Tag: realizare

  • Ce mărci ne trezesc cele mai puternice emoţii

    Mărcile şi consumatorii îşi redefinesc rolurile, cei din urmă primind din ce în ce mai multă putere”, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. Firma a realizat al doilea val al studiului Emotional Branding, în care peste 430 de mărci stau faţă în faţă cu consumatorii, pentru a vedea cât de puternică este legătura emoţională pe care au

    creat-o cu aceştia. Criza financiară, evoluţia tehnologiei, ramificarea modurilor de comunicare şi dispariţia graniţelor sunt doar o parte din factorii care schimbă decorul pieţei. “Mărcile trebuie să răspundă prompt la toate aceste provocări; doar cele care au curajul şi inspiraţia să se reinventeze îşi pot păstra succesul”, explică Manuela Dănilă. Consumatorul este mai greu de mulţumit, iar mărcile trebuie să ştie pe ce “butoane” să apese pentru a-l activa, fără a avea însă prea multe încercări la dispoziţie; cumpărătorul e critic şi penalizează orice greşeală. “Consumatorul oferă mărcii câteva momente (secunde poate) pentru a-i capta atenţia. Dacă marca nu reuşeşte să-l «agaţe» rapid, eforturile acesteia se risipesc”, spune reprezentanta 360insights.

    CLICK pe imagine pentru REZOLUŢIE MAXIMĂ

    O MARCĂ LEGATĂ DE CONSUMATORII SĂI PRIN EMOŢIONALITATE ESTE MAI PUTERNICĂ DECÂT UNA LEGATĂ CU ACEŞTIA DOAR PRIN OPORTUNITATE SAU PROFIT”, afirmă Marc Gobe, un vizionar al marketingului, ale cărui zece legi stau la baza acestui studiu.

    Dinamica schimbărilor din piaţa bunurilor şi serviciilor este reflectată şi de studiul Emotional Branding, care aduce faţă de anul trecut câteva răsturnări de clasament, cu mărci care îşi pierd din apreciere şi altele care reuşesc să escaladeze topul, ţintind către primele poziţii. În cazul produselor alimentare, Hochland trece de pe locul al treilea în vârful clasamentului. “Lider în mai multe categorii de brânzeturi, Hochland îşi culege laurii investiţiei în piaţa din România graţie legăturii puternice cu consumatorii săi”, exemplifică Manuela Dănilă.

    O altă poveste vine tot din categoria lactatelor, Danone fiind o altă marcă etalon. Cu toate că trece acum pe locul al doilea, schimbul de poziţii vine pe fondul unei diferenţe mici faţă de prima clasată, se arată în studiu. Mai mult decât atât, producătorul francez are pe podiumul clasamentului încă o marcă, Activia, pe locul trei. “Ceea ce defineşte marca Danone pare a fi dinamismul, fiind percepută ca o marcă pionier în inovaţie, stârnind mereu curiozitatea consumatorilor”, spune reprezentanta 360insights.

    “Legătura cu consumatorii se construieşte în timp, iar perioada de criză este un moment de verificare a sentimentelor, dar şi a ofertei concrete”, spune Anca Stroe, director de marketing la Danone România. Ea spune că de-a lungul anilor compania a investit în mod constant în campanii TV, în prezentarea la raft, a derulat evenimente în magazine, comunicare online, dar a organizat şi “ieşiri din rutină”, adică întâlniri directe cu consumatorii: caravane, evenimente în parcuri, vizite în fabrică şi la fermele de la care colectează lapte.

    “Întotdeauna am avut în minte ce-i interesează pe clienţi şi cel mai bun exemplu recent este cartea de reţete cu iaurt la care au contribuit chiar ei, direct.” Categoria lactatelor domină topul alimentelor, arată studiul, iar marca Zuzu (Albalact) câştigă o mai mare apreciere în acest an, balanţa înclinând în sens invers pentru Milli (Friesland Campina), care pierde câteva poziţii.
    Şi la categoria dulciurilor sunt vizibile câteva schimbări faţă de anul trecut. Milka îşi menţine poziţia de lider, iar “colega” de portofoliu, Poiana, i se alătură urcând pe locul al doilea.

  • Studiu: Ce legătură au aplicaţiile complexe de proiectare cu redresarea din criză?

    Dacă, în medie, toţi producătorii mondiali de echipamente industriale au reuşit să-şi rotunjească veniturile şi profitul în ultimii doi ani, cele care au folosit tehnologii de proiectare  şi-au crescut veniturile de 2,2 ori mai mult decât media şi profiturile de 2,4 ori mai mult comparativ cu nivelul mediu.

    “A creşte de două ori mai repede decât competiţia este un obiectiv suficient de puternic pe care şi companiile româneşti din domeniul producţiei au început să îl evalueze în anii de criză. Cele care au implementat soluţii precum Autodesk Product Design Suite sau Plant Design Suite, au obţinut un grad ridicat de eficientizare a fluxului de lucru, o creştere de productivitate chiar şi cu 40%, fiind capabile totodată să îşi planifice mult mai bine producţia”, spune Cristina Anton, Autodesk Business Manager în cadrul Gecad Net.

    Studiul mai arată că, pentru a creşte performanţele, majoritatea companiilor din vârful topului au apelat la procese şi instrumente tehnologice avansate, ceea ce poate fi un ghid foarte bun pentru alţi producători industriali, inclusiv din România, care vor să îşi vadă veniturile şi profitabilitatea crescând mai accelerat.

    Dacă majoritatea companiilor participante la studiu folosesc soluţii de proiectate asistată 3D  (84%) şi 2D (63%), cele din vârful clasamentului au investit în aplicaţii mai avansate de simulare şi automatizare. Mai mult, aceste companii utilizează instrumente avansate de sporire a productivităţii într-un ritm mai mare decât companiile din partea de jos a clasamentului. Spre exemplu, 49% din companiile din top folosesc aplicaţiile de simulare, faţă de numai 27% dintre companiile situate mai jos în clasament. Aceste aplicaţii avansate le ajută să evalueze mai bine, într-un mediu simulat, performanţele unui produs proiectat. Astfel au şansa de a obţine un produs cu performanţe optime din prima încercare, fără să mai fie nevoie de ajustări.

    32% dintre companiile cele mai performante din studiul menţionat sunt dornice sau au utilizat aplicaţii pentru automatizarea proiectării şi cele de tip configurator, versus 22% în cazul celor mai puţin performante. Aplicaţiile de automatizare le-au ajutat pe unele dintre ele sa ajungă la performanţe de tipul “6000 de părţi componente, nou proiectate, pe săptamâna, fără intervenţie umană”, după cum declară un producător de echipamente pentru industria alimentară şi de băuturi.

    Folosirea acestor aplicaţii avansate pentru automatizarea proiectării produselor au ajutat companiile să îşi configureze mult mai corect preţurile.  Astfel, dacă firmele din partea medie şi de jos a clasamentului au raportat în medie o acurateţe de 13% a preţurilor, cele din top au avut o acurateţe de 7% datorită proceselor de proiectare a producţiei mult mai bine reglate.