BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • FMI cere Germaniei să facă mai multe proiecte cu bani publici

    FMI a majorat prognoza de creştere economică a Germaniei de la 1,7% la 1,9% pentru 2014 şi de la 1,6% la 1,7% pentru 2015, oricum sub estimările oficiale de la Berlin de 1,8%, respectiv 2%.

    Interesant este faptul că Fondul a repetat recomandările din primăvară adresate guvernului german de a majora anual investiţiile publice cu câte 0,5% din PIB pe o perioadă de patru ani, pe motiv că “ar creşte în mod durabil economia şi ar avea efecte benefice asupra restului zonei euro”.

    O majorare a investiţiilor publice cu 0,5% din PIB ar însemna cheltuieli de până la 14 mld. euro numai în 2014. Cancelarul Angela Merkel a planificat însă pentru următorii patru ani investiţii suplimentare în infrastructură de numai 5 mld. euro.

  • Turistii sositi in croaziere la Constanta cheltuiesc peste 6 mil. euro in excursii in Delta Dunarii sau tururi ale litoralului. Numarul strainilor, in crestere cu 10.000, fata de 2013

     ”Daca in anul 2013 aproximativ 54.000 de pasageri au vizitat Portul Constanta, in anul 2014, pana la aceasta data, au sosit in jur de 64.500 de pasageri. Cresterea se datoreaza eforturilor conjugate ale CN Administratia Porturilor Maritime Constanta, ale Asociatiei Litoral – Delta Dunarii si ale autoritatilor locale, dar si ale contextului politic nevaforabil din Ucraina, ce a determinat ca toate cursele de croaziera sa inlocuiasca in itinerariul lor Portul Odesa cu Portul Constanta”, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Litoral – Delta Dunarii.

    Multe dintre navele de croaziera care ajung in Portul Constanta isi prelungesc sederea pe teritoriul Romaniei cu aproximativ o noapte, unele dublandu-si chiar stationarea comparativ cu anul trecut.

    In topul pasagerilor care sosesc la bordul navelor de croaziera se situeaza cetatenii americani, urmati de francezi, italieni si germani.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • O nouă bandă a DN 1A, deschisă circulaţiei de CNADNR, în urma lucrărilor de lărgire a drumului

     Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a finalizat, marţi, lucrările la partea carosabilă în cadrul proiectului “Lărgire cu a doua bandă a părţii carosabile pe relaţia Ploieşti – Buzău a DN 1 A între Km 70+550 – 70+935, dreapta”, a anunţat Consiliul Judeţean Prahova într-un comunicat.

    Conform sursei citate, valoarea contractului de execuţie a celor 385 de metri de şosea pe o bandă a DN 1 A este de 562.982. lei, fără TVA, bani suportaţi din bugetul CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă bandă a DN 1A, deschisă circulaţiei de CNADNR, în urma lucrărilor de lărgire a drumului

     Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a finalizat, marţi, lucrările la partea carosabilă în cadrul proiectului “Lărgire cu a doua bandă a părţii carosabile pe relaţia Ploieşti – Buzău a DN 1 A între Km 70+550 – 70+935, dreapta”, a anunţat Consiliul Judeţean Prahova într-un comunicat.

    Conform sursei citate, valoarea contractului de execuţie a celor 385 de metri de şosea pe o bandă a DN 1 A este de 562.982. lei, fără TVA, bani suportaţi din bugetul CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă românii: Veniturile medii ale populaţiei – 2.477 lei pe gospodărie în primele trei luni ale anului

     “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul I 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.477 lei pe gospodărie şi 928 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.034 lei lunar pe gospodărie (762 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 443 lei lunar pe gospodărie (166 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat transmis luni de Institutul Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au reprezentant cea mai importantă sursă de venituri, adică aproape jumătate din veniturile totale ale gospodăriilor.

    La formarea veniturilor gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (24,1%), din agricultură (2,4%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi din proprietate şi vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotelierii vor să înfiinţeze un serviciu privat de salvamar, iar statul să le deducă cheltuielile

     Hotelierii de pe litoral sunt nemulţumiţi că autorităţile locale nu au reuşit până acum să asigure prezenţa unor salvamari în staţiunile de la malul mării. Ei spun că salvamarii lipsesc de pe jumătate din plaje, iar în rest sunt asiguraţi un minim de angajaţi din fondurile asociaţiei operatorilor de plaje.

    “Suntem deja la începutul lunii iulie, iar pe jumătate din plaje turiştii nu sunt supravegheaţi de nimeni”, a declarat marţi într-un comunicat Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În Europa, grecii iau cele mai lungi vacanţe, românii cheltuie cel mai puţin – studiu

    Grecii, ciprioţii şi belgienii sunt europenii care merg în călătorii mai lungi de o săptămână, relevă un studiu Eurostat. Acelaşi studiu arată că românii cheltuie în medie doar 104 euro pe vacanţă, cel mai puţin din Europa.

    Rezidenţii din Luxemburg cheltuie cel mai mult într-o vacanţă, 749 de euro, pe locuri fruntaşe situându-se şi locuitorii din Malta (667 euro), Belgia (566 euro) Austria (%64 de euro) sau Irlanda (506 euro). Mai stânşi la pungă se dovedesc francezii, cu 353 de euro, danezii (292 de euro), spaniolii (178 de euro) sau Bulgarii (139 de euro).

    Cu doar 104 euro/vacanţă, românii se situează mult sub media europeană, de 353 de euro. Cu 19 vacanţe din 20 în ţară, românii sunt şi cei mai puţin plimbăreţi dintre europeni, urmaţi de greci, spanioli, portughezi şi francezi.

    În medie, vacanţa unui grec are 7,5 zile de cazare, a unui belgian 7,1 zile, a unui italian 6,1 zile, a unui austriac 4,8 zile, a unui român 4,3 zile, a unui ceh 4,1 zile, a unui ungur 3,7 zile şi a unui leton puţin peste trei zile.

    Spania, Franţa şi Italia sunt principalele trei destinaţii de vacanţă pentru europeanul mediu. Românii merg cu precădere în Italia, urmată de Bulgaria şi Grecia, bulgarii merg în Grecia, Turcia şi Germania, ungurii în Germania, Austria şi România, iar italienii în Franţa, Spania şi Marea Britanie.

  • Pe ce se bazează economia românească în 2014

    Consumul gospodăriilor a crescut în primul trimestru cu 6,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 3,1% faţă de ultimele trei luni din 2013.

    Aceasta a permis cererii interne să preia rolul de principal motor al creşterii PIB şi să atragă după sine şi o majorare a importurilor, remarcă analiştii Raiffeisen. Din punctul lor de vedere, economia va putea creşte anul acesta cu 3,5%, iar PIB real cu excepţia agriculturii va avansa cu 3,8%. Totuşi, afirmă ei, pentru ca prognoza să fie realizabilă va fi nevoie în trimestrele următoare de rate mai ridicate de creştere a PIB real cu excepţia agriculturii, în jur de 1,1% în medie, faţă de 0,1% în primul trimestru.

    Este o estimare mai optimistă decât cea a UniCredit, care vede posibilă doar o creştere economică de 2,7% anul acesta şi de 3% la anul, în timp ce economiştii BCR estimează un progres al PIB de 3% în 2014 şi 3,3% în 2015.

    Cea mai recentă estimare oficială provenită de la o instituţie internaţională este cea a Comisiei Europene, care vede posibilă pentru anul acesta o creştere economică de 2,5%.

  • Grupul rus Lukoil reduce cheltuielile şi vrea să constituie rezerve de 30 miliarde de dolari în cinci ani

     Rezervele de 30 de miliarde de dolari ar trebui să ajute Lukoil să finanţeze viitoare achiziţii, dar şi în cazul unor perturbări pe pieţele internaţionale, a declarat miliardarul rus Leonid Fedun, acţionar al Lukoil, într-un interviu acordat Bloomberg înaintea adunării anuale a acţionarilor grupului, potrivit Bloomberg.

    “Este dificil să intri pe piaţa financiară acum atât cu obligaţiuni, cât şi cu împrumuturi. Băncile sunt speriate, regulile sunt foarte stricte şi există ameninţarea sancţiunilor. A existat presiune din partea SUA asupra băncilor”, a spus el.

    Pentru a-şi consolida rezervele financiare, Lukoil va vinde acţiuni în valoare de cel puţin 1 miliard de dolari pe bursa din Hong Kong, posibil anul următor, şi vrea să reducă cheltuielile cu investiţiile cu un sfert, a afirmat miliardarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile cu cele mai mari bugete de marketing şi publicitate în 2013

    JP Morgan Chase: 1,88 miliarde dolari investiţi în publicitate. 225 milioane dolari au mers către TV, 65 milioane dolari către print, 59 milioane dolari pe internet şi 1,48 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 10% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Walt Disney Company: 1,96 miliarde dolari investiţi în publicitate. 524 milioane dolari au mers către TV, 136 milioane dolari către print, 140 milioane dolari pe internet şi 1,1 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,5% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Fiat Chrysler: 1,97 miliarde dolari investiţi în publicitate. 900 milioane dolari au mers către TV, 81 milioane dolari către print, 110 milioane dolari pe internet şi 808 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 1,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Toyota: 2,09 miliarde dolari investiţi în publicitate. 959 milioane dolari au mers către TV, 165 milioane dolari către print, 112 milioane dolari pe internet şi 815 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    American Express: 2,19 miliarde dolari investiţi în publicitate. 124 milioane dolari au mers către TV, 24 milioane dolari către print, 129 milioane dolari pe internet şi 1,9 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 5,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    L’Oreal: 2,34 miliarde dolari investiţi în publicitate. 662 milioane dolari au mers către TV, 918 milioane dolari către print, 23 milioane dolari pe internet şi 730 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Verizon: 2,44 miliarde dolari investiţi în publicitate. 811 milioane dolari au mers către TV, 98 milioane dolari către print, 201 milioane dolari pe internet şi 1,2 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Ford: 2,56 miliarde dolari investiţi în publicitate. 797 milioane dolari au mers către TV, 141 milioane dolari către print, 139 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Comcast: 3,08 miliarde dolari investiţi în publicitate. 901 milioane dolari au mers către TV, 181 milioane dolari către print, 311 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    General Motors: 2,15 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,3 miliarde dolari au mers către TV, 328 milioane dolari către print, 176 milioane dolari pe internet şi 1,3 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    AT&T: 2,91 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,4 miliarde dolari au mers către TV, 232 milioane dolari către print, 245 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Procter & Gamble: 5 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,9 miliarde dolari au mers către TV, 1,38 miliarde dolari către print, 234 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.