundamentele bankingului tra­di­ţio­nal prin lansarea propriei bănci digitale.

    Acesta are planuri ambiţioase în sec­torul bancar şi este posibil să facă faţă mai bine concurenţei decât băncile tra­di­ţio­nale, deorece activează într-o in­dustrie un­de presiunea concurenţială este mult mai accentuată decât în sec­to­rul financiar.

    Decizia care zguduie piaţa şi poate da peste cap sistemul bancar. Este cel mai serios atac la adresa băncilor tradiţionale 

     

  • Hezi Shayb a plecat de la conducerea New Kopel Group. Un nou CEO a preluat conducerea companiei din România

    Incepand cu 1 ianuarie 2017, Tal Lahav va fi noul CEO al New Kopel Group. Tal Lahav il va inlocui pe Hezi Shayb care a acceptat o noua provocare in cariera sa, in Israel, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. In noua pozitie, Tal Lahav va continua sa dezvolte New Kopel Group. 

    Tal Lahav face parte din echipa New Kopel Group de 3 ani, timp in care a activat in pozitia de Deputy CEO si CFO. In tot acest timp, a fost mana dreapta a lui Hezi Shayb si implicat la nivel strategic si decizional in toate activitatile companiei.

    Tal Lahav are un background in zona financiar – manageriala, format in cadrul KPMG, unde a activat pentru peste 7 ani, atat in Romania cat si in USA si este licentiat in administrarea afacerilor, cu specializarea contabilitate si economie, in cadrul Universitatii Adelphi (NY, USA).

    “Stiu ce implica pozitia de CEO in cadrul New Kopel Group. De aceea ma simt onorat si increzator cand imi asum aceasta misiune importanta. Plec la drum cu o echipa de manageri creativi, talentati si profesionisti care vor conduce “corabia” la tarm chiar si in ciuda celor mai defavorabile conditii. Sunt nerabdator sa incep o noua calatorie si am toata increderea ca New Kopel Group isi va continua evolutia si va insemna realizari chiar si mai mari in viitor”, a declarat Tal Lahav CEO New Kopel Group

    Hezi Shayb va ramane aproape de companie din pozitia de Chairman al New Kopel Group. Obiectivul New Kopel Group a fost mereu acela de a crea solutii personalizate adaptate nevoilor reale ale clientilor. Ne-am dorit sa oferim toate solutiile existente pe piata auto si am creat sistemul “One-Stop Shop” prin care oferim servicii integrate. Clientii au astfel posibilitatea de a opta pentru unul sau mai multe servicii in functie de nevoile lor concrete. In prezent, aproximativ 80% dintre clientii nostri acceseaza 4 sau 5 servicii simultan. De asemenea, datorita sinergiei Grupului si pentru ca dispunem de serviciile de rent-a-car si de leasing operational, din 2015, ne-am indreptat atentia spre IMM-uri si spre companiile de tip Start Up. Le oferim acestora accesul la beneficii pe care doar marile companii le au.

    Accentul pus pe serviciile personalizate a dus in 2015 la crearea unui serviciu unic pe piata locala, posibilitatea de a inchira o masina cu doar 9.99 Euro pe zi, in weekend. De asemenea, am lansat Programul Prima Masina SH sau “Pachetul Fara Griji”, gandit sa vina in sprijinul romanilor care isi doresc sa cumpere o masina Second Hand. Programul a fost vandut integral in 2 ani.

     

  • Hezi Shayb a plecat de la conducerea New Kopel Group. Un nou CEO a preluat conducerea companiei din România

    Incepand cu 1 ianuarie 2017, Tal Lahav va fi noul CEO al New Kopel Group. Tal Lahav il va inlocui pe Hezi Shayb care a acceptat o noua provocare in cariera sa, in Israel, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. In noua pozitie, Tal Lahav va continua sa dezvolte New Kopel Group. 

    Tal Lahav face parte din echipa New Kopel Group de 3 ani, timp in care a activat in pozitia de Deputy CEO si CFO. In tot acest timp, a fost mana dreapta a lui Hezi Shayb si implicat la nivel strategic si decizional in toate activitatile companiei.

    Tal Lahav are un background in zona financiar – manageriala, format in cadrul KPMG, unde a activat pentru peste 7 ani, atat in Romania cat si in USA si este licentiat in administrarea afacerilor, cu specializarea contabilitate si economie, in cadrul Universitatii Adelphi (NY, USA).

    “Stiu ce implica pozitia de CEO in cadrul New Kopel Group. De aceea ma simt onorat si increzator cand imi asum aceasta misiune importanta. Plec la drum cu o echipa de manageri creativi, talentati si profesionisti care vor conduce “corabia” la tarm chiar si in ciuda celor mai defavorabile conditii. Sunt nerabdator sa incep o noua calatorie si am toata increderea ca New Kopel Group isi va continua evolutia si va insemna realizari chiar si mai mari in viitor”, a declarat Tal Lahav CEO New Kopel Group

    Hezi Shayb va ramane aproape de companie din pozitia de Chairman al New Kopel Group. Obiectivul New Kopel Group a fost mereu acela de a crea solutii personalizate adaptate nevoilor reale ale clientilor. Ne-am dorit sa oferim toate solutiile existente pe piata auto si am creat sistemul “One-Stop Shop” prin care oferim servicii integrate. Clientii au astfel posibilitatea de a opta pentru unul sau mai multe servicii in functie de nevoile lor concrete. In prezent, aproximativ 80% dintre clientii nostri acceseaza 4 sau 5 servicii simultan. De asemenea, datorita sinergiei Grupului si pentru ca dispunem de serviciile de rent-a-car si de leasing operational, din 2015, ne-am indreptat atentia spre IMM-uri si spre companiile de tip Start Up. Le oferim acestora accesul la beneficii pe care doar marile companii le au.

    Accentul pus pe serviciile personalizate a dus in 2015 la crearea unui serviciu unic pe piata locala, posibilitatea de a inchira o masina cu doar 9.99 Euro pe zi, in weekend. De asemenea, am lansat Programul Prima Masina SH sau “Pachetul Fara Griji”, gandit sa vina in sprijinul romanilor care isi doresc sa cumpere o masina Second Hand. Programul a fost vandut integral in 2 ani.

     

  • Blue Point şi-a crescut afacerile cu 25% în 2016, până la 13 milioane de lei

    Compania românească de servicii de call center Blue Point a ajuns în 2016 la o cifră de afaceri de 13 milioane de lei în 2016, în creştere cu 25% faţă de anul trecut. Avansul înregistrat a avut loc pe fondul diversificării serviciilor oferite, a creşterii numărului de clienţi şi a solicitărilor acestora, dar şi a extinderii ariei de expertiză în două industrii cheie: asigurări şi banking.

    „2016 a fost un an decisiv pentru noi şi care a marcat o premieră: am deschis primul nostru call center din provincie, la Slobozia, la 9 ani de la înfiinţare. De asemenea, a fost o provocare pentru noi să ne mărim expertiza către alte domenii, precum cel financiar-bancar şi cel al asigurărilor, lucru care a presupus şi resurse mai mari şi investiţii în creştere din partea noastră”, spune Violeta Roşu, Managing Partner Blue Point.

    „2016 a marcat şi o extindere importantă la nivel de personal. Am angajat peste 100 de consultanţi de vânzări prin telefon, echipa ajungând la aproape 300 de angajaţi”.

    Blue Point va continua extinderea şi anul viitor. Strategia vizează livrarea de servicii către companii din afară, dublarea capacităţii call center-ului din Slobozia şi continuarea extinderii la nivel naţional, prin deschiderea unui nou call center în provincie. Planurile companiei iau în calcul şi extinderea către noi industrii, precum cea de tehnologie a informaţiei şi energie.

    Blue Point este una dintre cele mai importante companii de servicii call center din România. Înfiinţată în 2007, cu capital 100% românesc, compania oferă soluţii profesioniste şi personalizate de outbound (telesales, telemarketing, sondaje de opinie etc.) şi inbound (suport clienţi, infoline şi helpdesk, suport tehnic, programe de loializare, upsell&cross sell inbound etc.). Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără: Curs, DHL Express, Heineken, ING Bank, Hochland, Metro, Metropolitan Life, Pepsi, Reader’s Digest, Ţiriac Auto şi Xerox.  

  • Blue Point şi-a crescut afacerile cu 25% în 2016, până la 13 milioane de lei

    Compania românească de servicii de call center Blue Point a ajuns în 2016 la o cifră de afaceri de 13 milioane de lei în 2016, în creştere cu 25% faţă de anul trecut. Avansul înregistrat a avut loc pe fondul diversificării serviciilor oferite, a creşterii numărului de clienţi şi a solicitărilor acestora, dar şi a extinderii ariei de expertiză în două industrii cheie: asigurări şi banking.

    „2016 a fost un an decisiv pentru noi şi care a marcat o premieră: am deschis primul nostru call center din provincie, la Slobozia, la 9 ani de la înfiinţare. De asemenea, a fost o provocare pentru noi să ne mărim expertiza către alte domenii, precum cel financiar-bancar şi cel al asigurărilor, lucru care a presupus şi resurse mai mari şi investiţii în creştere din partea noastră”, spune Violeta Roşu, Managing Partner Blue Point.

    „2016 a marcat şi o extindere importantă la nivel de personal. Am angajat peste 100 de consultanţi de vânzări prin telefon, echipa ajungând la aproape 300 de angajaţi”.

    Blue Point va continua extinderea şi anul viitor. Strategia vizează livrarea de servicii către companii din afară, dublarea capacităţii call center-ului din Slobozia şi continuarea extinderii la nivel naţional, prin deschiderea unui nou call center în provincie. Planurile companiei iau în calcul şi extinderea către noi industrii, precum cea de tehnologie a informaţiei şi energie.

    Blue Point este una dintre cele mai importante companii de servicii call center din România. Înfiinţată în 2007, cu capital 100% românesc, compania oferă soluţii profesioniste şi personalizate de outbound (telesales, telemarketing, sondaje de opinie etc.) şi inbound (suport clienţi, infoline şi helpdesk, suport tehnic, programe de loializare, upsell&cross sell inbound etc.). Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără: Curs, DHL Express, Heineken, ING Bank, Hochland, Metro, Metropolitan Life, Pepsi, Reader’s Digest, Ţiriac Auto şi Xerox.  

  • Cu toate că milioane de oameni apelează la serviciile sale această companie are pierderi de miliarde de dolari

    Uber a înregistrat un alt trimestru cu pierderi colosare. Potrivit Business Insider compania a pierdut 800 de milioane de dolari în al treile trimestru financiar din 2016. Aceste pierde se adugă pierderilor de peste 1,27 de miliarde de dolari pe care Uber le-a avut în prima jumătate a anului. În total, compania de ride sharing va pierde anul acesta 2,8 miliarde de dolari.

    Compania a fost evaluată recent la 68 de miliarde de dolari şi deşi pierderile sunt foarte mari, anul 2016 este mai bun decât 2015. În T3 Uber pierderile au crescut cu 25% comparativ cu 2015, în scădere de la 35% în T2 faţă de 2015. Pierderile mai mici se datorează şi faptului că Uber şi-a vândut operaţiunile din China către Didi Chuxing pentru 35 de mDeiliarde de dolari. 

  • Cu toate că milioane de oameni apelează la serviciile sale această companie are pierderi de miliarde de dolari

    Uber a înregistrat un alt trimestru cu pierderi colosare. Potrivit Business Insider compania a pierdut 800 de milioane de dolari în al treile trimestru financiar din 2016. Aceste pierde se adugă pierderilor de peste 1,27 de miliarde de dolari pe care Uber le-a avut în prima jumătate a anului. În total, compania de ride sharing va pierde anul acesta 2,8 miliarde de dolari.

    Compania a fost evaluată recent la 68 de miliarde de dolari şi deşi pierderile sunt foarte mari, anul 2016 este mai bun decât 2015. În T3 Uber pierderile au crescut cu 25% comparativ cu 2015, în scădere de la 35% în T2 faţă de 2015. Pierderile mai mici se datorează şi faptului că Uber şi-a vândut operaţiunile din China către Didi Chuxing pentru 35 de mDeiliarde de dolari. 

  • Ameninţări cibernetice 2017: ransomware şi atacuri în masă prin dispozitive

    Specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender anticipează o creştere a numărului de atacuri cibernetice prin dispozitive inteligente, ceea ce va conduce la blocarea activităţii unor servicii online folosite frecvent precum site-uri de ştiri, reţele de socializare sau magazine online. În plus, ameninţările ransomware, reclamele agresive şi revigorarea internetului ascuns, destinat traficului ilegal de bunuri şi servicii, reprezintă principalele tendinţe pentru 2017.

    Atacuri devastatoare vor genera pierderi masive companiilor

    Atacurile care blochează accesul la site-urile unor companii vor fi amplificate prin controlul cu uşurinţă de la distanţă al dispozitivelor inteligente slab securizate. Hackerii îşi construiesc aşadar reţele imense de astfel de dispozitive, aparţinând unor utilizatori obişnuiţi şi lansează prin intermediul lor atacuri menite să destabilizeze anumite ţinte.

    Deşi, la fel ca în trecut, unele atacuri vor avea raţiuni politice sau vor fi doar componente ale unor atacuri mai complexe, o pondere importantă vor viza companii cu scopul de a obţine bani prin şantajarea acestora cu sistarea temporară a activităţii economice.

    Acest tip de atacuri se va dezvolta continuu din cauza exploziei numărului de dispozitive inteligente conectate la internet. În acelaşi timp securitatea nu este întotdeauna o prioritate pentru producătorii acestor gadgeturi, în principal pentru că memoria şi resursele insuficiente nu permit rularea unor algoritmi de securitate complecşi sau actualizări constante de software. Folosirea dispozitivelor personale în mediul corporatist va complica şi mai mult securitatea datelor.

    Recent, un atac cibernetic de amploare, denumit Mirai şi operat prin dispozitive smart, a condus la blocarea timp de câteva ore a activităţii unor servicii precum Twitter, Spotify, The New York Times, Reddit, Yelp, Box, Pinterest şi Paypal. Acesta reprezintă un nou nivel de control asupra comunicaţiilor la nivel mondial, rezervat până acum doar celor mai puternici actori statali, dar ajuns în prezent în mâinile unor indivizi necunoscuţi.

    „Am observat o simplificare a atacurilor ţintite asupra companiilor. Dacă în trecut depistam doar ameninţări avansate persistente, acum suntem martorii unei întoarceri la tactici mai rudimentare, precum viruşi simpli care încearcă să acceseze reţelele interne ale companiilor. Asta reflectă atât lipsa unor protocoale de securitate temeinice cât şi faptul că până şi atacatorii începători au intrat în afacerea sechestrării datelor companiilor”, spune Cătălin Coşoi, Chief Security Strategist al Bitdefender.

    Dispozitivele cu vulnerabilităţi creează posibilitatea unor ameninţări încrucişate, întrucât 60% din utilizatori păstează fişiere personale în calculatoare aflate în aceeaşi reţea cu dispozitivele inteligente. Mai mult, utilizatorii se preocupă rar de securitatea terminalelor smart – 42% dintre posesorii de case inteligente chestionaţi de Bitdefender susţin că nu îşi actualizează niciodată televizorul conectat la internet, de exemplu, invocând lipsa de timp şi de cunoştinţe tehnice.

    Ransomware, mai prolific ca niciodată

    După rezultatele impresionante din 2016, dezvoltatorii ameninţărilor de tip ransomware (care criptează datele utilizatorilor şi solicită apoi recompensă) vor aloca resurse suplimentare îmbunătăţirii sistemului de ţintire automată a victimelor. Această funcţionalitate îi va ajuta să deosebească utilizatorii obişnuiţi de companii şi, în consecinţă, să încerce să le şantajeze pe cele din urmă pentru sume de bani mai mari.

    2016 a fost anul ransomware, iar ameninţarea va continua să se extindă înspre alte sisteme de operare în viitor. Datele extrase din telemetria Bitdefedner arată că infectarea cu ransomware este una dintre cele mai profitabile activităţi de criminalitate cibernetică, cu randamente ale investiţiilor de până la 1.500%.

    „Dezvoltatorii unui anumit tip de ransomware monitorizaţi de Bitdefender la începutul anului au reuşit să strângă 1,5 milioane de dolari în numai o săptămână”, mai spune Cătălin Coşoi.

    Secretul profitabilităţii crescute a ransomware constă în faptul că utilizatorii pun mare preţ pe datele personale şi pe informaţiile stocate în diverse terminale, nu îşi fac back-up şi nu actualizează constant soluţiile de securitate cibernetică.

    Automatizările industriale creează noi vulnerabilităţi

    Ameninţările contra sistemelor de automatizare industrială (SCADA) vor fi tot mai răspândite întrucât costul cipurilor integrate în senzori pentru mediul industrial va continua să scadă. Acest lucru va conduce la proceduri mai inteligente aplicate ciclurilor de producţie. Dispozitivele controlate cu sisteme de automatizare industrială, de la roboţi industriali la turbine sau semafoare inteligente, vor putea fi folosite de hackeri pentru a sabota funcţiile pe care acestea le îndeplinesc sau pentru a ataca alte ţinte.

    În plus, atacurile ţintite asupra marilor jucători din economia mondială vor creşte în 2017, iar marile puteri, organizaţiile non-guvernamentale şi aparatele serviciilor secrete vor căuta să exploateze punctele slabe în diferite organisme de interes strategic.

    Pieţele negre din internetul ascuns care oferă produse şi servicii ilegale (armament, droguri, servicii de criminalitate fizică şi informatică, etc.) reprezintă o problemă emergentă care va ajunge tot mai mult în atenţia publicului în 2017. Deşi unele grupări bine închegate, precum Silk Road, au fost depistate şi destructurate de către autorităţi, alte servicii specializate în comerţ online le-au luat imediat locul şi vor continua să se extindă.

    ’’Colaborarea tot mai strânsă dintre instituţiile guvernamentale, industria de securitate cibernetică şi victime, fie indivizi sau companii, în contracararea criminalităţii cibernetice este una dintre veştile bune dintr-un peisaj relativ pesimist. Dacă relaţiile vor continua şi se vor intensifica, astfel de iniţiative vor limita amploarea atacurilor şi a tranzacţiilor ilegale derulate pe internet. Cooperarea intensă la scară globală şi reducerea obstacolelor birocratice sunt însă necesare pentru a susţine acest obiectiv’’, a mai declarat Cătălin Coşoi.

  • Digitalii din BCR

    Serviciile digitale ale băncilor, considerate iniţial alternative pentru sucursala tradiţională, au devenit în prezent o prioritate pentru instituţiile financiare din toată lumea. Care este abordarea celei mai puternice bănci din România din punctul de vedere al activelor în ce priveşte digitalizarea şi cine sunt Imanuela Negrişan, Alina Ţopană, Gabriela Văduva, Cristian Mustaţă, Mihai Sandu şi Irina Mihailescu (de la stânga la dreapta) – şase dintre tinerii care gândesc strategia băncii în spaţiul virtual?

    De ce banca nu va mai fi un loc în care te duci, ci o acţiune pe care o faci?”, îi provoca pe cititorii săi în cartea Banking 3.0 Brett King, un bancher australian care a scris numeroase cărţi despre industria bancară; el este şi cofondator al Moven, un start‑up din domeniul bankingului online. În cartea sa, King spune că există un prag critic de 50 de milioane de utilizatori pentru o piaţă ajunsă la potenţial. În industria aviaţiei şi a automobilelor, s-a ajuns la acest nivel în peste 60 de ani. Cardurile au ajuns la acest nivel în 28 de ani şi, mai recent, cardurile contactless au trecut acest prag în patru ani; în timp ce Facebook şi Twitter l-au atins în trei şi doi ani. Transformarea digitală se întâmplă de 20-30 de ani, în diferite industrii.

    În anii ’90, muzica, fotografia şi videoul s-au confruntat cu noi jucători care au folosit capabilităţile digitale pentru a schimba modul în care serviciile erau livrate şi consumate. Au urmat, în 2000, serviciile de televiziune, călătoriile şi recrutarea, cu dezvoltarea YouTube, a agenţiilor de turism online şi a site-urilor de recrutate. În 2010, industrii precum retailul s-au confruntat cu un al doilea val de digitalizare (primul a fost în 1990), în timp ce serviciile financiare încep şi acestea, de câţiva ani, să descopere oportunităţile şi provocările digitalizării. Care este locul pe care ne aflăm din punctul de vedere al inovaţiilor digitale din sistemul bancar în raport cu celelalte ţări din Europa? Cu un grad de penetrare de 5% a internet banking-ului în rândul populaţiei, România se află pe ultimul loc din acest punct de vedere; spre comparaţie, în Norvegia, ţara cu cea mai mare penetrare a internet bankingului din Europa, 90% din populaţie foloseşte astfel de servicii, potrivit statista.com.

    Cristian Mustaţă, şef al departamentului de strategie digitală din cadrul Băncii Comerciale Române, este optimist în ce priveşte perspectivele de dezvoltare a bankingului digital în România. „Din punctul de vedere al ofertei băncilor, România stă foarte bine: suntem permanent în pas cu tehnologia (oferă ca exemple mobile banking-ul, geolocaţia, push notifications, autentificarea biometrică, scanarea codurilor QR, plăţi contactless etc.), analizăm piaţa şi inovăm constant. Provocarea se află, mai degrabă, în zona de cerere a clienţilor, unde rata de adoptare a serviciilor digitale este încă mult sub media europeană. În România, sub 10% din populaţie face banking online, în timp ce media europeană este de peste 50%”, explică Cristian Mustaţă.  Un argument în plus pentru optimismul şefului departamentului de strategie digitală a BCR este şi ritmul de adoptare de către utilizatori a cardurilor contactless, emise prima dată pe piaţa locală în 2010: portofoliul total de carduri contactless al băncilor de pe piaţa locală a ajuns la peste 3 milioane de unităţi, potrivit calculelor ZF făcute pe baza unor date dintr-o prezentare a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Astfel, la finalul anului trecut, cardurile contactless reprezentau 21% din totalul cardurilor în circulaţie din România, echivalentul a 3,14 milioane de unităţi. Spre comparaţie, la finalul lui 2014 în România existau circa 1,5 milioane de carduri contactless. „Este greu de anticipat unde ne vom situa peste 10 ani. Probabil că vom deveni o piaţă mult mai matură în ce priveşte interacţiunile digitale dintre clienţi şi bănci, astfel că cele mai multe operaţiuni se vor efectua doar de la distanţă. Cel mai probabil şi interacţiunile din unităţle bancare se vor digitaliza exponenţial. Tehnologia evoluează într-un mod ameţitor, deja auzim de termeni noi precum blockchain (termenul se referă la baze de date – n. red.), biometrics (analiza statistică aplicată informaţiilor biologice), big data (volume mari de informaţii destinate găsirii unor tipare) sau open API (integrează mai multe surse de date într-un serviciu), iar toate aceste lucruri vor schimba într-un timp destul de scurt modul nostru de a face banking”, descrie Cristian Mustaţă oportunităţile digitale din domeniul financiar-bancar. iciilor digitale pe piaţa locală?