Tag: credite

  • Epoca plasmelor pe credit s-a dus. Ce urmează?

    Una dintre reflecţiile cele mai importante auzite săptămâna trecută la “Romania Financial Forum”, evenimentul organizat de Mediafax în parteneriat cu BNR, i-a aparţinut guvernatorului Mugur Isărescu, când a sugerat că, deşi noi n-avem în spate un deceniu sau mai multe în care să ni se fi îmbunătăţit viaţa graţie stilului de viaţă bazat pe abundenţa creditului de consum, vom face şi noi ceea ce fac toţi europenii – nu ne vom mai supraîndatora, ni se va schimba mentalitatea, vom deveni economi (atât la nivel de stat, cât şi la nivel de individ) şi vom ajunge la o “educaţie a creditului” cu totul nouă.

    “Într-un fel, pentru noi acesta e un efect bun al crizei. Se va schimba modul de percepere a realităţii, vom deveni conştienţi că un credit de consum luat pe 20 de ani pentru o maşină pe care nici nu ajungi s-o foloseşti atât de mult timp e o absurditate”, a spus guvernatorul BNR, amintind în schimb modelul generaţiei sale, cea care pleca în viaţă “de la lingură şi farfurie” şi nu avea de unde să se împrumute pe zeci de ani nici pentru locuinţă, nemaivorbind de televizoare sau frigidere.

    Îndemnul la moderaţie şi prudenţă în locul “plasmelor pe credit” îl cunoaştem bine de ceva vreme, cu tot cu pandantul său – îndemnul la economisire. În primăvară, Nicolae Dănilă, membru al CA al BNR, îşi construia un întreg expozeu pe ideea că stimularea economisirii interne este esenţială în cazul României, pentru că poate reduce dependenţa de capitalul străin în perioada urmatoare, în care este nevoie de finanţarea unui volum mare de investiţii. Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, a explicat decizia recentă de menţinere a dobânzii de politică monetară (într-o perioadă în care băncii centrale i se cere să scadă dobânda, ca să stimuleze creditarea) tocmai prin intenţia de a stimula economisirea, prin dobânzi rezonabile la depozite. Iar BERD pleda încă de anul trecut pentru ca ţările din Est să-şi dezvolte economisirea, bursele locale şi o bază internă de capital, necesare într-o perioadă în care investiţiile străine şi accesul la capitalul străin scad din cauza crizei.

    Dincolo însă de aceste raţiuni, rămâne greu de promovat moderaţia în accesul la credit pentru o populaţie care, spre deosebire de cele din ţările zonei euro, nu numai că nu are în spate un deceniu sau mai multe de prosperitate pe credit, dar are încă vie amintirea mai multor decenii de sărăcie cruntă, din care pe unii i-a scos abia valul de credite de consum şi ipotecare revărsat în ţară după 2005. Acest trecut specific a explicat şi frenezia deosebită a creditării la noi, ca şi faptul că dorinţa de a intra în posesia unei maşini sau a unei case au fost (şi rămân) mai puternice decât dorinţa de informare; un studiu recent al GfK citat de Asociaţia Română a Băncilor susţine că numai 43% dintre clienţii băncilor compară ofertele înainte de a cumpăra un produs financiar şi numai 41% citesc contractul în întregime.

    Aşa se explică atât creşterea în continuare a creditelor neperformante (la finele lui august existau peste 700.000 de restanţieri şi peste un milion de restanţe în valoare totală de aproape 19 mld. lei), ca şi reflecţia lui Mugur Isărescu, care crede că o civilizaţie a creditului se va construi la noi aproape la fel cu civilizaţia rutieră, unde “e nevoie de sute de accidente cu costuri enorme pentru ca oamenii să înveţe să conducă prudent şi să dispară vandalismul de pe şoselele noastre”.

    Dar este amintirea de către Isărescu a “lingurii” o sugestie că ar trebui să ne întoarcem la modelul de viaţă al generaţiilor trecute? Nu, răspunde viceguvernatorul BNR Cristian Popa, ci la un echilibru: nu numai BNR, ci şi autorităţile UE vor emite în următoarea perioadă reglementări de protejare a clienţilor bancari expuşi riscului valutar, iar băncile trebuie să înţeleagă că nu se pot da credite pe termen lung cu resurse pe termen scurt, adică aşa cum a funcţionat până acum modelul lor de finanţare.

    Credite imobiliare pe 30-40 de ani se vor putea lua în continuare, însă nu ele ar urma să fie o ţintă predilectă pentru o bancă în căutare de plasamente pentru resursele sale: Popa recomandă băncilor să treacă de la modelul pe bază de reţele extinse şi produse standardizate pentru populaţie, care implică un grad mai redus de evaluare a riscului, spre unul orientat spre finanţarea economiei reale, a companiilor cu proiecte viabile.

    La schimbarea modelului de la finanţarea populaţiei spre cea a companiilor ar urma să se adauge, conform lui Valentin Ionescu, directorul general al BVB, o creştere a finanţărilor prin bursă, ţinând cont că în România, ponderea finanţărilor prin piaţa de capital pentru companii e de abia 1-2%, faţă de 40% în UE.

    O raţiune suplimentară de a întări reglementarea pieţei creditului a oferit-o George Mucibabici, preşedintele firmei de audit şi consultanţă Deloitte România, spunând că băncile au transferat asupra unei clientele puţin educate în materie financiară costul riscului valutar şi cel al dobânzilor, oferind cu precădere împrumuturi în valută şi cu dobânzi variabile – ceea ce în final s-a întors tot împotriva lor, prin creditele neperformante.

    Pentru Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank România, problema acestora din urmă e îngrijorătoare, pentru că face neatractive activele bancare din România (“lumea se întreabă cum rezistă o piaţă cu credite neperformante de 14%, poate 17%), iar băncile îşi pot recupera greu banii din vânzarea garanţiilor, atât din cauza procedurilor legale greoaie, cât şi din cauza faptului că nu există cerere pentru ferme, fabrici sau apartamente, adică pentru garanţiile aduse de clienţi.

  • Economisiţi, ne îndeamnă BNR

    “Prin asigurarea stabilităţii preţurilor concomitent cu menţinerea stabilităţii financiare se creează condiţiile reducerii durabile a costului creditului în lei, proces pe care BNR îl încurajează. Reluarea durabilă a creşterii economice trebuie să aibă în vedere şi stimularea economisirii în lei, de natură să asigure sustenabilitatea deficitului extern şi să reducă treptat dependenţa de finanţările externe”, afirmă BNR.

    După cum au explicat de-a lungul ultimului an mai mulţi oficiali BNR, esenţial pentru România este să-şi reducă dependenţa de resursele externe de capital, scop imposibil însă fără formarea unei baze de capital autohtone, a cărei condiţie este creşterea economisirii, stimulată de dobânzi rezonabile la depozite. “Or, nu poţi să reduci dobânda pentru credite şi să ai o altă dobândă, stimulativă, pentru depozite”, după cum a comentat în această săptămână Cristian Popa, viceguvernatorul BNR.

    Cât priveşte perspectiva de reducere a dobânzii-cheie, analistul BCR Eugen Şinca apreciază că aceasta va rămâne neschimbată în 2011-2012, din cauza aversiunii globale la risc şi incertitudinilor privind politica fiscală după alegerile parlamentare de anul viitor.

  • Volksbank a deschis sucursala Nusco

    Segmentul corporate are o pondere de 15% în totalul creditelor acordate Volksbank România, dar aduce 23% din profituri. Banca are în portofoliu peste 1.700 de clienţi din rândul companiilor medii şi mari. Obiectivul strategic al băncii este atingerea unei cote de piaţă de 4% pe acest segment, până în 2015.

    Sucursala Nusco, deservită de 7 angajaţi, funcţionează în aceeaşi clădire unde este şi sediul central al băncii, începând din luna iulie. Sucursala are o suprafaţă de 300 metri pătraţi şi se adresează atât clienţilor persoane juridice, cât şi persoanelor fizice, având ghişee de operaţiuni şi de consiliere a clientelei. Investiţia s-a ridicat la 70.000 de euro.

    “Vrem să transmitem clienţilor mesajul că suntem o bancă transparentă, deschisă, dinamică şi care are planuri pentru viitor. Sucursala are un design nou, care reflectă noile valori ale Volksbank şi oferă clienţilor o experienţă diferită”, a declarat Cristian Radu, directorul direcţiei de management al reţelei. Mobilierul este alb, iar pentru delimitarea spaţiilor s-au folosit pereţi verzi din materiale moderne.

    Volksbank România este deţinută de Volksbank International AG, controlat de Österreichische Volksbanken AG din Austria. Potrivit declaraţiilor lui Gerald Wenzel, CEO al grupului austriac, Volksbank România urmează să fie restructurată şi apoi vândută după doi sau trei ani. Filiala românească n-a făcut obiectul recentei vânzări către Sberbank Rossii a Volksbank International, care grupează filialele din Europa de Est ale grupului austriac.

    În prima jumătate a anului, Volksbank România a avut o pierdere operaţională de 0,3 milioane de euro, faţă de o pierdere de 36 de milioane de euro în 2010, conform publicaţiei Der Standart. Aceeaşi sursă a citat afirmaţiile lui Johann Lurf, preşedintele Volksbank România, conform căruia în a doua jumătate a anului în curs vor fi identificate noi surse de reducere a costurilor.

  • Ce restricţii va introduce BNR pentru limitarea creditelor în valută către populaţie

    Proiectul are în vedere definirea creditului de consum şi a celui pentru investiţii imobiliare, astfel încât să se asigure intrarea sub un regim restrictiv a acordării de credite garantate cu ipotecă imobiliară, dar care prin destinaţie sunt în fapt credite de consum.

    Va fi menţinut, de principiu, regimul actual în ceea ce priveşte accesul populaţiei la creditele cu destinaţie imobiliară şi garanţie ipotecară, respectiv stabilirea gradului maxim de îndatorare pe baza unei matrice ce ţine cont de o serie de variabile: tipul dobânzii (variabilă/fixă), moneda în care este exprimat creditul, garanţiile aferente, scadenţa creditului, nivelul veniturilor şi al cheltuielilor solicitantului de credit.

    În plus faţă de regimul actual vor fi introduse însă niveluri maxime ale finanţării acordate raportat la valoarea garanţiei, diferenţiat pe monede, pentru creditele pentru investiţii imobiliare. Valoarea unui astfel de credit nu poate depăşi 85% din valoarea imobilului pentru cumpărarea căruia se solicită creditul şi/sau din valoarea devizului estimativ, în cazul creditelor acordate în lei, 70% în cazul creditelor în euro sau indexate la cursul euro şi 60% în cazul creditelor în alte valute sau indexate la cursul unor alte valute. Aceste limite nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.

    Creditele de consum pot fi acordate pe o durată de maxim 5 ani şi doar cu condiţia prezentării de garanţii reale şi/sau personale la un nivel de minim 133% din valoarea creditului. Pot face excepţie de la obligaţia de garantare facilităţile de creditare prin trageri în descoperit de cont, precum şi creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit a căror valoare nu depăşeşte de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, fără a depăşi însă o limită stabilită prin reglementările interne ale băncii.

    Banca analizează capacitatea de rambursare a clienţilor pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile, care nu poate depăşi cu mai mult de 20% nivelul aferent anului anterior. La acordarea creditului, banca trebuie să se asigure că din documentele si informaţiile prezentate de client rezultă că pe întreaga perioadă de acordare a creditului, gradul total de îndatorare a solicitantului se încadrează în nivelul maxim admis.

    Banca va utiliza valori efective pentru elementele pe care se fundamentează nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare: pentru şocul pe curs de schimb – 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD; în cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF; pentru şocul pe rata dobânzii – 0,6% pentru toate monedele; pentru şocul pe venit – 6%. Pentru creditorii care nu dispun de norme interne de creditare validate de BNR se introduce restricţia cantitativă a creditului de consum în valută acordat debitorilor neprotejaţi la riscul valutar (nivel maxim de îndatorare maxim – 10%).

    Excepţie de la noile reglementări fac creditele pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii, începând de la aplicarea măsurilor de limitare a creditării.

    Creditele acordate exclusiv în scopul rambursării creditelor aflate în sold sunt exceptate de la prevederile privind limitarea la 5 ani a scadenţei maxime a creditului de consum şi cele privind nivelul minim al garanţiei.

    Sucursalele instituţiilor de credit din statele membre UE vor fi incluse în aria de aplicare a reglementării privind creditarea populaţiei.

    Proiectul de Regulament va rămâne deschis dezbaterii publice până la 20 septembrie.

    MERSUL CREDITELOR PENTRU POPULAŢIE

    În perioada ianuarie-iulie, valoarea creditelor restante în lei a crescut cu 51,13%, iar valoarea creditelor în valută la care existau întârzieri la plată de minim o zi a crescut cu 81,2%.

    În sondajul din mai privind creditarea, efectuat în rândul băncilor, BNR constată că majoritatea acestora au semnalat o creştere a cererii populaţiei pentru creditele destinate cumpărării de locuinţe şi terenuri. Populaţia a solicitat deopotrivă credite de consum garantate cu ipoteci şi carduri de credit în această perioadă. Pentru trimestrul al doilea, băncile anticipau continuarea tendinţei de majorare a creşterii, în special în segmentul creditelor de consum garantate cu ipoteci.

    Variaţia cererii de credite (procent net):

    Valorile pozitive ale procentului net din grafic indică o creştere a cererii de credite. Sursa: BNR.

  • BRD intră în programul de credite agricole pentru “Primul siloz”

    Pe baza talonului de gaj aferent certificatului de depozit, clienţii băncii beneficiază de o finanţare pe termen scurt de până la 80% din valoarea de despăgubire a certificatului.

    BRD se adresează fermierilor care îşi depun producţia de seminţe de consum (grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, soia) la oricare dintre depozitarii licenţiaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Prin programul “Primul Siloz”, agricultorii au posibilitatea să-şi depoziteze recolta de cereale în silozuri licenţiate, pentru care primesc un certificat de depozit care atestă cantitatea şi caracteristicile tehnice ale producţiei. Pe baza certificatului, agricultorii pot beneficia, de la băncile înscrise în program, de un împrumut garantat de stat, în valoare de până la 70-80% din valoarea producţiei din siloz, astfel încât nu mai trebuie să-şi vândă producţia imediat dupa recoltare ca să facă rost de bani şi pot să facă lucrările de toamnă cu creditele obţinute.

    În 2010, la programul “Primul siloz” au participat patru bănci – Raiffeisen Bank, CEC Bank, Banca Transilvania şi Garanti Bank – care au acordat finanţări totale de 150 de milioane de lei, majoritatea marilor producători din agricultură.

    Certificatul de depozit este valabil un an, timp în care fermierul poate aştepta creşterea preţurilor la produsele agricole, pe care le vând când consideră oportun, aşa încât să-şi poată plăti creditul. Certificatul este asigurat de Fondul de Garantare a Creditului Rural.

    În acest an, conform Ministerului Agriculturii, până la 22 iulie au fost acordate 188 de licenţe de depozit pentru 88 de fermieri, iar capacitatea de depozitare autorizată a fost de 4,1 milioane de tone, respectiv un sfert din capacitatea de depozitare autorizată la nivel naţional.

    În oferta BRD pentru producătorii agricoli figurează, de asemenea, creditele de prefinanţare a subvenţiilor APIA (schemele de sprijin pe suprafaţă – SAPS / Axa II / Zootehnie sau Bunăstarea animalelor şi plăţile naţionale directe complementare pentru suprafetele cultivate cu tutun), creditul de campanie agricolă, precum şi creditele specifice de investiţii (inclusiv cele acordate pentru sprijinul proiectelor cu cofinanţare din fonduri europene).

  • Profitul Raiffeisen Bank România a scăzut cu 22% în prima jumătate a anului

    Scăderea faţă de prima jumătate a lui 2010, când profitul net a fost de 50 de milioane de euro, a fost cauzată în principal de modificările fiscale şi de o creştere moderată a costurilor cu provizioanele, a comunicat banca.

    Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, volumul total al creditelor a crescut cu 23%, la 3,33 miliarde de euro, în timp ce depozitele au crescut cu 4%, ajungând la 3,56 miliarde de euro. În consecinţă, raportul credite/depozite este de 93% (iunie 2010 – 79%).

    “Am încheiat prima jumătate a anului cu un rezultat foarte bun, date fiind revenirea economică lentă şi condiţiile dificile de piaţă”, a declarat Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank România. “Creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi vor rămâne priorităţile noastre şi în lunile următoare”.

    Valoarea totală a activelor a crescut de la 4,57 la 5,17 miliarde euro, respectiv cu 13%.

    Veniturile din dobânzi au crescut cu 6%, la 115 milioane de euro, iar veniturile nete din comisioane au scăzut cu 4%, la 87 de milioane de euro. Rata solvabilităţii (inclusiv profitul) a fost de 11,4%, în condiţiile în care cheltuielile nete cu provizioanele au crescut cu 13%, la 26 de milioane de euro, într-un context dificil pentru activitatea de creditare. În schimb, rata creditelor neperformante a scazut de la 7,6%, cât era în iunie 2010, la 6,9%.

    Raportul cost/venituri a crescut de la 61%, cât era la jumătatea lui 2010 (şi 64,5% pentru tot anul 2010) la 65%, în principal din cauza creşterii TVA şi majorării cu 50% a contribuţiei la fondul de garantare a depozitelor.

    Portofoliul de credite acordate companiilor a crescut cu 24%, în timp ce depozitele acestora au rămas la acelaşi nivel. În ciuda cererii scăzute, Raiffeisen Bank şi-a crescut şi portofoliul de credite pentru populaţie cu 23%, în timp ce depozitele au crescut pe acest segment cu 5%.

    Activitatile de trezorerie şi capital au avut rezultate bune, contribuind cu 20% la rezultatul net al băncii.

    Numărul clienţilor s-a menţinut aproximativ constant, la aproape 2 milioane, dintre care aproape 100.000 IMM şi 8.000 de clienţi companii. La sfârşitul lui iunie, reţeaua Raiffeisen Bank cuprindea 542 de unităţi, faţă de 539 în urmă cu un an, iar numărul de angajaţi a crescut de la 5.906 la 5.938.

    Raiffeisen Bank România, controlată de Raiffeisen Bank International AG (RBI), subsidiară integral consolidată a Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB), este în prezent a patra bancă din România după valoarea activelor. RBI are una dintre cele mai importante reţele bancare din Europa Centrală şi de Est, fiind prezentă în 17 pieţe din regiune.

  • Profitul ING Bank România a crescut cu 8% în prima jumătate a anului

    Rezultatul se datorează reducerii costului cu provizioanele de risc şi creşterii veniturilor din operaţiunile cu clienţii, a precizat banca.

    Portofoliul de credite a crescut cu 7%, ajungând la 8,14 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro), în principal datorită creşterii cu 11% a împrumuturilor acordate persoanelor fizice, iar depozitele au progresat cu 2%, ajungând la 9,24 miliarde de lei. Activele totale au crescut la 12,44 miliarde de lei, cu 6% mai mult decât în primul semestru al anului trecut.

    “Rezultatele pozitive obţinute în prima jumătate a anului 2011 se datorează unui management profesionist al portofoliului de clienţi, al produselor şi al riscurilor. Cu o poziţie consolidată, rezultate solide şi un rating A+, ING Bank România se prezintă pe piaţă ca o instituţie sigură şi solidă, capabilă să previzioneze piaţa şi să ofere clienţilor săi produse şi servicii bancare competitive”, a declarat Mişu Negriţoiu, CEO al instituţiei.

    Negriţoiu a comentat în special poziţia băncii în percepţia clienţilor, afirmând că în 2010, banca a înregistrat cel mai ridicat nivel al satisfacţiei clienţilor din piaţa de retail banking. “Conform aprecierilor lor, aspectele care au plasat în 2010 ING Bank România pe primul loc au fost: încrederea inspirată clienţilor băncii, portofoliul de produse şi servicii adaptate nevoilor lor, condiţiile avantajoase oferite clienţilor fideli, birocraţia redusă, dobânzile avantajoase oferite la produsele de creditare şi de economisire, taxele şi comisioanele competitive”, a spus Negriţoiu.

    ING a figurat ca lider de piaţă după nivelul general de satisfacţie a clienţilor, conform studiului de profil realizat de AC Nielsen în noiembrie-decembrie 2010. Acelaşi studiu a arătat că ING Bank România a înregistrat în 2010 cea mai mare pondere în portofoliu a clienţilor loiali din piaţa de retail banking. De asemenea, conform studiului de notorietate a branduril realizat de AC Nielsen în octombrie 2010, ING Bank România se situează în top 3 în clasamentul băncilor autohtone la capitolul brand recommendation – 14% dintre cei chestionaţi (clienţi bancarizaţi) recomandă ING Bank pentru produse şi servicii bancare şi în top 5 în ceea ce priveşte notorietatea spontană – 11% dintre cei chestionaţi menţionează spontan ING Bank.

    ING Bank România s-a situat şi în top 3 cei mai buni angajatori din domeniul bancar, conform studiului “Cei mai doriţi angajatori”, realizat de Catalyst Consulting in 2011. Clasamentul reflectă atât realitatea mediului de lucru în organizaţie, cât şi abilitatea angajatorului de comunicare cu personalul şi cu poten]ialii angajaţi.

    Instituţia, parte a ING Group din Olanda, are în total 209 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice şi ocupa la finele anului trecut locul al zecelea în topul băncilor din România, după valoarea activelor.

  • Kiwi Finance şi-a dublat volumul de credite intermediate şi continuă expansiunea prin francize

    Cifra de afaceri pe primul semestru din 2011 a crescut cu 11% faţă de rezultatul pe tot anul 2010 şi este cu 178% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. “Prima parte a anului 2011 a fost marcată de scăderea dobânzilor şi campanii promoţionale pentru toate tipurile de credite. În 2011, principalele direcţii sunt extinderea la nivel naţional prin francize şi consolidarea parteneriatelor strategice cu băncile”, spune Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.

    În prima parte a anului, compania a înregistrat în medie 600-700 de cereri de credite lunar şi şi-a impus o ţintă de 1.000 de cereri lunar până la sfârşitul anului. Rata de succes a crescut de la 50% anul trecut la 70% anul acesta. “Pentru acest an, ţintim o creştere de 50% faţă de 2010 cu un volum de credite disbursate de 60 milioane euro”, a mai spus Anca Bidian.

    Daca la jumatatea anului 2010 Kiwi Finance avea doar nouă sucursale proprii şi francize, în prezent, numărul acestora a crescut la 31. Volumul total de
    credite disbursate de francize în primele şase luni din 2011 a crescut cu 67% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    “Urmărim să întărim şi să maximizăm eficienţa fiecărei francize în parte în 2011 şi să acoperim întreaga ţară. Ca să venim în sprijinul viitorilor colaboratori, vom lansa în curând o promoţie limitată de francize fără nicio taxă, care vor beneficia de logistica, infrastructura, platforma informatică şi contractele Kiwi Finance”, a adăugat Anca Bidian.

    Din analiza structurii portofoliului rezultă că în primele şase luni din 2011, 81% reprezintă credite garantate cu ipotecă, în timp ce creditele de nevoi personale fără garanţii imobiliare reprezintă 19%. Peste 90% din creditele negarantate sunt în lei, în timp ce creditele garantate cu ipotecă sunt în continuare aproape exclusiv în moneda europeană.

  • Prima masura activa pentru cei cu credite in franci elvetieni: OTP suspenda rambursarea capitalului pe o perioada de pana la doi ani

    OTP nu precizeaza daca pentru aceasta operatiune introduce
    comisioane suplimentare. “Situatia financiara la nivel global este
    in continuare pusa sub semnul intrebarii, iar aceasta instabilitate
    a avut printre consecinte si aprecierea rapida a francului
    elevtian. Schimbarea a fost puternic resimtita de catre clientii
    ale caror credite sunt in aceste monede. In acest context, OTP Bank
    Romania a inteles care sunt nevoile clientilor si a decis sa le
    ofere solutii celor care se confrunta cu dificultati in achitarea
    ratelor”, a delcarat Laszlo Diosi, directorul executiv (CEO) al OTP
    Bank Romania. Romanii au luat credite in franci elvetieni acum
    cativa ani, cand francul era cotat la 1,9-2 lei, acest produs fiind
    la vremea respectiva mai avantajos. Intre timp, cursul leu/franc
    elvetuian s-a dublat. In aceeasi perioada, cursul leu/euro a
    crescut cu numai 30%. Miercuri, la Bucuresti, francul elvetian a
    atins un nou maxim istoric, ajungand la 4,08 lei. Euro a fost cotat
    la BNR la 4,2620 lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Japonia va fi urmatoarea tinta importanta a agentiilor de rating

    Standard & Poor’s (S&P) a anuntat vineri seara o decizie
    istorica, de a reduce ratingul AAA al Statelor Unite cu o treapta,
    la AA+, in principal din cauza divergentelor de pe scena politica
    de la Washington. De altfel, decizia S&P a modificat intr-o
    anumita masura perceptia asupra ratingurilor de tara, plasand in
    centrul atentiei climatul politic in cazul statelor dezvoltate, cu
    datorii uriase. Agentiile de rating se concentreaza pe capacitatea
    politicienilor de a face fata unei noi crize financiare declansate
    de turbulentele de pe pietele europene ale datoriilor de stat, sau
    unei recesiuni globale prelungite, in contextul subtierii
    semnificative a resurselor fiscale fata de momentul 2008, anterior
    falimentului Lehman Brothers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro