BusinessMagazin

Tag: activitate

  • Tineri manageri de top 2016: Korhan Maldar, Legal entities credit management director Garanti Bank România

    35 DE ANI / LEGAL ENTITIES CREDIT MANAGEMENT DIRECTOR / GARANTI BANK ROMÂNIA

    Korhan Maldar s-a alăturat echipei Garanti Bank România în 2012. A absolvit în 2004 Universitatea Marmara (Istanbul, Turcia), cu o diplomă de licenţă în economie, şi a activat de la bun început în industria financiară. În 2008, Korhan Maldar s-a alăturat Turkiye Garanti Bankasi A.S., cea mai mare bancă din Turcia din punctul de vedere al capitalizării bursiere. Până în 2012 a lucrat ca loan evaluation supervisor, la Turkiye Garanti Bankasi.

    În această funcţie, el a gestionat un portofoliu constând într-un volum total de active de 8 miliarde de dolari, reprezentând credite în valoare de 2,5 miliarde de dolari şi 500 de clienţi. În acelaşi timp, el a coordonat activitatea TGB în cinci regiuni din Turcia şi peste 200 de sucursale. În ultimii patru ani, de când s-a alăturat echipei Garanti Bank România, a coordonat activitatea a trei divizii diferite: Corporate Credit Management, SME Credit Management, Legal Entities Monitoring & Reporting. În prezent, conduce o echipă de 25 de persoane. „Lucrând într-o industrie atât de dinamică, este esenţial să îţi aminteşti constant că unul dintre cele mai importante elemente ale activităţii noastre este relaţia pe care o construim cu clienţii. Există o metaforă binecunoscută care poate rezuma această relaţie: clienţii sunt precum o grădină.

    Rolul nostru în calitate de bancheri este de a îngriji grădina, de a o ajuta să crească şi apoi, în timp, să se dezvolte pe cont propriu. În domeniul nostru de activitate, acesta este un proces în derulare care a dat formă carierei mele de la bun început. Am învăţat, de asemenea, şi că investind dedicaţie, integritate, pasiune şi ambiţie, poţi să ajuţi grădina să crească frumoasă şi puternică.“

  • Tineri manageri de top 2016: Marius Dorner, head of corporate bank Citi România

    38 DE ANI   /   HEAD OF CORPORATE BANK   /  CITI ROMANIA

    PROFIT 2014: 281 milioane lei

    Marius Dorner gestionează activitatea Citi în zona de corporate şi investment banking, care se referă la companiile mari cu capital privat românesc, şi coordonează o echipă de cinci persoane, relationship manageri şi analişti. Aceştia lucrează cu echipele interne specializate pe fiecare tip de produs, precum trezoreria sau departamentul de gestiune a lichidităţilor şi finanţări comerciale, cu experţii din divizia de corporate şi investment banking de la Londra, dar şi cu departamentele de risc sau juridic.

    Ultimii ani au fost foarte activi pentru divizia de corporate banking a Citi, spune Marius Dorner, argumentând că pe lângă gestionarea relaţiei şi a colaborării cu clienţi strategici ai băncii, departamentul pe care îl coordonează s-a ocupat de tranzacţii importante de finanţare şi a făcut parte din consorţiile mandatate de Ministerul Finanţelor Publice care au intermediat zece emisiuni de obligaţiuni pe pieţele internaţionale, din 2012 şi până în prezent, precum şi din consorţiul care a intermediat listarea Electrica în 2014. Veniturile diviziei de corporate banking a Citi Romania au crescut în ultimii ani; în 2015 plusul a fost de peste 10% comparativ cu anul precedent, excluzând tranzacţiile de natură episodică.

    Absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu specializare în bănci şi burse de valori, Marius Dorner şi-a construit aproape întregul parcurs profesional în cadrul Citi, unde are 15 ani de activitate. A pornit, în 2000, ca marketing assistant în departamentul dedicat produselor şi serviciilor pentru instituţii financiare, apoi a ocupat poziţia de relationship manager pentru clienţii din sectorul public, iar în 2004 a fost promovat ca manager corporate finance şi investment banking. În 2008 a fost numit în funcţia actuală, iar în 2011, pentru şase luni, a lucrat în cadrul Citi Germania, la Frankfurt, pentru a coordona relaţia cu clienţii corporativi globali cu prezenţă în Germania; a gestionat, povesteşte el, tranzacţii complexe precum credite sindicalizate sau soluţii regionale de management al lichidităţilor.

    Privind în urmă, nu identifică un moment punctual ca fiind cel mai dificil, însă o provocare permanentă „este să echilibrez ritmul accelerat al activităţii profesionale cu viaţa de familie. La acest capitol cred că succesul nu se măsoară în cât timp petreci efectiv la job sau acasă, ci mai degrabă în cât eşti de prezent mental şi sufleteşte, mai mult decât fizic, în fiecare dintre cele două ipostaze. Cred că este o problemă comună pentru mulţi dintre noi în ziua de azi“.

    Pentru Marius Dorner cea mai mare reuşită este întotdeauna prezentul. „Mă inspir din succesele precedente, însă evit să mă raportez la proiecte din trecut.“ Pe termen lung se vede „progresând, evoluând în continuare, investind aceeaşi pasiune în ceea ce voi face, indiferent de proiectele în care voi fi implicat“.
     

  • Brokerii şi-au făcut organizaţie patronală

    La data de 15 decembrie 2016, brokerii din România au pus bazele  PRBAR (Patronatul român al brokerilor de asigurare-reasigurare), prima organizaţie patronală din domeniu, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Patronatului.

    Printre membrii fondatori se numără brokeri de asigurare ce cumulează o cotă de aproape 25% din industria românească de intermediere, respectiv Safety Broker de Asigurare, Renomia – SRBA Insurance Broker, Asigest Broker de Asigurare, Millenium Insurance Broker, Campion Broker de Asigurare, PSG Insurance Broker, Professional Broker de Asigurare, Globasig Broker de Asigurare-Reasigurare, Interbug Broker de Asigurare, D&CA Insurance.

    PRBAR este o persoană juridică de drept privat, cu scop nepatrimonial, independentă care este înfiinţată în temeiul Legii nr. 62/2011 privind dialogul social. Principalul obiectiv al acesteia constă în organizarea, promovarea, susţinerea şi apărarea intereselor membrilor săi în relaţiile cu orice alte entităţi, autorităţi, instituţii publice, în raport cu obiectul şi scopul ei de activitate şi în acord cu prevederile legale. 

    Pentru realizarea acestui scop, PRBAR va desfăşura activităţi specifice, precum elaborarea şi promovarea de proiecte, acte normative, instrucţiuni, rezoluţii şi propuneri ale membrilor Patronatului, reprezentarea, promovarea şi susţinerea intereselor economice, tehnice, juridice şi sociale ale membrilor săi, dezvoltarea de relaţii de colaborare cu alte patronate şi cu alţi investitori, impunerea la nivel naţional a unui standard minim de calitate privind obiectul de activitate al membrilor Patronatului, desemnarea, în condiţiile legii, de reprezentanţi la negocierile cu diferitele autorităţi etc.

    „PRBAR este o completare necesară a peisajului asociativ din ţara noastră. Ne propunem să fim vocea unui segment important al industriei de brokeraj şi din această perspectivă, să lucrăm împreună cu toate structurile similare deja existente pentru asigurarea unui mediu de afaceri predictibil şi stabil”, au declarat oficialii Patronatului.

    Poate deveni membru al PRBAR orice persoana juridică având ca obiect de activitate brokerajul în asigurări/reasigurări şi furnizarea de servicii conexe acestora.

     

     

  • Coface: ”Firmele româneşti progresează foarte lent”

    Intr-o economie de piata capitalista cu o istorie de un sfert de secol, mediul de afaceri romanesc pare sa fie intr-o continua incercare si decalaj din ce in ce mai mare, comparativ cu economiile dezvoltate, potrivit unei cercetări realizate de compania de asigurari de credit Coface. Caracterizat de o competitivitate scazuta, subtierea paturii de mijloc, accentuarea unui fenomen de polarizare si un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri romanesc pare sa fie intr-un stadiu embrionar al dezvoltarii si incapabil sa treaca la nivelul urmator. Paradoxul consta in faptul ca Romania inregistreaza, prin comparatie cu evolutia altor tari din UE, cel mai agresiv fenomen al distrugerii creative, asociat in teoria economica de cele mai multe ori cu o regenerare constructiva a mediului de afaceri, caracterizata de o capacitate ridicata de absorbtie a socurilor negative printr-o flexibilitate si ajustare foarte rapida. Practica ne contrazice: firmele romanesti progreseaza foarte lent (“cresc gradual pe scari”) si ajustarile negative sunt de cele mai multe ori dramatice (“scad rapid cu liftul”), fenomenul de “aterizare lenta” (“soft landing”) fiind foarte rar observat. Unul dintre principalele motive care explica diferenta dintre asteptarile teoretice si realitatea practica consta in lipsa unei strategii pe termen lung a firmelor romanesti. De cele mai multe ori, mentalitatea start-upurilor se rezuma la tatonarea unor idei de afaceri foarte generale, modest documentate, utilizand “banii altora” (datorii comerciale sau bancare,) ca principala sursa de finantare. 
    Concluzionam aceasta avand in vedere procesul distrugerii creative din perioada post-criza, evolutia companiilor nou inregistrate si durata medie de viata a firmelor romanesti, aspecte detaliate in cele ce urmeaza. 
     
    Procesul distrugerii creative – care este efectul net?
     
    In perioada de boom, imediat dupa aderarea in UE, mediul de afaceri romanesc inregistra o medie de doua SRL-uri nou inregistrate la fiecare companie care isi intrerupea activitatea. Impactul crizei financiare pe plan local a fost masiv, si a inversat acest raport, astfel incat in perioada 2009 – 2016, mediul de afaceri romanesc a inregistrat 2,19 companii care isi intrerup activitatea pentru fiecare SRL nou inregistrat. Conform estimarilor Coface, numarul companiilor care isi vor intrerupe activitatea pe parcursul anului 2016 se va ridica la aproximativ 160.000, in crestere cu 6,5% fata de anul anterior, desi numarul companiilor insolvente va scadea cu 23%. Desi numarul SRL-urilor nou inregistrate in anul 2016 va creste cu 15%, comparativ cu anul anterior, la 74.000 de companii, acestea nu vor acoperi decat 46% din companiile care ies din sistem. 
     
    Care este “rata de antreprenoriat” reală din România?
     
    Dupa Serbia, Romania inregistreaza cel mai scazut raport din Europa Centrala si de Est al numarului de companii la 1.000 de locuitori, respectiv 23. Totusi, aceasta nu inseamna ca “rata de antreprenoriat” din Romania este doar de 2,3%. Prin “rata de antreprenoriat”, intelegem numarul de persoane fizice care au fost actionari la cel putin o companie, raportat la numarul populatiei din Romania. Astfel, conform inregistrarilor oficiale la Registrul Comertului, aproximativ 3,22 mil persoane fizice au detinut, in calitate de actionar direct, cel putin o companie in Romania. Dintre acestia, aproximativ 8% sunt persoane fizice din strainatate. Astfel, inseamna ca raman 2,96 mil romani care au detinut cel putin o companie in Romania, ceea ce implica o rata de actionariat de aproape 15%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrala si de Est. Cum se explica acest paradox: Romania inregistreaza una dintre cele mai ridicate rate de antreprenoriat, dar, in acelasi timp, si cel mai scazut raport al numarului de companii raportat la populatia totala. Raspunsul este simplu, si fenomenul este explicat urmatorii factori:
     
    • Antreprenorul roman este unul dintre cei mai “combinativi” din regiune, media numarului de actionari implicati intr-o companie din mediul de afaceri romanesc fiind de 2,5 persoane fizice;
    • Structura demografica: numarul de persoane apte efectiv sa fie implicate intr-o companie a scazut semnificativ in ultimii 20 de ani. Astfel, conform cifrelor publicate de INS, totalul populatiei din grupa de varsta 20-60 de ani din Romania era de 12,3 mil in anul 1990, in timp ce numarul acestora a scazut la 11,6 mil in anul 2011 (conform ultimului recensamant), dar probabil nivelul real al celor care sunt in Romania astazi este de maxim 9 MIL;
    • Practica transferului de activitate de la o companie la alta: 6 din 10 companii nou inregistrate sunt detinute de actionari care au mai avut alte companii in trecut, sau sunt implicat direct/ indirect intr-un grup de companii care activeaza in paralel cu firma subiect. Astfel, nu vorbim de companii noi, ci de acelasi persoane care desfasoara relativ aceeasi activitate pe o companie diferita;
    • Durata de viata foarte scurta a companiilor noi: jumatate din companiile nou infiintate isi intrerup activitatea intre 5 – 10 ani de la momentul inregistrarii.
     
    Ce se intampla cu firmele nou înregistrate?
     
    Pentru a observa evolutia companiilor nou infiintate, Coface a ales esantionul tuturor companiilor inregistrate in intervalul 2005 – 2010. Selectia perioadei de timp este motivata de urmatoarele considerente:
    • Perioada incepand cu anul 2011 nu are releventa maxima din cauza intervalului de timp scazut pana in prezent. Astfel, au fost considerate companiile care au inregistrat cel putin cinci ani de activitate pentru care au si depus declaratiile financiare aferente;
    • Perioada inainte de anul 2005 are o relevanta diminuata din cauza efectelor structurale survenite pe fondul aderarii la UE incepand cu anul 2007. Astfel, evolutia acestor companii nu este comparabila cu cea a firmelor inregistrate ulterior momentului aderarii;
    • Perioada 2005-2010 este perfecta pentru a compara evolutia firmelor inregistrate inainte de impactul crizei financiare pe plan local (2005-2007) comparativ cu cele inregistrate in timpul, sau imediat dupa, impactul crizei financiare. 
     
     
    Jumatate din companiile inregistrate in perioada 2005-  2010 nu mai sunt in functiune astazi. De remarcat faptul ca procentul companiilor care si-au intrerupt activitatea este mult mai ridicat in randul companiilor inregistrate inainte de impactul crizei financiare (2005 – 2007), respectiv 55%, comparativ cu cel inregistrat in randul companiilor infiintate in timpul sau imediat dupa impactul crizei financiare (2008-2010), respectiv 42%. Aceasta diferenta poate fi explicate de urmatorii factori:
     
    • Companiile care s-au infiintat in perioada 2005-2007 s-au bazat pe un plan de afaceri foarte optimist, considerand nivelul foarte mare de crestere al PIB real din perioada respectiva (conform cifrelor ilustrate in a graficul 2). In acest context, investitiile au fost calibrate la un nivel foarte mare de crestere economica, fara sa considere scenarii de stres privind impactul crizei financiare pe plan local. De asemenea, aceste companii au investit in active supraevaluate (terenuri, constructii), pe fondul bulei imobiliare din perioada respectiva. Astfel, investitia initiala in proiectele de afaceri care s-au extins in perioada respectiva a fost supraevaluata, fiind alimentata de credite foarte mari contractate de la banci si furnizori. Scaderea semnificativa a veniturilor, cuplate cu majorarea serviciului datoriilor bancare, ambele cauzate de recesiune majora din anuln 2009, au determinat ca firmele respective sa nu-si mai poata onora planul de rambursare al creditelor bancare;
     
    • Companiile care s-au infiintat in timpul sau imediat dupa impactul crizei financiare au considerat un plan de afaceri mai conservator, pe fondul realitatii din perioada respectiva, sau constrangerilor de finantare impuse de catre sectorul bancar (majorarea dobanzilor si cresterea conditiilor de eligibilitate pentru contractarea unui credit). Mai mult decat atat, aceste companii au beneficiat de oportunitatea de a achizitiona active la un pret mult mai redus (intre 35% – 50%, in functie de clasa de active) comparativ cu cel inregistrat in perioada boom-ului economic. 
     
    Doar 2% din companiile inregistrate in perioada 2005-2010 au raportat pentru anul financiar 2015 venituri mai mari decat 1 MIL EUR. De mentionat faptul ca jumatate dintre acestea sunt companii cu actionariat strain, in timp ce 60% din companiile cu actionariat romanesc (cealalta jumatate) sunt firme care apartin unui grup de companii (o parte dintre acestea beneficiind de transferal activitatii de pe o companie pe alta). Realitatea crunta este ca doar 0,25% (procent obtinut prin inmultirea valorilor detaliate anterior, 40% x 50% x 2,5% x 50%) din companiile nou  infiintate in perioada 2005 – 2010 reprezinta start-upuri clasice romanesti (fara conexiuni cu alte grupuri de companii) care au ajuns sa inregistreze venituri mai mari de 1 MIL EUR pe parcursul anului 2015. Schema urmatoare sintetizeaza evolutia firmelor romanesti nou inregistrate in perioada 2005 – 2010.
     
    Doar 2,5% dintre companiile infiintate in perioada 2005 – 2010 au  venituri mai mari de 1 MIL EUR in anul 2015, iar doua treimi dintre acestea fiind concentrate in sectoare precum: comert cu ridicata si distributie (27%), constructii (12%), transporturi (9%), comert cu amanuntul (8%) si servicii prestate companiilor (6%), in timp ce restul de 37% activeaza in restul celor 18 sectoare! Cifrele corespunzatoare sunt prezentate in tabelul 4 si graficul 3.
     
    “Din nefericire companiile romanesti raman tributare unei viziuni de business pe termen scurt, acesta fiind unul dintre principalele motivele pentru multe companii nu reusesc sa se capitalizeze si sa treaca cu succes prin ciclurile economice. Utilizarea arbitrara a resurselor companiilor, investitiile realizate in baza unor analize insuficiente de piata, rentabilitate sau risc au fragilizat situatiile financiare ale companiilor si le-au redus “durata de viata”. Este esential ca intreprinzatorii, actionarii, sa inteleaga ca managementul financiar al companiei este vital, daca doresc sa creeze un business durabil si competitiv.” – a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania  
     
    “Mediul de afaceri romanesc traieste un paradox unic in Europa. Pe de o parte, Romania inregistreaza cea mai ridicata rata de antreprenoriat din regiune, 15% dintre romani fiind implicati la un moment dat, in calitate de actionar direct, in cel putin o companie. In ciuda acestui fapt, Romania inregistreaza al doilea cel mai scazut numar de companii din regiune raportat la totalul populatiei oficiale (23 de firme). Paradoxul este explicat atat de rata de supravietuire a companiilor noi, cat si de evolutia celor care raman active. Aproximativ jumatate dintre companiile nou infiintate sunt radiate intre 5-10 ani dupa momentul inregistrarii. Cealalta jumatate a companiilor care raman active isi continua activitatea la un nivel foarte modest, in conditiile in care 46% dintre acestea nu au desfasurat nici o activitate in anul 2015, in timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100 K EUR. Jumatate din aceste companii (85% din cele care supravietuiesc mai mult de 5 ani) nu au nici un angajat (“administratorul centreaza si da cu capul”) iar 20% nu au decat un singur angajat. In acest context, se pare ca foarte multe firme nou inregistrate sunt infiintate doar pentru contractarea anumitor proiecte izolate, sau pentru a genera un nivel modest al veniturilor, dar care este confortabil pentru autogospodarirea actionarilor sau pentru un nivel de trai decent. Deducem astfel ca aceste companii nu pot genera un efect de tractiune pentru economia romaneasca, printr-un efect mutiplicator propagat pe canalul social (generarea de locuri de munca) sau financiar (contractarea de credite, generarea de venituri pentru partenerii de afaceri, cresterea exporturilor).” – a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.
     
    Sursa: Coface România
     

  • Facultăţile din România care nu scot şomeri. Salariile la absolvire încep de la 3.500-4.000 lei net

    Potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, facultăţile cu profil de inginerie software sau de Limbi Străine sunt cele ai căror absolvenţi îşi găsesc cel mai repede un job bine plătit, imediat după finalizarea studiilor, având, totodată, şansa unei ascensiuni rapide în carieră.

    „Politehnica, Cibernetica, Limbile Străine şi chiar Medicina sunt acele facultăţi care garantează absolvenţilor că vor găsi foarte uşor un job odată cu terminarea studiilor sau chiar din perioada acestora. În plus, aceşti tineri sunt şi cel mai bine plătiţi, încă din primul an de activitate”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Astfel, potrivit afirmaţiilor sale, salariul unui absolvent al unei facultăţi cu profil IT poate începe de la 3.500-4.000 lei net. În ceea ce îi priveşte pe absolvenţii de Limbi Străine, cei care vor avea salarii foarte mari încă de la primul job vor fi cunoscătorii de limbi exotice. Astfel, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net, vorbitorii de  limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4.000 lei net.

    „Dezvoltarea pieţei locale de outsourcing pe mai multe domenii a adus această nevoie de vorbitori de limbi străine cât mai diverse. Astfel, un tânar care vorbeşte fluent suedeză, daneză, norvegiană, arabă, japoneză sau chineză nu va căuta pentru multă vreme un job”, a mai spus Raluca Peneş.

    O altă categorie de absolvenţi de care piaţa muncii are mare nevoie sunt medicii. Aceştia au mai multe opţiuni după ce termină facultatea, având posibilitatea de a se orienta către sistemul de sănătate de stat, dar şi către sectorul privat. Acesta include spitalele şi clinicile private, în care nivelul de remuneraţie este mult mai atractiv decât în cazul celor de stat, dar şi companiile farmaceutice.

    Şi absolvenţii de Agronomie au, în acest moment, şansa de a găsi într-un timp foarte scurt un job plătit foarte bine datorită numărului mare de investitori şi a dezmorţirii activităţii pe acest segment.

    Ce absolvenţi au dificultăţi în găsirea unui job

    Pe de altă parte, facultăţile ai căror absolvenţi au mari probleme în a-şi găsi un job sunt cele al căror profil nu este bine structurat. În aceste instituţii de învăţământ metodologia nu este coerentă şi nu există nicio specializare pe care absolvenţii se pot baza după absolvire.

    ”Se predau informaţii din multe domenii, dar nu se pune accent pe ce profesii se pot angaja tinerii absolvenţi sau care sunt etapele unei cariere, care trebuie parcurse în mod corect. Astfel de exemple de facultăţi sunt cele care nu au specializare strictă pe un anumit domeniu, precum Management sau Inginerie Economică”, a menţionat Peneş.
    Dar există şi facultăţi foarte specializate, care nu oferă o perspectivă de angajare foarte bună în acest moment, precum Arhitectura sau Geologia.

    Cele mai ofertante domenii în următorii 5 ani

    Având în vedere evoluţia tehnologiei IT în România şi numărul din ce în ce mai mare de investitori străini care îşi deschid puncte de lucru pe plan local, domeniul ingineriei software va rămâne în topul joburilor oferite de către angajatori.
    Alte domenii în care va fi nevoie de specialişti în următorii ani sunt contabilitatea, logistica, HR-ul, în cadrul cărora, dacă abilităţile de bază sunt dublate de cunoaşterea unei limbi străine sau chiar două, absolvenţii vor găsi aproape garantat un loc de muncă, imediat după finalizarea studiilor.

    ”Dacă eşti vorbitor de engleză şi încă o limbă străină, dacă ai cunoştinte elementare într-unul dintre domeniile IT, contabilitate, logistică, HR, software, angajarea în cadrul unei companii de shared services îţi este asigurată in proporţie de 70 – 80%. Restul de 30 – 20% depinde de modul în care te prezinţi la interviu, atitudinea şi motivaţia ta. Dacă ai avut ocazia să lucrezi într-un soft cunoscut pe piaţă, precum SAP, cu atât mai uşor te vei încadra în profilul căutat de către angajatori”, a încheiat Raluca Peneş.

  • Cum au reuşit doi români să scoată milioane de euro din piatră seacă

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au fost primii care au mizat pe online într-un domeniu în care dominau deplasările pe şantiere. Au reuşit astfel ca în fiecare din cei nouă ani de activitate ai firmei ce vinde piatră naturală să bifeze creşteri ale vânzărilor cuprinse între 20 şi 40%. Pentru anul în curs, previzionează afaceri de 5,5 milioane de euro, iar strategia de anul viitor include extinderea pe două pieţe externe.

    „Am fost primii care am mizat pe online ca nişă într‑un domeniu dominat de vânzări directe şi deplasarea pe şantiere”, descrie antreprenoarea Mariana Brădescu motivele pentru care împreună cu soţul său, Sergiu Constantinescu, au ales denumirea mărcii – PiatraOnline – în urmă cu aproape un deceniu; afacerile sunt operate de firma Rock Star Construct. Alături de platforma Piatraonline (relansată anul acesta şi care are în portofoliu peste 1.500 de repere din 15 ţări), afacerea include şi un showroom în Bucureşti cu piatră naturală provenită din cariere din străinătate, din ţări precum Turcia, Egipt, India, China, Spania, Bulgaria. Potrivit antreprenorilor, de la înfiinţare şi până acum firma Rock Star Construct a vândut peste un milion de metri pătraţi de piatră naturală. Cei doi previzionează venituri de aproximativ 5,5 milioane de euro până la finalul acestui an. În plus, în baza cererilor primite, dar şi a produselor pe care le au în showroom şi în magazinul online, anticipează o creştere a cifrei de afaceri cuprinsă între 20 şi 30% pentru 2017.

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au început să lucreze în domeniul construcţiilor imediat după terminarea facultăţii. Antreprenoarea a făcut studii de management şi marketing, iar soţul său a terminat studii de administraţie publică. Mariana Brădescu şi-a început cariera în cadrul firmei părinţilor săi, axată pe producţia de pavaje din beton şi piatră decorativă din beton, activitatea ei constând în dezvoltarea bazei de clienţi. Sergiu Constantinescu a fondat firma Rock Star Construct la sfârşitul anului 2007, „din dorinţa de a inova într-un domeniu destul de anost”, perioadă în care a cunoscut-o şi pe soţia şi partenera sa în afaceri. „În primii ani, am făcut totul singuri şi am îndeplinit toate rolurile dintr-o companie: achiziţii, parteneriate, vânzări, relaţia cu clienţii şi financiar”, povesteşte Brădescu. Au deschis astfel primul magazin online din România dedicat exclusiv comercializării pietrei naturale, într-o perioadă în care vânzările online erau puţin dezvoltate în România, axându-se de la început pe livrarea la nivel naţional. „Ne‑am început activitatea exact în anii de criză – am început cu adevărat activitatea în această piaţă în 2009, an în care criza economică era în plină desfăşurare. Aşadar, am fost nevoiţi să învăţăm să cum să ne descurcăm într-o piaţă în cădere, unde disponibilul financiar era foarte puţin, astfel încât trebuia să lupţi pentru fiecare client în parte”, descrie Brădescu începuturile afacerii. Investiţiile de început în Rock Star Construct sunt de ordinul sutelor de mii de euro. „La momentul înfiinţării, investiţiile nu au fost atât de mari deoarece am pornit cu stocuri mici şi o listă foarte mică de furnizori. Pe parcurs am decis să investim în mod susţinut în stocuri – acestea reprezintă investiţiile cele mai mari”, explică antreprenoarea.

    În 2010 au deschis primul showroom, un spaţiu de circa 300 mp în Bucureşti. 2011 a fost însă anul care a marcat creşterea afacerii piatraonline.ro. S-au orientat în acel an pe comercializarea modelelor de piatră folosite pentru placări exterioare şi au inclus în oferta lor două dintre cel mai bine vândute produse: marmura şi travertinul. Tot în 2011 au semnat primele contracte de exclusivitate cu câteva cariere şi au început colaborări cu ţări noi: Turcia, Germania şi Egipt. Au devenit de asemenea furnizor din Marea Britanie şi Europa pentru tratamente şi soluţii profesionale pentru îngrijirea pietrei naturale. În următorii ani şi-au extins gama de produse, au mărit echipa Rock Star Construct şi au început să lucreze la realizarea showroomului de piatră naturală de 1.000 de metri pătraţi, inaugurat în 2014, în urma unei investiţii de 350.000 de euro. În acelaşi an, au relansat şi magazinul online – pe o nouă platformă – au dublat mărimea echipei (care în prezent numără circa 30 de angajaţi) şi şi-au inaugurat un departament intern de creaţie.

    Anul trecut, compania a înregistrat o creştere de peste 40% a cifrei de afaceri. „Ne-am propus de la an la an să avem o creştere cuprinsă între 30 şi 50 % a businessului piatraonline.ro. Am mizat pe o comunicare foarte bună cu clienţii noştri şi pe strategii avansate de marketing online şi offline”, descrie Mariana Brădescu rezultatele recente ale companiei.

    În prezent, preţurile pentru produsele comercializate de Rock Star Construct încep de la 32 lei mp cu TVA, pentru piatra poligonală kavala (varianta rustică a placărilor), şi ajung până la 300-400 de lei în cazul mozaicurilor din marmură de Thasos, unul dintre cele mai scumpe materiale la nivel mondial. Potrivit antreprenorilor, cel mai popular material vândut pe site-ul lor este travertinul. Ei spun că nu se adresează unui profil specific de clienţi: „Sunt deopotrivă clienţi care vor să cumpere 10 mp de piatră naturală pentru diverse amenajări interioare, dar şi clienţi cu ansambluri rezidenţiale, constructori, arhitecţi, spaţii comerciale etc.”

    Anul acesta, 60-65% din vânzări au fost de tipul B2C. „Ne-am bazat pe zona de online şi în aceasta se regăsesc mai mult clienţii B2C. Cu siguranţă 2017 va fi marcat de o creştere a segmentului de B2B prin lansarea unor facilităţi pentru această zonă, cum sunt constructorii şi arhitecţii”, descrie antreprenoarea una dintre preocupările pentru anul viitor. De altfel, Mariana Brădescu spune că una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă este îmbinarea clienţilor B2C şi B2B în acelaşi context. Totodată, faptul că acesta este un domeniu încă nou şi necunoscut în România se traduce printr-o muncă de educare a pieţei şi de informare corectă a clienţilor, în special în zona de B2C, spune antreprenoarea. „Cea mai mare dificultate de care ne lovim în acest domeniu este faptul că oamenii nu sunt suficient de bine informaţi şi, de multe ori, optează pentru un material total nepotrivit proiectului lor atât din punct de vedere al calitătii, cât şi al aspectului.” O parte din angajaţii lor, arhitecţi şi designer specializaţi, oferă şi consultanţă în acest sens.

    Din strategia lor nu a lipsit şi organizarea campaniilor de Black Friday – au organizat prima astfel de campanie în toamna lui 2014. Aceasta a fost o iniţiativă bine primită de piaţă, în contextul în care, în 2015, valoarea vânzărilor pentru primele trei ore de Black Friday a fost de peste 214.000 de lei (respectiv peste 48.000 de euro), iar la final de zi valoarea a ajuns la o valoare de trei ori mai mare (aproximativ 150.000 de euro). Cele mai comandate produse au fost foile de ardezie şi travertin, iar 80% dintre comenzi au venit de pe magazinul online al firmei, potrivit Marianei Brădescu. Pentru ediţia din acest an, reprezentanţii companiei au pregătit clienţilor peste 20.000 de metri pătraţi de materiale de construcţii şi au avut vânzări de peste 320.000 de euro pentru produsele din piatră naturală.

    Potrivit Marianei Brădescu, investiţiile companiei cresc de la o zi la alta, în funcţie de numărul de repere din gama lor de produse. Totodată, investiţii se fac şi în utiljaje, tehnologizări şi automatizări. „Suntem într-un proces de creştere şi dezvoltare continuă. Am decis, ca strategie de business, să reinvestim profitul pentru a accelera şi a îmbunătăţi procesele interioare şi  calitatea serviciilor oferite clienţilor”, descrie antreprenoarea una dintre principalele concentrări ale companiei. Doar în ultimele luni, investiţiile totale ale companiei au ajuns la aproximativ 60.000 euro. Mare parte din acestea au fost direcţionate în campania de marketing ce a vizat rebrandingul companiei, inclusiv un nou logo. O parte din investiţii au fost direcţionate spre zona de dezvoltare managerială şi de sisteme: o platformă website nouă, sisteme de vânzări şi management informaţional, organizare internă în ceea ce priveşte echipa de specialişti. „Credem că înainte de toate trebuie să avem un sistem intern foarte bine organizat, după care să ţintim o creştere mai mare”, explică Brădescu.

    Pregătirea minuţioasă este necesară mai ales în contextul în care compania pregăteşte pentru 2017 intrarea pe două pieţe noi, direcţie în care spun că au demarat câteva acţiuni, dar nu oferă încă detalii referitoare la acestea. Planurile pentru anul viitor vizează şi extinderea capacităţii de stocare, astfel încât compania să poată oferi 99% din produse în stoc permanent – în prezent capacitatea actuală de stocare este folosită la maximum.

  • Cum ajungi de la un cal primit cadou la un conac de 15 camere

    Conace noi, pentru boieri contemporani. Acesta este crezul conacului Archia, din satul cu acelaşi nume, ascuns în inima boemei Transilvania.

    „Istoria conacului începe cu mine şi cu familia mea“, povesteşte Horia George Szabo. Recunoaşte că multă lume îl întreabă de cine a fost construit conacul şi când le spune că de el şi familia lui, lumea rămâne puţin şocată. „Conacul nostru nu este o construcţie veche, este o construcitie nouă, dar cu multe influenţe vechi.“

    Pentru a înţelege povestea conacului Archia trebuie însă să mergi mai departe în timp şi să înţelegi povestea familiei Szabo. „În anul 1994 tatăl meu a venit acasă şi a spus: Am cumpărat CAP-ul din Archia!“

    Acest CAP le-a fost necesar părinţilor săi pentru a obţine un împrumut din bancă pentru primul business după Revoluţie, o fabrică de confecţii textile. Până în anul 2006 aceasta a fost activitatea părinţilor săi, având la un moment dat chiar şi 1.200 de angajaţi. „Mama mea nici nu a vrut să audă unde este acest CAP în primii ani de zile, ce să mai vorbim să şi vină aici.“

    Citeşte continuarea pe www.da.zf.ro

  • Cum ajungi de la un CAP şi un cal primit cadou la un conac de 15 camere

    Conace noi, pentru boieri contemporani. Acesta este crezul conacului Archia, din satul cu acelaşi nume, ascuns în inima boemei Transilvania.

    „Istoria conacului începe cu mine şi cu familia mea“, povesteşte Horia George Szabo. Recunoaşte că multă lume îl întreabă de cine a fost construit conacul şi când le spune că de el şi familia lui, lumea rămâne puţin şocată. „Conacul nostru nu este o construcţie veche, este o construcitie nouă, dar cu multe influenţe vechi.“

    Pentru a înţelege povestea conacului Archia trebuie însă să mergi mai departe în timp şi să înţelegi povestea familiei Szabo. „În anul 1994 tatăl meu a venit acasă şi a spus: Am cumpărat CAP-ul din Archia!“

    Acest CAP le-a fost necesar părinţilor săi pentru a obţine un împrumut din bancă pentru primul business după Revoluţie, o fabrică de confecţii textile. Până în anul 2006 aceasta a fost activitatea părinţilor săi, având la un moment dat chiar şi 1.200 de angajaţi. „Mama mea nici nu a vrut să audă unde este acest CAP în primii ani de zile, ce să mai vorbim să şi vină aici.“

    Citeşte continuarea pe www.da.zf.ro

  • Letonia a introdus o lege fără precedent în Europa, menită să ajute start-up-urile

    Parlamentul leton a adoptat o lege care este menită să uşureze una dintre cele mai mari greutăţi cu care se confruntă un startup – salariile angajaţilor.

    Noua lege prevede o taxă fixă de 252 de euro per angajat pentru startup-uri, indiferent de ce salariu au angajaţii, o lege fără precedent în Europa. Mai mult, toţi angajaţii care au doctorate sau mai mult de 5 ani experienţă de muncă beneficiază de o clauză specială care prevede că taxele lor vor fi achitate de stat.

    Pentru a se putea încadra în această categorie, companiile trebuie să fii obţinut o finanţare de 30.000 de euro sau mai mult într-o primă fază de strângere de capital, să aibă mai puţin de 5 ani de existenţă şi aibă mai puţin de 200.000 euro venituri în primii doi ani de activitate

    Legea a trecut fără probleme de parlament şi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017. 

  • Letonia a introdus o lege fără precedent în Europa, menită să ajute start-up-urile

    Parlamentul leton a adoptat o lege care este menită să uşureze una dintre cele mai mari greutăţi cu care se confruntă un startup – salariile angajaţilor.

    Noua lege prevede o taxă fixă de 252 de euro per angajat pentru startup-uri, indiferent de ce salariu au angajaţii, o lege fără precedent în Europa. Mai mult, toţi angajaţii care au doctorate sau mai mult de 5 ani experienţă de muncă beneficiază de o clauză specială care prevede că taxele lor vor fi achitate de stat.

    Pentru a se putea încadra în această categorie, companiile trebuie să fii obţinut o finanţare de 30.000 de euro sau mai mult într-o primă fază de strângere de capital, să aibă mai puţin de 5 ani de existenţă şi aibă mai puţin de 200.000 euro venituri în primii doi ani de activitate

    Legea a trecut fără probleme de parlament şi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017.