BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Consumul de gaze a ajuns la un record istoric. Deocamdată nu se impune declanşarea situaţiei de urgenţă

    “Pentru Bucureşti, la fel ca pentru întreg sistemul naţional, este un consum istoric de gaze. Orice am face, nu putem extrage mai mult din depozite, iar tot consumul suplimentar de gaze din aceste zile a fost asigurat din importuri. Nu este cazul pentru declanşarea situaţiei de urgenţă. În următoarele zile vom vedea”, a afirmat Stafie.

    Potrivit secretarului de stat, consumul de gaze a crescut cu 20% în ultimele zile, de la o valoare medie de 57 milioane metri cubi de gaz pe zi la 70 milioane metri cubi pe zi marţi.

    Stafie a adăugat că importurile de gaz au crescut de la zi la zi, ajungând marţi la 17,5 milioane metri cubi, iar pentru miercuri este estimată o valoare de 20 milioane metri cubi de gaz importat.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • România vrea să amâne cu câţiva ani liberalizarea preţurilor la gaze

    În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015. Aceste termene au fost asumate de România la intrarea în Uniunea Europeană, 2013-2015, astfel încât va trebui să fie renegociate, “plecând de la realitatea puterii de plată a cetăţenilor români, dar şi a economiei româneşti”.

    “Concluzia la care am ajuns în discuţiile cu premierul Boc a fost că va trebui să încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze pentru populaţie la orizontul anului 2020 şi, în consecinţă, şi preţul pentru agenţii economici va trebui să vină undeva în 2015-2017, faţă de 2013, cât este acum. Vom vedea dacă reuşim”, a spus Băsescu.

    Preşedintele a avut duminică o discuţie cu primul-ministru cu privire la misiunea de evaluare pe care o fac Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. “Punctul de vedere la care am ajuns este că România va fi cu toate obiectivele îndeplinite, în linii mari – atât deficitele, cât şi deficitul de cont curent, cât şi nivelul de arierate, cât şi nivelul de îndatorare, toate sunt sub control, inclusiv procesele de pregătire a licitaţiilor pentru angajarea managerilor privaţi la marile companii de stat”, a afirmat Băsescu.

    Traian Băsescu a precizat că la nivelul FMI, aprecierile pentru România sunt pozitive, adăugând că “în raport cu costurile, cu suferinţele pe care le-au avut românii pentru a ajunge la acest nivel de stabilitate, ar fi păcat să ajungem din nou la dezechilibre, pentru că tot efortul din 2009, 2010, 2011 se poate pulveriza printr-un simplu act normativ populist”.

  • Gazprom reduce preţurile gazelor pentru mai multe companii europene mari

    Astfel, Gazprom a “ajustat” contractele cu GDF Suez, Wingas (Germania), SPP (Slovacia), Sinergie Italiene şi EconGas (Austria). Reprezentanţii Gazprom au refuzat să precizeze reducerile acordate clienţilor, dar o sursă apropiată discuţiilor dintre grupul rus şi Sinergie Italiane a spus că preţurile au au fost revizuite semnificativ în scădere.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Istoria unei fântâni care nu seacă niciodată

    “Au fost ani foarte proşti, au fost ani foarte buni, au fost ani excepţionali ca anul trecut în prima jumătate – atunci nici mie nu mi-a venit să cred; dar nu era omenesc să câştigi profit net 40 de milioane de dolari pe lună, o treabă ca asta nu poate să ţină mai mult de câteva luni, la noi a ţinut trei. Dar să ajungi să faci profit net 40 milioane de dolari pe lună e fenomenal. Apoi, ureea a ajuns la 850 dolari pe tonă la Constanţa, a fost cel mai mare preţ în România, a ţinut câteva luni, dar după aia, din 30 iunie, s-a dus dracului tot.”

    Ioan Niculae, proprietarul Interagro, povestea în ianuarie 2010 cu BUSINESS Magazin despre cum i-a mers cu un an în urmă şi despre cum agricultura şi combinatele sale sunt “un business de care sunt mulţumit”. Dacă era ceva ce îl neliniştea pe omul de afaceri în 2010, dar şi în alte interviuri pe care le-a acordat de-a lungul anilor, acel lucru era alimentarea cu gaz a combinatelor sale. Conform declaraţiilor sale, pentru ca toate cele şase combinate ale sale să meargă la capacitate maximă, Interagro are nevoie de 220 milioane metri cubi pe lună, adică 8 milioane metri cubi pe zi. Iar salvarea lui Ioan Niculae în vara lui 2009, atunci când preţul ureei a scăzut pe piaţa internaţională, s-a numit OUG 54/2009, care i-a permis să controleze mai bine şi să-şi scadă cheltuielile cu cel mai important cost al combinatelor sale, gazul.

    OUG 54/2009 a fost publicată în 12 iunie 2009 în Monitorul Oficial, fiind emisă în mandatul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, şi prevedea ca marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie – octombrie 2009. Măsura gândită iniţial pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator interuptibil (dacă situaţia o cere, să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia). Situaţia a cerut această măsură, deoarece în iarna lui 2010 Videanu a declarat situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii interuptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termocentralele au trecut de pe gaze pe păcură.

    Ioan Niculae are în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice – Amonil Slobozia, Donauchem Turnu Măgurele, Amurco Bacău, Gaproco Piatra-Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. Combinatele sale, împreună cu Azomureş şi Elcen Bucureşti, au consumat doar gaze din producţia internă până la 31 octombrie 2010. Facilitatea a fost introdusă din luna iunie a anului 2009 şi avea caracter temporar, ca măsură anticriză, dar, după criza din iarnă, Parlamentul a extins-o cu încă un an, până la 31 octombrie 2010. Înainte de publicarea acestei ordonanţe, combinatele lui Niculae cumpărau gaze la preţul de coş, adică erau obligate să consume şi gaze din import. Între timp, preţul gazului de import a ajuns să fie dublu faţă de cel de producţie Romgaz (330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari).

    Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009. Principalii săi clienţi au fost grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup elveţian. InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 milioane de lei (123 milioane de euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 milioane de lei (75,6 milioane de euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz.

    Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 milioane de lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat circa 7,56% din livrările Romgaz. WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.

  • Temperatura creşte în disputa Iran – Occident. Asul din mâneca Teheranului

    Preşedintele american Barack Obama a semnat legea care instituie sancţiuni contra instituţiilor financiare care fac afaceri cu banca centrală iraniană – o lovitură de graţie aplicată regimului de la Teheran -, iar miniştrii europeni de externe au convenit ca la reuniunea din 30 ianuarie să adopte în sfârşit rezoluţia de impunere a embargoului petrolier contra Iranului, măsură amânată până acum din cauza (sau sub pretextul) opoziţiei din partea Greciei.

    Vezi aici ce înseamnă înăsprirea sancţiunilor economice contra Iranului

    Prin strâmtoarea Ormuz se derulează aproape 40% din livrările de petrol pe cale navală. Blocarea strâmtorii ar fi o lovitură în această perioadă inclusiv pentru livrările de gaz natural lichefiat din Qatar către Europa şi Asia-Pacific, notează The Wall Street Journal – mai ales pentru ţările europene şi asiatice care au făcut deja uz de o parte din stocurile lor de urgenţă în cursul verii, spre a compensa scăderea livrărilor de petrol din Libia. Consecinţa ar fi o scumpire a gazelor şi a electricităţii, care s-ar adăuga problemelor economice aduse de criză.

    Ameninţarea iranienilor a vizat şi planul SUA de a merge mai departe cu planul de a deplasa portavioane în Golful Persic, cu rolul de a descuraja militar Iranul. Regimul lui Mahmud Ahmadinejad a ameninţat zilele trecute că va riposta militar la prezenţa navelor americane în Golf, iar în cursul zilei de sâmbătă a lansat manevre militare la graniţa cu Afganistanul, “menite să consolideze securitatea la graniţa iraniană”, conform lui Mohammad Pakpour, comandantul forţelor terestre ale Gărzilor Revoluţionare iraniene, citat de Reuters.

    Întrebat de Reuters dacă există vreun plan de a spori prezenţa militară în Golf spre a testa ameninţarea iraniană, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little, a răspuns: “Nimeni din administraţie nu doreşte o confruntare legată de strâmtoarea Ormuz. E important să coborâm temperatura (conflictului)”.

  • Varujan Vosganian: Romgaz nu e “un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori”

    “Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinui dintre cele mai grave”, scrie fostul ministru.

    Vosganian scrie că ipoteza din dosar, după care conducerea Ministerului Economiei şi a Romgaz au fost lăsate timp de 7 ani să comploteze nestingherite, ba chiar au fost încurajate, începând din 2009, de acte normative semnate de premierul Boc şi promulgate de preşedintele Băsescu, este “halucinantă şi neverosimilă”.

    DIICOT a anunţat că 40 de persoane, între care şefi din Romgaz, ANRE şi Ministerul Economiei, sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, având ca efect un prejudiciu de 126 mil. dolari creat Romgaz şi bugetului de stat şi punerea în pericol a sistemul energetic naţional. Dosarul vizează înlesniri ilegale la furnizarea de gaze către patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae, cercetat şi el, care au beneficiat în 2009-2010 de gaze ieftine (din producţia internă) deşi aveau datorii către stat. După ce Guvernul i-a tăiat subvenţia la gaze, Ioan Niculae a ameninţat în ianuarie 2011 că îşi vinde “la ruşi” combinatele chimice. Niculae a estimat investiţia in combinatele chimice din grupul Interagro la peste jumatăte de miliard de euro, iar preţul la care spera sa le vândă investitorilor străini interesaţi este de circa un miliard de euro.

    Cazul are şi implicaţii politice, atât prin diversitatea de partide cărora le aparţin funcţionarii publici cercetaţi (PDL, UDMR, PNL, PC), cât şi prin legătura cu un dosar al DNA privind campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană, pentru care Niculae ar fi promis bani cu condiţia să poată influenţa ulterior numirea conducerii Romgaz, a Transgaz şi a Ministerului Economiei.

    Vosganian recunoaşte în scrisoare că a acordat prin Ordin al Ministrului, in baza unor Note semnate, succesiv, de el şi de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili (inclusiv combinatele lui Ioan Niculae), cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate. “Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10,000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie prima de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz”, scrie fostul ministru.

    În anul 2009, mai arată Vosganian, primul ministru Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea “de o manieră fără precedent” facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. “Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate.”

    Vosganian a fost ministru al economiei din decembrie 2006 până în 2008, când ministerul a fost preluat de Adriean Videanu, care l-a condus până în 2010.

  • Ce ii nemultumeste pe romani: calitatea cosmeticelor, a bauturilor alcoolice si furnizorii de petrol si gaze

    In schimb, serviciile care se claseaza pe un loc mai bun in clasament, comparativ cu media UE, sunt telefonia mobila si serviciile de furnizare internet, precum si electrocasnicele de dimensiuni mari, produsele electronice si produsele IT.

    De asemenea, in comparatie cu anul trecut, ocupa un loc mai bun din perspectiva consumatorilor romani asigurarile pentru vehicule, pachetele turistice pentru vacanta si serviciile de transport local. Dintre produse, se claseaza pe un loc mai bun decat anul trecut bauturile nealcoolice.

    Comisia Europeana a publicat rezultatele Scoreboard – tabloul de bord al pietelor de consum, editia a VI-a, un studiu care are ca scop furnizarea de informatii cu privire la modul in care functioneaza piata, din perspectiva consumatorilor. A fost analizat pe baza de sondaje nivelul satisfactiei consumatorilor fata de produsele si serviciile achizitionate in 2011, pe 51 de domenii de piata, impartite in produse si servicii care insumeaza mai mult de 60% din bugetul unei gospodarii.

    La nivel european, ca si in 2010, si in 2011 piata serviciilor continua sa fie mai putin performanta decat piata produselor. Toate serviciile financiare (de exemplu creditele) si utilitatile (de exemplu electricitatea) au obtinut un scor sub medie. Dintre servicii, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor serviciile financiare, investitiile (inclusiv pensiile si titlurile de valoare), creditele ipotecare si serviciile imobiliare.

    Dintre produse, se claseaza pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumatorilor europeni autoturismele second-hand, ca si in 2010, si carburantii.

    Piata de electricitate si cea de combustibili s-au degradat cel mai mult in 2011 comparativ cu 2010, fapt care poate reflecta atitudinea consumatorilor fata de tarifele practicate de furnizori. In ceea ce priveste schimbarea furnizorului (switching), pe piata de electricitate, a creditelor ipotecare si a investitiilor, consumatorii au considerat ca este mai dificil fata de alte piete sa schimbe furnizorul.

    Comisia Europeana monitorizeaza pietele de consum din statele membre ale Uniunii Europene pentru a identifica domeniile care nu ofera rezultatele economice si sociale asteptate de consumatori si pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste integrarea pietei interne. Deoarece consumul reprezinta 56% din PIB-ul UE, imbunatatirea conditiilor de pe piata si a satisfactiei consumatorilor ar putea conduce la cresterea competitiei pe piata si la inovatie, ceea ce ar determina crestere economica.

    Studiul Scoreboard VI a avut in vedere increderea si satisfactia consumatorilor fata de bunurile achizitionate, posibilitatea de a schimba furnizorul de servicii, usurinta de a compara ofertele de pe piata, problemele cu care s-au confruntat consumatorii pe piata, preturile practicate de comercianti.

  • Rezervele de gaze mai ajung 15 ani, dar ar putea creşte după explorările din Marea Neagră

    “Vom rămâne dependenţi de importul de petrol în viitor, avantajul este că pentru petrol este o piaţa mondială şi avem surse diverse de aprovizionare. În privinţa gazelor naturale, depedenţa de import este mai redusă, dar şi aici producţia este în scădere. Perspectivele imediate în privinţa gazelor naturale sunt mai încurajatoare decât la petrol, existând posibilitatea de noi descoperiri în zone adânci şi în Marea Neagră”, a declarat joi Pătruţi, prezent la un seminar pe tema energiei. Potrivit acestuia, un rol important pentru asigurarea aprovizionării cu gaze a României va fi crearea unei pieţe unice la nivel mondial, la fel ca în cazul petrolului. Totodată, Pătruţi consideră că rezervele de gaze ale României vor creşte prin viitoarele descoperiri de gaze neconvenţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exxon câştigă, BP pierde în războiul pentru petrolul rusesc din Arctica

    Premierul Vladimir Putin a anunţat că firmele semnatare vor investi 3,2 miliarde de dolari în aceste exploatări, considerate virtuale mine de aur pentru orice companie petrolieră cu tehnologie suficient de performantă încât să aibă acces la ele. În cazul Rosneft, avantajul este că beneficiază de tehnologia superioară a Exxon, cel mai mare producător de petrol din lume, iar exploatarea se va face printr-o societate mixtă unde compania rusească are 66,7% din acţiuni.

    În afară de Exxon şi Rosneft, de câştigat din afacere are şi preşedintele Barack Obama, care a fost criticat de opozanţii săi republicani pentru că de la apelul lui din 2009 pentru o “resetare” a relaţiilor cu Rusia nu s-a întâmplat nimic spectaculos în relaţiile economice dintre ţări. Totuşi, pentru administraţia democrată ar putea să apară probleme în Congres, întrucât acordul le oferă celor de la Rosneft dreptul de a cumpăra participaţii la cel puţin şase proiecte ale Exxon din Golful Mexic şi Texas, ceea ce ar putea trezi vigilenţa republicanilor, care ar cere Comitetului pentru Investiţii Străine să studieze termenii acordului şi eventual să-l blocheze, pe motiv că generează riscuri de securitate economică.

    Perdantul cert al afacerii este grupul BP (British Petroleum), ale cărui planuri de a fora în Arctica împreună cu Rosneft, pe punctul de a se concretiza în ianuarie, au fost blocate în luna mai de către Mihail Fridman, Viktor Vekselberg, Leonid Blavatnik şi Gherman Han, miliardarii ruşi proprietari ai TNK, compania petrolieră cu care BP a format în 2003 societatea mixtă devenită al treilea producător de petrol din Rusia şi unul dintre primii zece pe plan mondial.

    Iar ca înfrângerea să fie completă, imediat după semnarea acordului cu Exxon, poliţia a organizat o percheziţie brutală de două zile la sediul BP din Moscova, căutând documente ale negocierilor între BP şi Rosneft. Percheziţia a avut legătură cu un proces intentat contra BP de o parte dintre acţionarii minoritari ai TNK-BP, care consideră că s-au ales cu o pierdere potenţială de cel puţin 3 miliarde de dolari fiindcă planul BP de a fora în Arctica împreună cu Rosneft a eşuat.

  • Cum se vor acorda ajutoarele de încălzire la iarnă şi cine va avea dreptul la ele

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Ajutorul de încălzire de la Ministerul Muncii înseamnă că statul suportă 80% din factura de întreţinere pentru persoanele cu un venit între 155 şi 210 lei pe membru de familie, ponderea subvenţiei scăzând treptat până la limita superioară de 615 lei pe membru de familie, când se compensa 10% din preţul facturii. În sezonul actual se introduce încă o tranşă suplimentară în grilă pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, de la 615 la 786 lei, unde statul compensează cu 10%, respectiv cu 15% în cazul persoanelor singure. Persoanele singure care au venituri cuprinse între 786 lei şi 1.082 lei vor beneficia şi ele de o compensare de 10%.

    Ca urmare, numărul beneficiarilor de ajutoare de încălzire creşte de la 200.000 la 320.000.

    În sezonul trecut, subvenţia generală acordată de guvern prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor la preţul combustibilului a totalizat 350 milioane de lei, conform premierului Emil Boc. La aceasta se adaugă ajutoarele de încălzire care s-au acordat de către Ministerul Muncii, în valoare de 120 de milioane de lei, în funcţie de venit, precum şi subvenţiile de la autorităţile locale, în valoare de 700 de milioane de lei.

    O altă noutate introdusă de Guvern este că autorităţile locale pot acorda ajutoare de încălzire sau subvenţie, sau şi ajutoare, şi subvenţie. Subvenţia se poate situa între 0 şi 63%, autorităţile locale având obligaţia să asigure acordarea de sprijin cumulat pentru energie termică, din bugetele locale, în proporţie de cel puţin 10% din maximul compensării procentuale.

    “Ca autorităţile locale să poată asigura acest procent de compensare, trebuie să cheltuiască numai jumătate din cei 700 de milioane de lei pe care i-au achitat anul trecut. Deci, altfel spus, dacă autorităţile locale acordă doar jumătate din cei 700 de milioane pe care i-au acordat anul trecut, factura la energie termică a cetăţeanului care se află în aceste tranşe de venit nu va creşte”, a declarat premierul Emil Boc.

    Autorităţile locale, în funcţie de resursele proprii, pot aproba, prin hotărârea consiliului local, ajutoare pentru energia termică peste tranşele şi procentele prevăzute de Guvern. “Deci, dacă ei doresc peste 786 de lei venit pe membru de familie să acorde ajutor de încălzire, pot să o facă şi au cadrul legal să facă acest lucru”, a subliniat premierul Boc.

    Pentru cei care beneficiază de încălzire pe lemne, pe cărbuni, sau pe gaze, adică au centrală proprie de apartament, nu se schimbă cu nimic faţă de anul trecut sistemul de acordare a ajutoarelor de încălzire.

    Faţă de anul trecut, nu s-au schimbat criteriile după care pot beneficia persoanele de ajutor de încălzire. “Ca să nu mai existe poveşti de genul că am introdus criterii suplimentare, pentru a putea diminua numărul acelora care să beneficieze de ajutoare de încălzire”, a explicat şeful Guvernului.