BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Afacerea de milioane de dolari care vinde haine din pânză de păianjen

    Bolt Threads este un start-up cu şase ani de activitate creat de trei oameni de ştiinţă. Acesta a primit recent o finanţare de 40 de milioane de dolari. Scopul? Cel de a crea şi de a produce în masă material din pânză de păianjen, cu scopul confecţionării de haine. Chiar dacă ideea pare a ţine de fantastic, aplicabilitatea acesteia în lumea reală este uriaşă. În prima rundă de finanţare, start-up-ul a obţinut 7,7 milioane de dolari, iar în a doua, 32,3 milioane.

    Bolt Threads nu este singura compania care a încercat să pună bazele unei industrii pe baza unor materiale create prin inginerie genetică şi care au potenţialul de a fi soluţii mai ieftine şi mai sustenabile pe cele existente deja. Spre exemplu, industria ”cărnii false”, o nişă pe care, în ultimii câţiva ani, mai multe start-up-uri au fost fondate: Impossible Foods şi Beyond Meat concurează în a creşte în laborator carne din soia care să aibă gustul celei relale.

    La fel ca în cazul acestora, Bolt Threads oferă o alternativă superioară pentru hainele din mătase pe care mulţi dintre noi le poartă zilnic. ”Materialele noastre vor fi mai uşoare, mai sustentabile decât materialele preferate ale oamenilor în prezent, bumbac, lână şi mătase”, scriu fondatorii pe site-ul start-up-ului. Mătasea din aţă de păianjen este cunoscută pentru rezistenţa, elasticitatea şi fineţea acesteia, dar nu a fost încă produsă pentru masse. ”Prima aplicaţie a companiei este o tehnologie ce reproduce mătasea de pânză de păianjen”, explică Jim Kim şi Tanguay Chau, doi dintre finanţatori.

    Pe scurt, Bolt Threads a izolat caracteristicile care fac mătasea din fire de pânză de păianjen fină, dar totuşi rezistentă şi au manipulat codul genetic al acesteia cu scopul de a produce un material similar. Potrivit Forbesc, Bolt Threads va investi mare parte din capital cu scopul de a începe producţia în masă şi de a începe să vândă clienţilor, fie în mod direct, fie printr-un brand cunoscut de haine.

  • Un timişorean de 37 de ani controlează unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă şi are afaceri de 35 de milioane de euro

    Timişoreanul Cristian Rusu controlează, la 37 de ani, unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă, Casa Rusu, cu o reţea de 29 de magazine. A patra fabrică a Rus Savitar, producătorul de mobilier din cadrul grupului, este un pariu pentru tânărul antreprenor, care a ridicat-o, de la zero, contra cronometru, deoarece liniile de producţie trebuie să fie funcţionale în vara acestui an, pentru ca antreprenorul să primească finanţare europeană. 2015 este, pentru compania timişoreană, un nou moment de hotar, pentru că după ce a dezvoltat reţeaua de magazine în plină criză, Casa Rusu trece la un nou nivel, mizând pe suprafeţe de retail de mari dimensiuni.

    “Pentru mine criza a fost cel mai bun lucru care s-a putut întâmpla în viaţa asta. A fost de departe cea mai bună perioadă. Înainte de criză eram 250 de oameni, acum suntem 1.000. În această perioadă am putut să ne dezvoltăm la costuri rezonabile, în aşa fel încât să recuperăm în 6-7 ani investiţia”, spune Cristian Rusu.

    Grupul Rus Savitar, care a ajuns la 1.000 de angajaţi, reuneşte patru fabrici de mobilă şi reţeaua de magazine Casa Rusu, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 35 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Previziunile pentru anul în curs vizează pragul de 40 de milioane de euro, în condiţiile în care în această vară noua fabrică trebuie să fie deja funcţională, iar extinderea reţelei de magazine continuă. Două noi spaţii au fost deschise în prima parte a anului, unul în centrul comercial Carrefour Colentina, pe o suprafaţă de 2.500 mp, deschis în martie în urma unei investiţii de 500.000 de euro, şi un altul în Bacău, în centrul comercial Cora, pe o suprafaţă de 1.500 mp, în aprilie. Marele pariu al retailerului va fi însă intrarea în segmentul magazinelor de mari dimensiuni, de 8.000-10.000 mp; în privinţa momentului în care s-ar putea întâmpla acest lucru, Cristian Rusu spune că acesta depinde, în principal, de rapiditatea cu care sunt semnate actele de vânzare a terenurilor şi de timpul în care sunt primite autorizaţiile necesare pentru costrucţie. Antreprenorul estimează că sunt necesare nouă luni de la stadiul de proiect până la inaugurare. Hipermagazinele de mobilă ar putea fi dezvoltate însă doar în oraşe mari din ţară, în Bucureşti, Timişoara, Cluj. „Fără a lua credit bancar, am bani pentru a deschide două magazine proprii, de mari dimensiuni, pe an. Dar suntem dependenţi de ritmul de achiziţie a terenurilor, pentru că întâlnesc, de pildă, oameni care nu vor să vândă terenurile. Piaţa este extrem de volatilă”.

    Despre cea de a patra fabrică, antreprenorul spune că este o investiţie fulger, care trebuie finalizată în şase luni de la semnarea contractului. „Este foarte greu să construieşti o fabrică într-un interval atât de scurt, însă a fost o oportunitate. O oportunitate”, pentru că respectarea termenului înseamnă un câştig de 1,2 milioane de euro, care reprezintă valoarea finanţării cu bani europeni din cele 4,4 milioane de euro cât înseamnă investiţia totală. Fondurile europene sunt aferente alocării din perioada 2007-2014 iar accesarea lor a fost posibilă doar după ce alte companii şi-au retras proiectele din cursa finanţărilor, iar banii au fost redistribuiţi.

    Noua fabrică, pentru care sunt angajaţi în jur de 100 de oameni, este gândită pentru piese înguste de mobilier, despre care Cristian Rusu spune că sunt dificil de produs. În celelalte fabrici ale grupului sunt instalate linii de producţie pe care se realizează debitarea plăcilor, bordurarea şi alte operaţiuni. Pentru pentru a fi realizate noi reglaje, pentru a schimba tipul de produs care iese de pe bandă, sunt necesare în jur de 20 de minute, indiferent dacă urmează a fi produse mii de bucăţi sau sute de mii de unităţi. Timpul necesar pentru calibrarea liniei este la fel de mare ca şi în cazul în care de pe banda de producţie ies de zeci sau de sute de ori mai multe produse. De aceea compania se concentrează pe seriile mari, explică tânărul antreprenor. Tot el spune că preferă să producă mai mult decât vinde într-o lună, chiar dacă ţine produsele în depozit „pe care l-am făcut foarte mare”, pentru a putea livra către clienţi luna următoare. „Astfel, putem produce un obiect acum şi apoi peste două luni, până atunci nu mai pierdem timpul pentru a face reglajele benzii. Sigur, acest lucru înseamnă costuri, pentru că orice client plăteşte doar după livrarea mărfii. În plus, sunt şi costurile de depozitare”.

  • Cum poate influenţa Facebook viitorul jurnalismului

    Cei de la The New York Times au confirmat recent că au ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Facebook pentru a lansa noua opţiune de ştiri publicate direct pe reţeaua socială. Astfel, companiile media vor publica materialele direct pe Facebook, fără să dea share la articolele publicate pe site-ul propriu. Mai mulţi jurnalişti şi analişti media au criticat însă această măsură, considerând că ea va transforma trusturile media în „servitori ai regatului Facebook“.

    Argumentele împotriva serviciului de ştiri instant sunt multe, bazate în general pe ideea că se dă prea mult control reţelei sociale şi că, în aceeaşi măsură, se pierd surse considerabile de venit. Cei care se declară în favoarea acestui tip de distribuire consideră că instituţiile media vor păstra în mare proporţie controlul, deoarece acestea vor decide cantitatea de conţinut transmisă către reţeaua lui Zuckerberg. Publicarea direct pe Facebook, spun aceştia, este doar o acceptare a faptului că formatele standard de ştiri nu mai sunt atât de populare. Mai mult, conducerea Facebook a explicat că veniturile din reclame plasate în interiorul materialelor vor ajunge în proporţie de 100% la autori. Pentru reclamele adiţionale, compania lui Zuckerberg va reţine 30% din venituri.

    Ideea jurnalismului în afara paginilor unui ziar sau a unui website nu este una nouă; reporterii transmit de multe ori informaţiile pe Twitter sau pe alte canale de social media. Alţii încarcă videoclipuri pe YouTube, pentru ca apoi să integreze secvenţa pe propriile site-uri. Sunt metode ieftine şi eficiente de a transmite repede informaţii.

    Reprezentanţii Facebook spun că prin acest nou serviciu se vor elimina acele titluri sau postări menite să „agaţe“ cititorul. Spre exemplu, un articol de pe un site de ştiri care este distribuit pe Facebook va avea, în 90% din cazuri, un alt titlu decât cel original. Acest lucru are menirea de a convinge cât mai multă lume să acceseze linkul, dar mulţi vor părăsi imediat pagina odată ce constată că titlul nu are prea mare legătură cu materialul. Este mai corect, din punctul de vedere al utilizatorului, ca articolele publicate să nu fie în vreun fel modificate pentru a creşte traficul unui site.

    Un alt gigant IT, Google, este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile. Larry Page şi Sergey Brin au anunţat la finalul anului trecut că vor închide serviciul de ştiri Google News în Spania, invocând o nouă legislaţie din această ţară care îl obligă să remunereze companiile mass-media ale căror conţinuturi le reproduce parţial sau total. „În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania“, declara la acea vreme Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american.

    „Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă“, a adăugat el. Închiderea serviciului Google News în Spania nu a reprezentat o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării procedurii legislative care se referă la proprietatea intelectuală.Luna trecută, Google s-a angajat să ofere în următorii trei ani o finanţare de 150 de milioane de dolari grupurilor media şi start-up-urilor europene din domeniul jurnalistic.

    Aceste finanţări – care fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri – vor fi utilizate pentru a sprijini eforturile făcute de companiile media europene în scopul de a obţine venituri din propriile conţinuturi online. Printre publicaţiile care sprijină această iniţiativă se numără Financial Times, The Guardian, El Pais şi Die Zeit; alte companii media care au criticat în trecut anumite decizii ale Google nu sunt implicate în acest proiect. Organizaţiile media care vor accepta fonduri de la Google va trebui totuşi să îi asigure pe cititorii lor că vor lua măsuri pentru a împiedica apariţia unor conflicte de interese care ar viza felul în care aceste companii acoperă din punct de vedere mediatic anumite evenimente. În plus faţă de înfiinţarea noului fond de finanţare, Google a anunţat că va colabora cu publisherii europeni pentru a găsi metode de stimulare a veniturilor acestora prin utilizarea unor reclame şi aplicaţii online, prin implementarea unor noi sisteme de plată şi prin folosirea unor sisteme de analiză a datelor online.

    Astfel, Google va plăti prin intermediul a trei dintre filialele sale europene – aflate la Paris, Hamburg şi Londra – cursuri de formare profesională în domeniul jurnalismului online. „Prin intermediul Digital News Initiative, Google va lucra mână în mână cu publisherii şi cu organizaţiile din domeniul jurnalismului pentru a dezvolta modele mai sustenabile de comercializare a ştirilor“, a declarat Carlo D’Asaro Biondo, directorul departamentului de relaţii strategice cu Europa din cadrul grupului Google.

    Compania americană a fost de acord, în 2013, să înfiinţeze un fond similar pentru a sprijini organizaţiile media din Franţa, pentru a pune capăt unei dispute care a vizat dreptul de a include titluri şi articole preluate din aceste publicaţii în serviciul Google News. La acea vreme, analiştii de pe piaţa media au spus că acordul pentru piaţa franceză „a deschis o uşă“ pentru realizarea unor contracte similare în alte ţări, în care anumite ziare şi publicaţii sunt de acord să încheie parteneriate şi licenţe cu grupul american.

  • Compania care a câştigat 15 miliarde de dolari într-o singură săptămână. Cât de greşită este logica investitorilor?

    Este vorba de Uber, care a devenit cea mai valoroasă companie privată din tehnologie, pe plan mondial: compania a obţinut recent o finanţare de 5,9 miliarde dolari, finanţare care aduce valoarea companiei la 41 miliarde de dolari şi plănuieşte o a doua rundă de finanţare, de 1,5 – 2 miliarde de dolari, caz în care ar valoarea ar urca la peste 50 de miliarde de dolari.

    Mike Novogratz, preşedintele fondului Fortress Investment, care administrează 70 de miliarde de dolari, spune că valoarea Uber a crescut cu 15 miliarde de dolari în doar o săptămână, în momentul în care a început demersurile pentru runda recentă de finanţare. La o emisiune televizată Novogratz a spus că a avut o întâlnire interesantă cu fostul CFO al Uber Brent Callinicos, în timpul căreia acesta i-a oferit un motiv pentru valoarea de 50 de miliarde şi creşterea de 15 miliarde înregistrate; în prezent Uber primeşte între 20 şi 25% din tariful pe care îl încasează şoferii, dar în viitor procentul ar putea creşte până la 30%. “Dacă invesitorul caută creştere şi compania oferă câştig pur, poţi face o mulţime de bani şi poţi justifica evaluari de zeci de miliarde”, a spus Novogratz.

    Interesat este că Novogratz şi Fortress au invertit în Lyft, principalul competitor al celor de la Uber.

    Un aspect pe care investitorii par a-l ignora este recţia pe care şoferii Uber ar putea să o aibă în momentul în care va creşte procentul din încasări perceput de companie şi va scădea suma pe care ei o câştigă.

    Uber, cu sediul în San Francisco, a întâmpinat în general dificultăţi în Europa. Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Platforma Uber este disponibilă din luna februarie şi în România, primul oraş în care poate fi folosită fiind Bucureştiul.

    Autorităţile de reglementare europene analizează din luna aprilie reclamaţiile făcute de Uber Technologies împotriva legislaţiei din mai multe state europene şi, pentru a clarifica problema, au pus o întrebare serioasă referitoare la companie şi anume dacă este o aplicaţie web sau un serviciu de taximetrie. Executivul UE analizează problema în urma reclamaţiilor făcute de compania din San Francisco împotriva Spaniei, Germaniei şi Franţei.

  • Unul dintre cele mai mari evenimente de ecommerce se organizează în luna mai la Bucureşti

    Participantii vor avea sansa sa afle tendintele 2015 in ecommerce, modele de business, modalitati de finantare, optimizare si eficientizare a costurilor, workshopuri tehnice din comertul online de la specialisti internationali in vanzari online din Marea Britanie, Germania, Polonia, Rusia, Cehia şi Olanda, notează un comunicat de presă.

    Prin prima editie din Bucuresti, TeCOMM ajunge acum in patru orase importante din tara: Bucuresti, Cluj-Napoca (29-30 octombrie 2015, editia a 5-a), Timisoara (editia 1) si Iasi (6 noiembrie 2015, editia a 2-a).

    Printre speakerii de la această editie se numără Martin Newman (CEO, Practicology), Ralf  Haberich (CCO, Webtrekk) şi Florian Jansen (Managing Director & Co-founder, LaModa).

  • Google oferă un sprijin financiar de 150 de milioane de dolari grupurilor media europene

    Aceste finanţări – care fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri – vor fi utilizate pentru a sprijini eforturile făcute de companiile media europene în scopul de a obţine venituri din propriile conţinuturi online.

    The Financial Times, The Guardian, El Pais şi Die Zeit se numără printre publicaţiile care sprijină această iniţiativă.

    Alte companii media care au criticat în trecut anumite decizii ale grupului Google nu sunt implicate în acest proiect.

    Publicaţiile care fac parte din grupul News Corp, deţinut de magnatul Rupert Murdoch, şi cele din grupul Axel Springer, cu sediul general la Berlin, se numără printre acelea care nu se află pe lista de “parteneri finanţatori”, deşi reprezentanţii grupului Google au declarat că acestea vor putea oricând să se alăture proiectului.

    Compania americană a fost de acord, în 2013, să înfiinţeze un fond similar pentru a sprijini organizaţiile media din Franţa, pentru a pune capăt unei dispute care a vizat dreptul de a include titluri şi articole preluate din aceste publicaţii în serviciul Google News.

    La acea vreme, analiştii de pe piaţa media au spus că acordul pentru piaţa franceză “a deschis o uşă” pentru realizarea unor contracte similare în alte ţări, în care anumite ziare şi publicaţii sunt de acord să încheie parteneriate şi licenţe cu grupul american.

    Organizaţiile media care vor accepta fonduri de la Google vor trebui totuşi să îi asigure pe cititorii lor că vor lua măsuri pentru a împiedica apariţia unor conflicte de interese care ar viza felul în care aceste companii acoperă din punct de vedere mediatic anumite evenimente.

    Recent, Uniunea Europeană a acuzat grupul Google că abuzează de poziţia sa de monopol din domeniul căutărilor online.

    În plus faţă de înfiinţarea noului fond de finanţare, Google a anunţat că va colabora cu publisherii europeni pentru a găsi metode de stimulare a veniturilor acestora prin utilizarea unor reclame şi aplicaţii online, prin implementarea unor noi sisteme de plată şi prin folosirea unor sisteme de analiză a datelor online.

    Google va plăti prin intermediul a trei dintre filialele sale europene – aflate la Paris, Hamburg şi Londra – cursuri de formare profesională în domeniul jurnalismului online.

    De asemenea, compania americană va plăti o serie de studii de piaţă, ce vor fi iniţiate cu scopul de a cerceta modul în care internauţii “consumă” informaţii şi ştiri online şi pentru a descoperi noi tehnici de finanţare participativă a informaţiei.

    “Prin intermediul Digital News Initiative, Google va lucra mână în mână cu publisherii şi cu organizaţiile din domeniul jurnalismului pentru a dezvolta modele mai sustenabile de comercializare a ştirilor”, a declarat Carlo D’Asaro Biondo, directorul departamentului de relaţii strategice cu Europa din cadrul grupului Google.

    “Acesta este doar începutul şi îi invităm pe toţi să ni se alăture”, a adăugat el.

  • Elveţia a acordat României finanţări de aproape 200 de milioane de euro în programul de cooperare

    Angajarea întregii contribuţii elveţiene reprezintă baza pentru asigurarea unui grad înalt de absorbţie. Factorul decisiv în reuşita angajării totale a fondurilor constă în cooperarea excelentă dintre autorităţile române şi cele elveţiene, precum şi între autorităţi şi sectorul nonguvernamental. Autorităţile române şi elveţiene vor urmări în continuare respectarea angajamentelor asumate prin proiecte, astfel încât etapa de implementare să aducă progrese concrete pentru dezvoltarea domeniilor care beneficiază de finanţare.

    Peste 200 de proiecte au fost aprobate în perioada de angajare. Domeniile şi proiectele au fost selectate din perspectiva relevanţei lor pentru dezvoltarea României: promovarea creşterii economice şi susţinerea mediului de afaceri, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, promovarea gestionării durabile a energiei, îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii publice, educaţie, cercetare şi susţinerea societăţii civile.

    Cele mai importante proiecte finanţate de statul elveţian în România sunt:

    Metrorex

    • Suma totală a proiectului: CHF 12’400’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 8’500’000
    • Durata proiectului: 2013-2016

    Bucureştiul se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în asigurarea transportului public de bună calitate pentru cetăţenii săi. Îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de metrou este prin urmare imperativă. Prin proiectul Metrorex, Elveţia sprijină elaborarea de studii de pre-fezabilitate şi fezabilitate pentru extinderea liniei M4 de la staţia Gara de Nord la staţia Gara Progresu, care va lega centrul oraşului de zona de sud a Bucureştiului.

    Poliţia comunitară

    • Suma totală a proiectului: CHF 2’320’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 1’970’000

    Din anul 2000 Elveţia a sprijinit Poliţia Română în introducerea poliţiei comunitare în oraşe; prezentul proiect ţinteşte la extinderea acestei abordări la zonele rurale prin furnizarea training-ului necesar şi sprijinului logistic pentru 97 de comune sărace. O atenţie specială este acordată îmbunătăţirii înţelegerii dintre poliţie şi grupurile de populaţie dezavantajate, cum ar fi minoritatea romă.

    Programul pentru întreprinderi mici şi mijlocii

    • Suma totală a proiectului: CHF 35’000’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 24’500’000

    Întreprinderile mici şi mijlocii joacă un rol cheie în dezvoltarea economică a României. Totuşi, dificultatea în accesarea unui capital de investiţie pe termen lung în condiţii rezonabile le restricţionează abilitatea de a-şi realiza potenţialul. Acest proiect furnizează prin intermediul CEC Bank împrumuturi de pâna la 100.000 franci elvetieni IMM-urilor din industria manufacturieră, precum şi din sectoarele turism, sănătate şi cleantech.

    Uită-te la abilităţi, uită dizabilităţile 

    • Suma totală a proiectului: CHF 292’709.55
    • Contribuţia elveţiană: CHF 249’974

    Sunt mai mult de 137.000 de români cu dizabiltăţi fizice, inclusiv utilizatori de scaune cu rotile. Aceştia rămân unul din grupurile sociale cele mai vulnerabile. Scopul proiectului este de a sprijini practicienii români printr-un parteneriat cu o instituţie elveţiană specializată să incorporeze principii orientate pe abilităţi în servicille furnizate pentru cei cu dizabilităţi fizice.

    zefiR – Împreună pentru abilitare

    • Suma totală a proiectului: CHF 3’397’216
    • Contribuţia elveţiană : CHF 3’000’000

    În România, unul dintre grupurile cele mai vulnerabile în termeni de excludere socială şi discriminare sunt romii. Prin proiectul zefiR comunităţile selectate din judeţele Dolj, Gorj şi Olt au primit acces îmbunătăţit la educaţie de calitate în grădiniţe şi şcoli primare, ca şi la servicii de sănătate. Prin proiect aceştia sunt împuterniciţi să identifice şi să se ocupe de problemele cu care se confruntă comunitatea.

    Calitatea şi performanţele sistemului de iluminat public din municipiul Suceava vor fi îmbunătăţite semnificativ printr-un proiect din cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse.

    Proiectul vizează instalarea a peste 3.800 de corpuri de iluminat cu tehnologie LED, coordonate printr-un sistem de telemanagement specializat.

    În afara îmbunătăţirii aspectului şi a siguranţei traficului rutier şi pietonal din Suceava, prin acest proiect sunt estimate economii anuale de peste 1.000.000 de lei la costurile de întreţinere, un consum de energie redus cu peste 60% şi o reducere a poluării, faţă de actualul sistem, cu peste 1.400 de tone de CO2 în fiecare an.

    Proiectul se va derula pe o perioadă de 18 luni, având un buget total de 6.417.314 CHF, din care 5.238.108 CHF reprezintă grantul acordat de Elveţia.

    În acest sens, în data de 2 aprile 2015, Acordurile de Proiect şi de Implementare ale proiectului „Management modern şi eficient al iluminatului public din municipiul Suceava” au fost semnate la Bucureşti de către Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia, prin intermediul Ambasadei Elveţiei, alături de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de Unitate Naţională de Coordonare, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în calitate de Organism Intermediar, şi de Municipiul Suceava, în calitate de Beneficiar.

    În data de 2 aprilie 2015, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice al Elvetiei şi Guvernul României au semnat Acordul de proiect pentru Instituţionalizarea European Energy Award în România.

    Obiectivul acestui proiect cu un buget de 411.765 CHF (din care 350.000 CHF reprezintă grantul elveţian) este crearea, prin intermediul unui parteneriat instituţional cu o organizaţie din Elveţia, unei entităţi (ROEEA) care va implementa la nivel naţional conceptul de European Energy Award (EEA), în conformitate cu practicile şi procedurile europene.

    ROEEA va desfăşura, printre altele, activităţi de: sprijinire a oraşelor din România în gestionarea politicilor în domeniul energiei şi schimbărilor climatice prin utilizarea instrumentelor EEA, facilitare a schimbului internaţional de experienţă cu oraşe europene care implementează în mod activ politici în domeniul energiei, facilitare a parteneriatelor între oraşe din Elveţia şi România vizând domenii precum urbanizare şi energie, şi sprijin în vederea consolidării capacităţii administrative a consultanţilor români şi a administraţiilor oraşelor în materie de dezvoltare energetică sustenabilă.

  • CJ Ilfov oferă finanţări de 1.000.000 de euro pentru 40 de debutanţi în afaceri

    Prima etapă va include selecţia a 400 de tineri care vor să devină antreprenori şi organizarea unei sesiuni de cursuri de antreprenoriat timp de două săptămâni. La cursuri, tinerii vor învăţa inclusiv cum să scrie un plan de afaceri. Cea de-a doua etapă va debuta după încheierea cursurilor şi realizarea planurilor de afaceri şi va include selecţia a 40 de planuri de afaceri care vor primi fiecare până la 25.000 euro finanţare europeană.

    Scopul proiectului este reducerea gradului de şomaj în rândul tinerilor prin crearea a minim 80 de locuri de muncă noi, încurajarea iniţiativei antreprenoriale, dezvoltarea abilităţilor manageriale pentru 400 de tineri, creşterea numărului de întreprinderi şi susţinerea antreprenoriatului.

    Cei 40 de tineri selectaţi de comisia de specialitate îşi vor deschide o firmă, vor asigura activitatea business-ului pentru cel puţin trei ani şi vor investi cei 110.000 de lei în activitatea şi dezvoltarea afacerii. Noii antreprenori vor trebui să angajeze minim două persoane, locuri de muncă pe care vor avea obligaţia să le păstreze minimum şase luni după încheierea proiectului. Vor avea prioritate la finanţare domenii precum IT&C, turism şi ecoturism, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, industrii creative, auto, procesarea alimentelor şi băuturilor, sănătate şi produse farma, energie şi management de mediu, agricultură, silvicultură, acvacultură, biofarmaceutică şi biotehnologii.

    Proiectul „Antreprenoriatul – şansa unui viitor mai bun pentru tineri” este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” şi este derulat în parteneriat cu asociaţiile Travel Focus şi Excelsior.

    Investiţia în propria afacere este considerată printre cele mai avantajoase din economie de către 46,7% din români, arată un studiu Novel Research dn octombrie 2013, pe un eşantion de 1.012 respondenţi. Astfel, 28% dintre români consideră că pornirea unei afaceri presupune o investiţie de până la 15.000 de lei (aproximativ 3.350 de euro). Aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi plasează investiţia pentru începerea unei afaceri între 15.000 şi 50.000 de lei (3.350 – 11.150 de euro), iar 24,3% consideră că este nevoie de o finanţare de peste 50.000 de lei (aproximativ 11.150 de euro). 24,2% dintre români ar obţine această investiţie iniţială necesară pornirii propriei afaceri din împrumuturi de la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale şi 20,7% la fonduri de investiţii pentru afaceri. Unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri, mai arată acelaşi studiu. La finele anului 2013, 10,4% dintre români spuneau că au în plan să pornească o afacere în următorul an, iar alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare. Peste un sfert declarau că sunt interesaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, însă nu considerau că vor realiza acest lucru în decurs de un an.

  • Banca Transilvania plăteşte pentru Volksbank 711 milioane de euro.“E cea mai mare plată făcută de Banca Transilvania”

     Pentru capital, Banca Transilvania preia cu 81 de milioane de euro un capital de 430 de milioane de euro, pe care îl are Volksbank România, respectiv un multiplu de aproape 0,2 din capitalul propriu.

    “Toată plata a fost făcută astăzi (marţi-7 aprilie 2015), adică peste 700 de milioane de euro. Este cea mai mare sumă plătită vreodată de Banca Transilvania”, a menţionat Horia Ciorcilă, preşedintele băncii.

    Fiind suma atât de mare ne-am pregătit din timp, astfel ca să nu avem probleme şi nici să nu creăm probleme pe piaţa valutară, a menţionat Omer Tetik, directorul executiv(CEO) al Băncii Transilvania. Noi aveam lichiditatea pregătită din timp, a menţionat el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un antreprenor de 33 de ani are o afacere de 3 milioane de euro şi vrea să ajungă la un milion de clienţi din lumea întreagă

    Au trecut patru sau cinci ani de când Business Magazin l-a premiat pe George Lemnaru, la Gala premiilor Tineri man-ageri de top. În acel moment antreprenorul dezvolta eRepublik, un joc care a strâns, la rândul său, circa cinci milioane de utilizatori. În 2015 George Lemnaru are 33 de ani, este matur, serios şi a devenit un antreprenor în serie, dedicat jocurilor; recent, start-up-ul său, Green Horse Games, a primit o investiţie din partea fondului Catalyst România, administrat de 3TS Capital, pentru a se extinde la nivel internaţional.

    Suma tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar, conform estimărilor Ziarului Financiar, start-up-ul a fost evaluat la circa 3 milioane de euro. Catalyst a intrat în acţionariatul Green Horse printr-o majorare de capital, în urma căreia fondul de investiţii are o participaţie de 13%, acţionar majoritar rămânând în continuare George Lemnaru. La majorarea de capital a Green Horse Games a participat şi Mălin-Iulian Şte-fănescu, acţionar minoritar – 11,16% – şi primul investitor care a susţinut proiectul.
    Femeia şi microbistul

    Oficial, ce fac George Lemnaru şi colegii săi de la Green Horse se cheamă social gaming. În gaming s-au petrecut, de câţiva ani buni, schimbări: jocurile s-au mutat de pe desktop, de pe calculatorul deceniului trecut, care avea nevoie de upgrade cam la fiecare şase luni, în zona mobilă – smartphone şi tabletă, iar complexitatea poveştilor şi implicarea cerută jucătorului s-au redus într-o oarecare măsură. Aşa că oricine se uită în studiile despre social gaming poate trăi o mică surpriză, pentru că jucătorul tipic din această categorie este o femeie de 43 de ani.

    Lemnaru nu a ţintit însă această zonă, ci o cu totul alta, cu un public mult mai angajat şi loial. Microbiştii.
    „Atunci când vorbim de social gaming, vorbim de jocuri în care sunt implicaţi prieteni. Vorbim de jocuri casual, care sunt foarte uşor de înţeles, şi multe dintre ele nu creează o lume în care să pătrunzi. În ultimii opt ani, şi aceasta este o schimbare majoră, au apărut tipuri noi de jocuri. Avem de-a face cu o diversificare şi nu cu o scădere. Marele avantaj este că jocurile noi au atins un segment imens din populaţie care altfel nu s-ar fi jucat. Dacă nu ar fi uşor de pătruns în acele lumi, dacă nu ar fi uşor de înţeles, oamenii nu s-ar juca“, spune Lemnaru. Profilul jucătorului din Liga Ultras este microbistul, cel pasionat de fotbal. „Este o piaţă foarte mare, credem că există multe concepte şi idei care au un poten-ţial uriaş. Vorbim de pasiunea jucătorului. Liga Ultras este un joc în care cunoşti oameni. Unii merg la stadion în viaţa reală, dar când pleacă nu vorbesc despre meci, ci despre Liga Ultras. Se creează legături, ideea este de oameni care se organizează dar care au conflicte doar în lumea virtuală.“