BusinessMagazin

Tag: lux

  • Cativa mililitri de lux

    Daca pentru a cumpara o geanta de la Hermès, de exemplu, trebuie sa astepti si cinci ani, desi costa mii de euro, un parfum al aceluiasi brand costa in jur de 100 de euro si este disponibil in parfumeriile selective. In aceste conditii, companiile de lux au conceput noi linii, in serie limitata, care sa duca mai departe visul de individualizare al consumatorilor de lux.

    Chanel a lansat colectia Les Exclusifs a lui Jacques Polge, „nasul“ casei (la o casa de parfumerie, „nasul“ este cel care compune aroma): 10 parfumuri inspirate de viata lui Coco Chanel, locurile pe care le-a vizitat, casele unde a locuit si obiectele preferate. De exemplu Bel Respiro, care miroase a iarba proaspat taiata, a fost numit dupa casa de vacanta din Garche, chiar la iesirea din Paris, unde Mademoiselle l-a gazduit pe Stravinski. Parfumurile, disponibile in sticle de 200 ml, sunt vandute in boutique-urile Chanel si la Bergdorf Goodman, magazin din New York specializat in produse de lux, la pretul de 125 de euro. La randul sau, Tom Ford a conceput linia de haute parfumerie Private Blend (12 arome unisex), iar Hermès va lansa in noiembrie cel de-al saptelea parfum din linia Hermessence.

    Prima astfel de parfumerie high-end se va deschide in Bucuresti in aceasta luna. Madeleine Florescu, proprietara boutique-ului Madison, are deja experienta in domeniul luxului. „Am plecat la 14 ani din Romania, m-am stabilit la New York, unde am lucrat 13 ani in industria de cosmetice si parfumuri de lux“, spune Florescu, amintind pe rand de Dior, Clinique si japonezii de la Kanebo. De la aceasta din urma companie a plecat din functia de director de tara pentru Statele Unite; s-a reintors in Romania cu aproape trei ani in urma, a facut consultanta in marketing si a fost directorul general al companiei Geroaslan, care se ocupa de promovarea in Romania a marcii de cosmetice Gerovital.

    Conform unui studiu realizat de compania de consultanta Euromonitor, valoarea pietei romanesti de cosmetice este evaluata la 720 de milioane de euro, cu 13% mai mult decat in 2006. Specialistii spun ca produsele care au castigat cea mai mare popularitate din 2003 si pana in prezent sunt cele premium, unde cererea nu este sensibila la pret. In ceea ce priveste retailerii de parfumuri, segmentul de masa si de parfumerie selectiva este deja acoperit (Ina Center, Sephora). „Era insa foarte evident ca nu exista o parfumerie de lux, iar daca iti doreai ceva special, nu gaseai. Eu stiam de la prietenele mele care veneau si imi admirau parfumurile, iar cand plecau in vacante, eu eram cea care le recomanda“, comenteaza Florescu.

    Conceptul de haute parfumerie adoptat de Madison este construit in jurul catorva elemente-cheie. In prim-plan este pus „nasul“, care pe piata este o adevarata vedeta. De exemplu Chanel, in toata istoria, nu a avut decat trei „nasuri“. „In haute parfumerie exista un parfumier caruia nu i se impune ce sa creeze, totul depinde de el si de inspiratia sa“, explica Florescu. Apoi, ca in orice produs de lux, vin ingredientele, care sunt in majoritate naturale: „Daca, in cazul parfumurilor de masa, cel mult 30% din ingrediente sunt naturale, in parfumeria exclusivista procentul ajunge la 70%“. Esentele naturale, spre deosebire de cele sintetice, sunt mult mai complexe si scumpe. De exemplu, pentru a produce 1,2 kilograme de esenta pura de iasomie este nevoie de 700 de kilograme de petale, iar anul trecut, pentru ca productia de flori din Grasse („leaganul“ frantuzesc al florilor pentru parfumuri) a fost mai slaba, pretul pentru o suta de kilograme a crescut practic peste noapte, de la 35.000 de euro la 90.000 de euro. Nu in ultimul rand, un astfel de parfum este produs in serie limitata, pe piata fiind lansate cel mult cateva mii de unitati din fiecare creatie.

    Investitia in boutique-ul Madison a fost de 130.000 de euro, proveniti din credite, iar Florescu estimeaza ca in lunile care au ramas din 2007 vanzarile vor ajunge la 100.000 de euro. „Segmentul-tinta sunt consumatorii intre 25 si 65 de ani, care calatoresc foarte mult si care nu doresc sa se amestece cu restul lumii atunci cand isi aleg un accesoriu atat de important ca parfumul“, spune Florescu. Madeleine Florescu spune ca magazinul va fi promovat prin sampling si parteneriate cu retaileri precum Helvetansa, Comtesse du Barry si hotelurile de cinci stele.

    La Madison se vor gasi 16 marci de parfumuri in premiera, precum Clive Christian, Annick Goutal, Eau d’Italie, Comme des Garçons sau Carthusia si cinci deja existente pe piata (Chanel, Givenchy sau Dior). „Sigur ca imi doresc ceva exclusiv, care nu a mai fost facut pana acum, dar nu pot sa incep o parfumerie de lux fara marci care au fost la baza parfumeriei“, spune Florescu. Parfumurile sunt disponibile in serie limitata, intre 5 si 25 de sticle pentru fiecare marca, iar in magazin vor exista si produse de corp, sapunuri si lumanari. Preturile variaza intre 50 si 400 de euro pentru apa de parfum, apa de toaleta si colonii, ajung la 2.200 de euro pentru parfum pur si sunt cuprinse intre 20 si 150 de euro pentru lumanari, accesorii si produse pentru ambianta casei. Fiecare brand trebuie sa fie impachetat cu o poveste proprie. De exemplu, brandul Carthusia este construit in jurul unei legende care spune ca in 1380, staretul manastirii St. Giacomo din Capri a ales cele mai frumoase flori de pe insula pentru un buchet realizat pentru regina Giovanna D’Angio. Se pare ca florile au fost tinute timp de trei zile in apa, iar in momentul in care staretul le-a aruncat, a observat ca apa a capatat o aroma speciala, un fel de precursor al parfumului Carthusia. In zilele noastre, calugarii continua productia, iar totul este realizat manual, de la culesul florilor si pana la impachetarea parfumrilor, si se spune ca vedete precum Susan Sarandon calatoresc special in Capri pentru a-si procura acest parfum.

    Mobilierul de la Madison a fost realizat in Romania, cu exceptia unei unitati de testare Clive Christian, unde urmeaza sa fie expus cel mai scump parfum din lume, Perfume No. 1, pretul unei sticlute de 30 ml fiind de 2.200 de euro. Parfumul este ambalat intr-o sticla de cristal realizata manual, acoperita cu un dop ce seamana cu o coroana regala din aur care are in varf un briliant de 0,3 carate. Clive Christian, de profesie designer, a lansat si o editie limitata din acest parfum – 10 sticle de colectie de 500 ml din cristal Baccarat, decorate cu aur de 18 carate si cu un diamant de cinci carate, care au fost vandute cu 215.000 de dolari.

    „Negocierile cu brandurile prezente au durat noua luni, iar cele mai dificile au fost discutiile cu Annick Goutal, un brand francez foarte atent la distributie. A trebuit sa ne intalnim, le-am aratat conceptul, am discutat de nenumarate ori prin e-mail si prin telefon, dupa care au venit aici si au prospectat“, spune proprietara parfumeriei. Annick Goutal este o casa franceza de parfumerie de lux care creeaza miresme de peste un sfert de secol. Morgane Chapron, ambasadorul Annick Goutal pe teritoriul Americii de Nord/Sud si al Europei de Est, spune ca realizarea unui parfum poate dura chiar si 11 ani, cum este cazul „Ce soir ou jamais“, o combinatie creata in jurul trandafirului turcesc. Potrivit lui Chapron, brandul a cautat timp de doi ani in Romania un loc potrivit pentru deschiderea unui magazin.

  • Noul lux

    Cat ar trebui sa dai pe o geanta daca ai in cont peste 10 milioane de dolari? Cum te deosebesti de cel care are o avere de doar 2 milioane de dolari? Prin lucruri pe care le ai numai tu si prin servicii pe care le poti achita doar dintr-o avere scrisa cu 8 cifre. Retailerii raspund cu amabilitate acestor cerinte si creeaza marfuri extrem de scumpe si in editii limitate. Iar de multe ori, produsul este mult mai putin important decat numarul oamenilor care il detin. Status-symbolul cel mai exclusivist a ajuns sa se numeasca… geanta. O geanta de 52.500 de dolari. Si doar 24 de modele in lume. Una singura in Washington, comandata de o femeie a carei identitate compania Luis Vuitton (care a produs aceasta geanta) a refuzat sa o dezvaluie. “Este un client foarte sofisticat. Cand este ceva atat de special, nu este de mirare ca am avut un client care si-a cumparat produsul pentru colectia personala”, spune Brigid Andrews, vicepresedinte al Luis Vuitton.
    Compania a facut geanta atat de speciala nu numai prin prisma pretului si a designului – 14 genti LV au fost taiate si cusute impreuna pentru a crea acest model -, dar si prin vanzarea a doar 5 exemplare in America de Nord si 24 in toata lumea. Superstarul R&B Beyonce Knowles are una. Celelalte 4? Numele posesorilor nu au fost dezvaluite. “Aceasta geanta este o lectie de creare a unui semn distinctiv. Pana la urma, ce poate sa faca un retailer de lux cand chiar si elevi de liceu poarta ochelari de soare cu logo-ul Chanel sau genti cu logo-ul LV, care pot fi originale sau, la fel de bine, falsuri?, spune Milton Pedraza, CEO al unei firme de cercetare a pietei de lux. “Daca geanta mea LV, pe care am dat cateva mii de euro, o are toata lumea, eu ce primesc? Cum primesc acea exclusivitate pe care o doresc atat de mult?”, adauga acesta.
    Pentru a obtine acest lucru trebuie sa comanzi geanta Tribute Patchwork de la Luis Vuitton cu cateva luni inainte. Magazinele LV din New York, Las Vegas, Los Angeles si Chevy Chase primesc astfel de comenzi. Furnizarea incepe discret in luna iulie, iar gentile sunt aduse intr-un camion din sticla sintetica care are logo-ul LV. Tribute Patchwork este facuta de mana intr-un atelier din Franta si este produsa din 14 genti Luis Vuitton printre care: Lady Steamer cu Aligator din toamna anului 2006, Cuir Tresse din primavara anului 2007 si Talentueux Suhali din primavara anului 2003. Andrews a spus ca Marc Jacobs, designerul LV, a creat Tribute Patchwork “ca o sarbatorire a istoriei Luis Vuitton”.

  • ADN de lux

    La 32 de ani, viata pare sa ii surada tinerei Delphine Arnault dintr-un unghi cu mult mai roz decat li se intampla celorlalti aspiranti la o pozitie in inalta societate. Exista inca scepticism in multe colturi ale lumii cu privire la evolutia profesionala a asa-zisilor “copii de bani gata”, dar ascensiuni in lumea business, cum este cea a fiicei lui Bernard Arnault, arata ca mai conteaza si background-ul si competenta.
    Din acest punct de vedere, Delphine s-a ridicat la inaltimea asteptarilor si a dus businessul tatalui sau mai sus pe scara celor mai profitabile companii. Perspectivele sunt promitatoare: daca mizeaza corect, singura femeie din board-ul LVMH va putea ocupa scaunul din capul “mesei” unde se pune lumea fashion la cale.

    Catedrala modei

    In timpul Renasterii, in 1593, cand anglicanii si catolicii europeni se confruntau cu numeroase divergente in planul ideologiei religioase, in Franta lua nastere o casa de vinuri nobile: Chateau d’Yquem, adica prima “caramida” de la baza a ceea ce astazi este un adevarat imperiu al luxului.
    LVMH Mo?t Hennessy Louis Vuitton este holdingul francez nascut din aliante celebre: fuziunea dintre producatorul de sampanie fina Mo?t et Chandon (care are la baza societatea infiintata in epoca renascentista) si producatorul de coniac de top Hennessy, fuziune care a culminat, in 1987, cu alipirea casei de moda Louis Vuitton la aceste doua companii. Rezultatul a fost mai mult decat remunerant: LVMH este astazi cel mai mare conglomerat de produse de lux din lume, cu o cifra de afaceri de peste 15 miliarde de euro.
    Holdingul detine circa 60 de companii dintre care fiecare administreaza, in mod autonom, un anumit numar de branduri de prestigiu, printre care: Louis Vuitton, Fendi, Dior, Kenzo, Givenchy, Donna Karan, Guerlain, Dom Perignon, Chateau d’Yquem, Moet et Chandon, Hennessy. Succesul pe care l-a avut integrarea mai multor branduri aspirationale in grup a dat nastere la o reteta de business pe care nume celebre au preluat-o pentru a crea portofolii extinse de marci high-end, ca Pinault Printemps Redoute (din care face parte celebra marca Gucci) sau Richemont.
    LVMH, imperiul cu peste 1.800 de magazine si 61.000 de angajati in lumea intreaga si care a inregistrat o cifra de afaceri de circa 15,3 miliarde de euro in 2006, este organizat sub forma unei piramide de companii interconectate si conduse centralizat de un singur om: Bernard Arnault. In conditiile in care moda a devenit un adevarat cult, iar brandurile de lux sunt supuse rigorii unei ierarhii, este usor de inteles de ce conducatorul celui mai mare conglomerat fashion de pe Glob a primit titulatura de “Papa al modei”.

    Pe urmele tatalui

    Ca fiica a celui care coordoneaza trendurile din industria modei, Delphine Arnault, cea mai mare dintre cei cinci copii ai lui Bernard Arnault, a avut intotdeauna rezervat un loc in primul rand la prezentarile de moda ale LVMH. Dar in toamna anului 2003 Arnault a decis ca este momentul potrivit ca fiicei sale sa ii revina un loc in primul rand al board-ului afacerii pe care o conduce de aproape 20 de ani. Astfel, la 28 de ani, Delphine Arnault era singura prezenta feminina printre cei 16 membri ai consiliului de administratie al LVMH. Cand tatal tau este al saptelea cel mai bogat miliardar al lumii, sansele sa fii recunoscuta altfel decat fiica lui sunt minime. Insa Delphine a reusit sa treaca de la acest statut la cel de femeie de afaceri de succes, devenind o figura emblematica a modei franceze si una dintre cele mai bogate femei din lume.
    In cadrul LVMH, Delphine gestioneaza divizia de incaltaminte si genti a grupului Dior si a contribuit in mod special la dezvoltarea diviziei de parfumuri a aceleiasi marci. Impreuna cu tatal si bunicul sau, Delphine detine pachetul majoritar al grupului, ceea ce ii ridica averea la peste 14,4 miliarde de euro.
    Franta i-a adus apelativul de “Napoleon al afacerilor cu produse de lux”, dar lumea internationala a modei o recunoaste sub numele de “Lupul in haina de casmir”.

    Businessul din moda

    Delphine Arnault a crescut printre cele mai mari simboluri ale lumii fashion: John Galliano este cel care a initiat-o in acest domeniu timp de trei ani inainte de numirea ei in randurile fruntase ale companiei. Delphine a urmat Scoala de Studii Comerciale EDHEC din Lille si apoi London School of Economics. Pe parcursul formarii academice, fiica fashion mogulului Bernard Arnault a fost liderul catorva organizatii, nu neaparat legate de businessul tatalui sau. Printre acestea, Delphine a condus si cateva organizatii studentesti din cadrul scolii londoneze.
    Dupa ce a absolvit London School of Economics si pana sa se implice in LVMH, Delphine a lucrat doi ani la firma de consultanta McKinsey din Paris. In 2000, a urmat cursul firesc in cariera pe care il ia orice mostenitor de imperii de afaceri si s-a alaturat grupului condus de tatal sau. Secretele businessului le-a invatat de la John Galliano, pentru ale carui colectii s-a ocupat de marketing si product development. In 2002, Delphine a preluat functia de director de resurse umane al LVMH, fiind prima femeie director din istoria grupului. In plus, s-a dedicat dezvoltarii brandului Dior, conducand in prezent divizia de pantofi si genti pentru femei a Dior, care e totodata unul dintre segmentele cu cea mai rapida crestere din tot grupul LVMH.

    High class, low profile

    Personalitatea lui Delphine Arnault a fost adeseori carterizata ca fiind silentioasa. De cele mai multe ori, a preferat sa se mentina departe de atentia presei. Ca si tatal sau, Delphine este o impatimita a artei, unul dintre curentele ei preferate fiind dadaismul.
    Ochiul critic si un bun-simt al produsului i-au adus aprecierea colegilor din LVMH, cum ar fi Sidney Toledano, CEO al Dior Couture, care a tinut sa precizeze ca Delphine este tratata la fel ca oricare alt angajat al companiei, tatal ei insistand in mod special asupra acestui lucru.
    Jobul caruia i s-a dedicat si care pare sa cucereasca toti membrii familiei Arnault (fratele lui Delphine, Antoine, este si el implicat activ in companie) cere insa si numeroase sacrificii. Ea calatoreste foarte mult, fie pentru a vizita fabricile Dior, fie pentru a verifica modul de expunere a produselor pe rafturile retailerilor cu care colaboreaza. Cei care o cunosc spun despre Delphine ca aparenta timiditate pe care o afiseaza la inceput ascunde un ochi critic si o capacitate de analiza extraordinara pe care le-a mostenit de la tatal sau odata cu determinarea de a face totul aproape perfect.
    Fashion icon
    Ziua poarta Dior, noaptea Louis Vuitton. Femeia de la conducerea celui mai mare producator de articole de lux nu putea sa fie decat una dintre cele mai stilate aparitii de la evenimentele mondene din lume. Discretia pe care o afiseaza intotdeauna au facut ca referirile pe care presa internationala le face la adresa ei sa fie putine si sarace in informatii.
    Cu toate acestea, casatoria cu Alessandro Vallarino Gancia, mostenitorul de 38 de ani al unei dinastii de vinuri din Italia, a fost evenimentul anului in Franta si nu numai. Evenimentul organizat de Arnault insusi in cinstea “printesei” sale a indeplinit toate exigentele pentru a putea fi numit “de poveste”: in incinta castelului Chateau d’Yquem din Bordeaux, Karl Lagerfeld si alte personalitati de vaza ale podiumurilor internationale au onorat invitatia celui mai bogat om al Frantei de a participa la nunta fiicei sale, ce si-a facut aparitia intr-o rochie de mireasa cu adevarat de basm special conceputa de John Galliano. De la rochia haute couture la costumul business-wise, Delphine Arnault a demonstrat ca detine atat stilul si candoarea unei vedete de pe covorul rosu, cat si rigurozitatea si responsabilitatea necesare pentru conducerea unui imperiu business.

    URMATORUL EXECUTIV?
    Aducerea unui membru al familiei, tanar si fara experienta, in board-ul administrativ al unei companii publice ar fi fost un subiect hipersensibil in multe zone ale lumii, dar in Franta a devenit deja o practica comuna. Cu Delphine, familia Arnault detine 47,5% din capitalul LVMH si 65% din drepturile de vot. Delphine este al treilea reprezentant al familiei in board, dupa tatal si bunicul sau, iar toate prognozele inclina catre o viitoare prezenta feminina nu doar in board, ci in fruntea intregului holding francez.

  • Un strop de lux in plus

    Coty Prestige, divizia de lux a grupului Coty Inc., cel mai mare jucator de pe piata parfumurilor, intentioneaza sa deschida o reprezentanta in Romania, in functie de evolutia consumului pe acest segment.Coty a devenit cel mai mare producator de parfumuri din lume dupa ce a achizitionat, in 2005, divizia de parfumerie selectiva a companiei de bunuri de larg consum Unilever. In prezent, firma se concentreaza pe segmentele semi-selectiv si entry-selectiv ale pietei romanesti, unde este reprezentata de Coty Cosmetics Romania, iar segmentul de lux este acoperit de importatori independenti. Coty Cosmetics Romania, cu o cifra de afaceri de 14,8 milioane de euro in 2005, acopera mai multe categorii de beauty precum parfumerie pentru femei si barbati (Isabella Rossellini, Celine Dion, Pierre Cardin, Esprit), produsele de ingrijire personala Adidas si produse de make-up (Rimmel, Astor, Miss Sporty). Divizia Coty Prestige va aduce in Romania branduri de parfum de lux cum ar fi Calvin Klein, Davidoff, Joop!, Vivienne Westwood, Marc Jacobs sau Chopard.

  • Lux de imprumut

    Un nou trend ia amploare printre milionarii americani si europeni: predilectia pentru imprumutarea, si nu cumpararea bunurilor de lux dorite. Primele locuri in topul preferintelor le ocupa masinile sport, iahturile, avioanele personale si vilele. Explicatia consta in faptul ca, astfel, milionarii nu mai trebuie sa isi faca griji pentru costurile de intretinere, asigurare si taxele imense, fiind liberi sa se gandeasca la propriile afaceri in timp ce savureaza un cocktail pe un iaht in mijlocul oceanului. Odata cu acest trend, in Europa si SUA s-a dezvoltat o retea de cluburi exclusiviste dedicate milionarilor care prefera sa imprumute bunurile de lux decat sa le achizitioneze. Circle Club din Milano, deschis cu mai putin de un an in urma, pune la dispozitia clientilor o gama de 50 de masini de lux, marca Lamborghini, Maserati si Porsche. Taxa de intrare in acest club este de 20.000 de euro, numarul membrilor este limitat la 300, iar admiterea in club se face pe baza recomandarilor unui membru vechi. Stilul de viata este conditia elementara pentru acceptare, bineinteles condimentat cu un cont serios in banca, sumele pe care membrii le ofera clubului fiind nu de 20, ci de 100.000 de euro. Ca si la P1 International din Londra si Club Sportiva din San Francisco, sistemul de functionare al Circle Club este pe baza de puncte pe care membrii le primesc in schimbul sumelor platite. Printre cei 125 de membri actuali ai Circle Club, se numara avocati, bancheri si doctori, toti condusi de pasiunea pentru masini. Fondatorul clubului, Riccardo Schmid, intentioneaza sa cuprinda in afacerea sa si obiectele de arta si bijuteriile.Un alt trend printre milionari este petrecerea vacantelor in statiunile de lux de tip “destination clubs”, cum ar fi Exclusive Resorts al cofondatorului AOL, miliardarul Steve Case.

  • Din santier naval in port pentru iahturi de lux

    Peter Munk, presedinte al Barrick Gold – cea mai profitabila companie de exploatare a zacamintelor de aur-, a cumparat un vechi santier naval din Muntenegru pentru a-l transforma intr-o statiune de lux pe coasta Adriatica.Omul de afaceri canadian a platit pentru santierul naval Arsenal 29 de milioane de euro, urmand sa investeasca, in urmatorii doi ani, alte 106 milioane de euro pentru constructia unui intreg complex in jurul acestuia.Marina, situata la 60 de kilometri de capitala Podgorica, va avea o capacitate de peste 700 de ambarcatiuni. Complexul urmeaza sa fie cel mai mare din Mediterana de Est, iar intreaga zona turistica, care se “ntinde pe 24 de hectare, va gazdui si un hotel de lux, mall-uri, dar si facilitati de epurare a apei si ecologizare a mediului. In proiect s-au implicat si Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care vor aloca fonduri pentru curatarea mediului, iar municipalitatea din Tivat va imbunatati sistemul de furnizare cu apa in urmatorii doi ani.Primarul orasului Tivat, Dragan Kankaras, spune ca proiectul lui Peter Munk a coincis cu cel al autoritatilor locale si se arata increzator in potentialul de crestere al zonei.Munk, care a obtinut importante scutiri de taxe de la guvernul muntenegrean, mai detine actiuni si la TriGranit, compania maghiara de real estate care va construi statiuni de vacanta in apropiere si care se va implica in proiecte de real estate si pe piata romaneasca.Ministrul turismului din Muntenegru, Pedrag Nenezic, spune ca dezvoltarea complexului va transforma micul stat Muntenegru intr-un hot spot pentru turismul de lux din Europa de Est. Investitia facuta de Peter Munk a trecut drept prima privatizare importanta din economia nationala, de cand statul Muntenegru si-a capatat independenta in iunie 2006.

  • Cel mai mare hotel de lux

    Cel mai mare hotel de lux din Bucuresti va fi construit de un grup de investitori irlandezi in zona Splaiului Independentei. Proiectul companiei RI Investment Grup este estimat la 100 de milioane de euro si cuprinde un hotel, o zona rezidentiala si una comerciala. Hotelul va fi in categoria de 5 stele, este construit pe 24 de niveluri, va avea 960 de camere si va fi afiliat unui lant international. Capacitatea de cazare a proiectului irlandezilor de la RI Investment ar fi egala cu cea a JW Marriott, Intercontinental si Crowne Plaza la un loc si ar putea fi printre cele mai mari hoteluri din Europa. Proiectul RI Investment Grup prevede si constructia unui ansamblu rezidential de 815 apartamente adresate clasei medii, la care se adauga un penthouse mare si spatii comerciale intinse pe o suprafata de peste 12.350 de metri patrati. Grupul irlandez a investit deja circa 75 de milioane de euro in terenuri pe piata romaneasca si este interesat sa faca achizitii ulterioare in Bucuresti. Investitorii irlandezi importanti, precum Ballymore, RI Investment sau Moritz Group au intrat pe piata romaneasca incepand din 2004. Desi randamentele investitiilor in proiecte imobiliare sunt in scadere, piata de real estate locala ramane printre cele mai atractive din Europa Centrala si de Est.

  • Luxul redevine lux

    Dupa o lunga perioada in care o poseta Prada ajungea chiar la 65 de dolari si cardurile de lux American Express nu mai erau chiar o raritate, creatorii de lux si-au propus sa redevina exclusivisti. Marile grupuri din industria luxului, precum LVMH, au infiintat cluburi exclusiviste care au ca unic scop diferentierea membrilor sai de alti aspiranti la statutul de oameni instariti. Ca sa fii membru in clubul japonez Celux din Tokio, spre exemplu, este obligatoriu sa porti articole vestimentare cu sigla brandurilor din grupul LVMH sau sa folosesti doar stilistii casei. Chiar si unele tari introduc taxe pentru membri. O filiala a autoritatii thailandeze pentru turism s-a gandit sa ofere acces exclusiv vizitatorilor cu dare de mana, prin pachete personalizate de servicii turistice. Mai precis, beneficiarii sunt turisti care isi permit sa plateasca 25.000 de dolari pentru acest privilegiu. Geografic vorbind, valul cluburilor care afiseaza eticheta “doar pentru membri” vine dinspre Europa si prinde cel mai mult in Asia, o piata uriasa, de altfel, pentru bunurile de lux. In Statele Unite ale Americii, tendinta inca este considerata snobism, dar sociologii spun ca majoritatea celor care sustin egalitarismul vor renunta la idee imediat ce vor intra “cu acte in regula” intr-un club exclusivist. Si ofertele pe piata se vor inmulti destul de repede. Fortune observa chiar ca acesta va fi unul din cele mai vizibile trenduri ale anilor care urmeaza, mai ales pentru ca oamenii vor fi din ce in ce mai constienti si preocupati de statutul social pe care il afiseaza.

  • Bancheri pentru clienti de lux

    Peste 100.000 de euro – atat trebuie sa detina un roman pentru a putea avea privilegiul de a lucra cu un bancher personal. Si, in total, exista in Romania peste 3.000 de persoane care au aceasta suma lichida lasata in grija unei echipe de private banking. De ce ar lasa cineva o avere pe mana unui strain? Pentru ca fie a mostenit-o de curand si nu stie ce sa faca cu ea, fie cauta niste randamente mai bune dintr-o suma scoasa in urma unei afaceri, fie vrea – pur si simplu – sa conserve valoarea banilor respectivi. Clientul diviziei de private banking primeste tratament preferential, dat fiind ca cel mai adesea este o persoana publica ocupata, care nu are timp de pierdut la ghiseu, si nici disponibilitate de a-si administra singur averea. Special pentru ei, bancile au amenajat spatii de primire care sa asigure confidentialitatea discutiilor. Unul dintre secretele serviciilor de private banking e, de altfel, relatia stransa, aproape personala, care se stabileste intre client si bancherul sau privat. Acesta il asista pe client in orice problema legata de banca – de la deschiderea unui cont pana la crearea unui portofoliu de investitii – si il tine la curent cu orice modificare intervenita in evolutia portofoliului sau, prin telefon, e-mail sau fax. Desi clientii de lux au foarte multi bani, majoritatea nu se incumeta sa faca plasamente riscante, ramanand mai degraba fideli depozitelor si conturilor curente. Clientela private banking este concentrata in proportie de 80% in Bucuresti, insa exista cereri pentru servicii de lux si in orase mari precum Ploiesti, Brasov, Timisoara, Constanta, Iasi, Bacau sau Oradea. Piata bancherilor privatiPrincipalii jucatori care ofera servicii de private banking in Romania sunt:ING – care, la un prag minim de active de 100.000 de euro, administreaza peste 60 de milioane de euro HVB Bank – care administreaza peste 100 de milioane de euro, avand si portofolii ce depasesc 5 milioane de euroBCR – care are aproape 2.000 de clienti, la un prag minim de active de 75.000 de euro.