BusinessMagazin

Tag: DNA

  • Fostul şef al ISC este cercetat de DNA pentru favorizarea infractorului, după ce a decis retragerea instituţiei din procesul Trofeul Calităţii

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au audiat, joi, pe Constantin Adrian Balaban-Grăjdan şi i-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, respectiv de favorizare a infractorului. După mai bine de opt ore de audieri, Grăjdan a fost lăsat să plece, el fiind cercetat în libertate în acest dosar.

    Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale întocmite de procurori, în 22 mai, Constantin-Adrian Balaban Grăjdan, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi a procedurilor interne privind circuitul documentelor şi fără a avea avizul vreunei direcţii din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a întocmit, a semnat şi a transmis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o adresă potrivit căreia renunţă, în numele instituţiei, la pretenţiile civile în dosarul “Trofeul calităţii”, se arată într-un comunicat de vineri al DNA.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Borbely nu şi-a trecut în declaraţia de avere un apartament de 80.000 de euro din Bucureşti

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii au constatat faptul că ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a achiziţionat un apartament în Calea Victoriei din Bucureşti, locuinţă ce a fost trecută pe numele cuscrei sale, documentele de vânzare-cumpărare fiind întocmite la notar, audiat şi el de procurorii anticorupţie. Cuscra ministrului Mediului le-ar fi declarat procurorilor anticorupţie că locuinţa a fost plătită de soţii Borbely, ea nedispunând de suma de 80.000 de euro cât a costat apartamentul conform actelor întocmite la notar, au mai declarat sursele citate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • DNA cere începerea urmăririi penale a lui Laszlo Borbely. Ministrul Mediului este acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţii

    “Direcţia Naţională Anticorupţie a sesizat Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a solicita Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru obţinerea cererii necesare urmării penale faţă de Borbely Laszlo, deputat în Parlamentul României şi ministru al Mediului şi Pădurilor, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi infracţiunea de fals în declaraţiile de avere, în formă continuată”, se arată într-un comunicat de presă de miercuri al DNA. Solicitarea a fost făcută în conformitate cu dispoziţiile articolului 109 alineatul 2 din Constituţie, articolului 12 şi articolului 19 din Legea 115/1999 republicată privind responsabilitatea ministerială, precum şi ale deciziilor Curţii Constituţionale nr. 665/5.07.2007 şi nr. 270/10.03.2008, a precizat DNA.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • DNA cere închisoare cu executare pentru Adrian şi Dana Năstase în dosarul “Zambaccian”

    În faţa judecătorilor instanţei supreme, procurorul DNA a arătat că acuzaţiile de luare de mită şi şantaj în cazul lui Adrian Năstase sunt pe deplin probate prin înregistrări ambientale, acte şi expertize contabile ce dovedesc aducerea unor importuri din China prin societatea Vertcon. Procurorul a explicat că societatea Vertcon a colaborat cu firmele chinezeşti verificate doar în cazul aducerii bunurilor care ulterior s-au regăsit în imobilul din strada Zambaccian, ceea ce ar dovedi acuzaţia adusă de anchetatori fostul premier Adrian Năstase.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Preşedintele acuză partidele politice de lipsă de credibilitate şi cheamă societatea civilă în ajutor

    “Este nevoie ca România să meargă înainte cu partide responsabile, modernizate, care înţeleg ziua de mâine”, a spus preşedintele. “Fără modernizare, România este condamnată”, a insistat el, afirmând că trebuie ca “politicienii să iasă de sub suspiciunea fraudării fondurilor publice”.

    În context, preşedintele a spus că este nevoie de reluarea legii sănătăţii, “pe o altă platformă de încredere şi o altă voce, cu eventuale modificări”. “Am înregistrat un eşec în prezentarea proiectului legii sănătăţii, eşec care mi se datorează”, a recunoscut şeful statului.

    De asemenea, se impune “eficientizarea regiilor şi desfiinţarea clientelismului politic”, astfel încât resursele bugetului “să poată fi redistribuite către zonele societăţii unde este nevoie de ele”, iar cetăţenii să poată intra pe site-urilor instituţiilor publice şi să poată vedea imediat modul cum s-au aprobat cheltuielile şi cum a fost folosit fiecare leu alocat de la buget.

    Referitor la corupţia din zona politicii, Traian Băsescu a respins acuzaţiile că “ar face dosare” şi că “DNA este instrumentul preşedintelui”. “Nu există niciun procuror care să poată spune că preşedintele i-a cerut să facă un dosar. Este sub demnitatea unui preşedinte să facă asta şi cei care au această abordare nu fac decât să mintă.”

    Preşedintele a evocat şi acuzaţia că “Băsescu conduce PDL”: “Aici nu mai am niciun comentariu, decât să vă spun că, dacă l-aş fi condus eu, partidul ar fi fost mult mai bine condus”.

    El a făcut apel la sprijinul societăţii civile pentru modernizarea societăţii şi lupta contra corupţiei, inclusiv a celei din clasa politică. “Societatea civilă de bună calitate s-a retras în cochilie. Este timpul să revină, pentru că altfel locul ei va fi ocupat de foarte mulţi neaveniţi care se revendică a reprezenta societatea civilă.”

    De asemenea, Băsescu a chemat şi intelectualii să-l ajute – “intelectualitatea care, probabil descurajată de criză, de unele măsuri ale Guvernului sau poziţii ale mele, s-a retras şi nu vrea să se mai implice în viaţa socială şi politică”.

  • Istoria unei fântâni care nu seacă niciodată

    “Au fost ani foarte proşti, au fost ani foarte buni, au fost ani excepţionali ca anul trecut în prima jumătate – atunci nici mie nu mi-a venit să cred; dar nu era omenesc să câştigi profit net 40 de milioane de dolari pe lună, o treabă ca asta nu poate să ţină mai mult de câteva luni, la noi a ţinut trei. Dar să ajungi să faci profit net 40 milioane de dolari pe lună e fenomenal. Apoi, ureea a ajuns la 850 dolari pe tonă la Constanţa, a fost cel mai mare preţ în România, a ţinut câteva luni, dar după aia, din 30 iunie, s-a dus dracului tot.”

    Ioan Niculae, proprietarul Interagro, povestea în ianuarie 2010 cu BUSINESS Magazin despre cum i-a mers cu un an în urmă şi despre cum agricultura şi combinatele sale sunt “un business de care sunt mulţumit”. Dacă era ceva ce îl neliniştea pe omul de afaceri în 2010, dar şi în alte interviuri pe care le-a acordat de-a lungul anilor, acel lucru era alimentarea cu gaz a combinatelor sale. Conform declaraţiilor sale, pentru ca toate cele şase combinate ale sale să meargă la capacitate maximă, Interagro are nevoie de 220 milioane metri cubi pe lună, adică 8 milioane metri cubi pe zi. Iar salvarea lui Ioan Niculae în vara lui 2009, atunci când preţul ureei a scăzut pe piaţa internaţională, s-a numit OUG 54/2009, care i-a permis să controleze mai bine şi să-şi scadă cheltuielile cu cel mai important cost al combinatelor sale, gazul.

    OUG 54/2009 a fost publicată în 12 iunie 2009 în Monitorul Oficial, fiind emisă în mandatul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, şi prevedea ca marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie – octombrie 2009. Măsura gândită iniţial pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator interuptibil (dacă situaţia o cere, să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia). Situaţia a cerut această măsură, deoarece în iarna lui 2010 Videanu a declarat situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii interuptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termocentralele au trecut de pe gaze pe păcură.

    Ioan Niculae are în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice – Amonil Slobozia, Donauchem Turnu Măgurele, Amurco Bacău, Gaproco Piatra-Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. Combinatele sale, împreună cu Azomureş şi Elcen Bucureşti, au consumat doar gaze din producţia internă până la 31 octombrie 2010. Facilitatea a fost introdusă din luna iunie a anului 2009 şi avea caracter temporar, ca măsură anticriză, dar, după criza din iarnă, Parlamentul a extins-o cu încă un an, până la 31 octombrie 2010. Înainte de publicarea acestei ordonanţe, combinatele lui Niculae cumpărau gaze la preţul de coş, adică erau obligate să consume şi gaze din import. Între timp, preţul gazului de import a ajuns să fie dublu faţă de cel de producţie Romgaz (330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari).

    Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009. Principalii săi clienţi au fost grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup elveţian. InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 milioane de lei (123 milioane de euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 milioane de lei (75,6 milioane de euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz.

    Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 milioane de lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat circa 7,56% din livrările Romgaz. WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.

  • Viorel Hrebenciuc, Robert Negoiţă şi Sebastian Ghiţă, cercetaţi de DNA pentru spălare de bani

    În dosarul privind trimiterea în judecată a preşedintelui grupului InterAgro, procurorii arată în rechizitoriu că a fost constituit un nou dosar, în care urmează să fie cercetate infracţiunile de folosire a influenţei sau a autorităţii politice, fals în înscrisuri şi spălare de bani, fapte comise de Gheorghe Teodorescu, de la INSOMAR, alături de Viorel Hrebenciu, Robert Negoiţă, dar şi oameni de afaceri precum Sebastian Ghiţă şi Emilian Dinescu.

    Potrivit aceluiaşi document, a fost făcută şi o a doua disjungere, în acest nou dosar urmând să fie cercetaţi Ioan Niculae, angajaţi APIA şi angajaţi ai InterAgro, pentru fraudarea unor fonduri europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată cuibul de viespi din justiţia română

    Morar a exemplificat, între altele, cu cazul unui deputat – Cosmin Popescu, fost lider al PDL Gorj – care a fost condamnat definitiv, dar încă activează în Parlament. Conform şefului DNA, lipsa de pregătire profesională a judecătorilor e de vină pentru întârzierea actului de justiţie sau pentru ratarea completă a unor cazuri. Morar a dat exemplul unui judecător care spunea ca o mită de 4 milioane de euro nu poate fi luată în considerare ca probă, fiindcă este neverosimil de mare.

    Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat inspecţia judiciară faţă de afirmaţiile lui Morar, iar Asociaţia Magistraţilor din România, condusă de Mona Pivniceru, a reclamat că şeful DNA încalcă Legea statutului judecătorilor şi al procurorilor, care interzice exprimarea publică de către aceştia a unor opinii despre procese pe rol sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat Parchetul.

  • Judecătorii instanţei supreme, indignaţi de acuzaţiile lui Morar, îl întreabă cum a urcat în carieră

    Într-un comunicat de joi seară, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie “îşi exprimă indignarea cu privire la comentariile formulate, într-o emisiune de televiziune, de domnul Daniel Morar, procuror şef al DNA, referitoare la corectitudinea hotărârilor judecătoreşti şi pregătirea profesională a judecătorilor instanţei supreme”. Judecătorii instanţei supreme afirmă că, având în vedere funcţia sa, Morar nu avea dreptul să facă astfel de judecăţi de valoare. Potrivit documentului, Morar ar fi vorbit despre interviul de promovare la instanţa supremă pe care judecătorii l-au avut de susţinut şi ar fi indus “în mod eronat” ideea că promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face pe criterii întâmplătoare. “Considerăm că poate era momentul ca, în cadrul emisiunii, domnul procuror-şef (Morar, n.r.) să prezinte publicului «calitatea» criteriilor folosite pentru promovarea procurorilor la Parchetul de pe lângă ICCJ – structura DNA sau, cel puţin, a celor care au fost avute în vedere în evoluţia propriei cariere profesionale”, afirmă Colegiul de conducere al instanţei supreme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avram şi Ţerbea, reţinuţi de procurorii DNA pentru fapte de corupţie

    Potrivit DNA, din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, întocmită de procurori, a rezultat că la data de 21 mai 2011, Vasile Avram, supervizor la meciul FCM Târgu Mureş – Universitatea Cluj, din ultima etapă a campionatului trecut, a primit de la Ţerbea, prin intermediari, suma de 19.000 de euro , în scopul delegării unor arbitri agreaţi de formaţia mureşană în sezonul 2011/2012.

    “În aceeaşi împrejurare şi în acelaşi scop, inculpatul Avram Vasile a beneficiat de transport gratuit cu elicopterul pe ruta Bucureşti-Tîrgu-Mureş şi retur, folos oferit de Ţerbea Sorin Ioan”, se mai arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro