BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Liderul lactatelor din Turcia a preluat fabrica Tnuva

    Preşedintele consiliului de administraţie al Sutaş, Muharrem Yilmaz spune despre noua investiţie. ”România este o ţară importantă în Balcani prin economia sa aflată în dezvoltare, apartenenţa la Uniunea Europeană şi prin piţa sa de 22 de milioane de consumatori.

    În momentul în care operaţiunile noastre din România vor porni, ţintim să acoperim cât mai bine piaţa Europei Centrale şi de Est.”
    Yilmaz a mai spus că Sutaş va coopera cu universităţi, instituţii, producători de lactate, alţi actori din industrie şi guvern pentru a creşte calitatea şi capacitatea de producţie de lactate din România.

    Oficialul a mai declarat că Sutaş intenţionează să investească în ferme, o fabrică de nutreţuri, precum şi facilităţi de reciclare şi energie regenerabilă.Sutaş a avut în 2012 o cifră de afaceri de 650 de milioane de euro şi peste 4000 de angajaţi.Iraelienii de la Tnuva, care făcuseră un parteneriat cu francezii care deţin marca de lactate Yoplait, au irosit bani mulţi în România. În urmă cu opt ani, israelienii făceau un pariu imens cu piaţa locală, investind dintr-un foc nu mai puţin de 55 de milioane de euro.

    Cine a alungat Burger King, Dunkin’ Donuts, Kiabi, Yoplait sau Esprit din România

    Planurile la acea vreme erau mari iar reprezentantul Yoplait declara pentru Business Magazin, chiar înainte de a pune efectiv produsele pe rafturi, că “în numai câţiva ani vom ajunge lideri de piaţă”. În ciuda faptului că piaţa era şi în acel moment puternic concurenţială, Bertrand Cateaux, reprezentantul Yoplait, aducea drept argument calitatea produselor.

    Anii au trecut, iar povestea nu a avut deloc un final fericit în ciuda investiţiilor masive făcute în promovarea, amplasarea pe spaţii mari de raft şi în ferma de vaci de la Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu. La finalul lui 2011 israelienii au abandonat lupta şi au depus o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Ilfov.

    Finanţarea investiţiei Tnuva din România a fost realizată şi cu ajutorul băncilor, pe listă aflându-se BRD Group Société Générale, Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, şi National Bank of Greece, care la sfârşitul lui 2006 au deschis o linie de credit de 25,3 milioane de euro pentru producătorul de lactate. Fabrica n-a găsit cumpărători, deşi a fost scoasă anul trecut la mezat cu un preţ de 12,3 milioane de euro, la a doua strigare. Iar vacile din ferma de la Adunaţii Copăceni au fost vândute cu un discount de 80%, deşi iniţial fuseseră evaluate la 2 milioane de euro.

  • Turcia ameninţă companiile care colaborează cu Ciprul în proiecte de gaze naturale

    Turcia, un stat care nu recunoaşte independenţa Ciprului, încearcă să pună presiuni şi mai mari pe statul insular aflat în pragul falimentului luând măsuri contra grupurilor energetice care colaborează cu guvernul de la Nicosia în proiecte de gaze naturale, scrie Financial Times. Ministrul turc al energiei Taner Yildiz (foto) a anunţat că grupului italian Eni i se va interzice accesul la proiectele actuale şi viitoare ale Turciei dacă va da curs licenţei obţinute în ianuarie de a explora rezervele de gaze naturale din apele de coastă cipriote. Turcia a invadat în 1974 insula pentru a impiedica unirea naţiunii cu Grecia şi nu are relaţii diplomatice cu guvernul Ciprului grecesc din sudul insulei. „Am decis să nu lucrăm cu Eni în Turcia, înclusiv să le suspendăm proiectele curente”, a spus Yildiz. Eni, care are activităţi limitate în Turcia, şi-a anunţat speranţa că va putea ajunge la un acord cu Ankara „în schimbul relaţiilor noastre bune”. Reacţia Turciei vine în condiţiile în care Ciprul încearcă să fructifice financiar depozite offshore mari de gaze naturale şi caută surse de creşetere economică alternative sectorului bancar îngenuncheat de criză. Ankara argumentează că guvernului cipriot nu i-ar trebui permis să aloce resurse care aparţin comunităţii greceşti, cât şi celei turce de pe insulă. Ideea Turciei nu este agreată nici de SUA şi nici de UE.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ministru cipriot: Refuz să vorbesc de solidaritate. UE ne-a adus înapoi în 1974, anul invaziei turceşti

    Lipsa de solidaritate din partea Uniunii Europene a dus economia ţării înapoi la stadiul la care se afla înainte de invazia turcilor din 1974, a declarat ministrul de externe al Ciprului Ioannis Kasoulides, citat de EU Observer. „Trebuie să începem de la zero, la fel ca în 1974, când economia noastră a fost dărâmată de invazia turcă. Refuz să vorbesc de solidaritate. Europa pretinde că ne ajută, dar preţul pe care trebuie să îl plătim este prea mare. Distrugerea brutală a modelului nostru economic va cauza dificultăţi enorme şi pe termen lung pentru populaţia Ciprului”, a declarat Kasoulides în cadrul unui interviu pentru publicaţia franceză Les Echos. El s-a referit la condiţiile de bailout impuse de UE care vizează confiscarea a miliarde de euro din conturile cetăţenilor şi investitorilor deţinute la cele două mari bănci cipriote Bank of Cyprus şi Marfin, precum şi la renunţarea la statutul de centru financiar offshore. Ministrul cipriot a precizat că şi turismul, sector de activitate de mărime al statului insular, „se află în pericol pentru că hotelurile şi restaurantele nu mai pot funcţiona normal” din cauza faptului că băncile au fost închise două săptămâni şi a introducerii controalelor de capital.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Vânzările Metro Cash & Carry România au scăzut uşor în 2012

    “În 2012 ne-am definit clar priorităţile strategice esenţiale. Am pus în aplicare o serie de măsuri adaptate la afacerile clienţilor (…)”, a spus Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.

    În anul financiar 2012, Metro Group a înregistrat, la nivel mondial, o dezvoltare puternică într-un mediu macroeconomic dificil. Vânzările grupului au crescut cu 1,2%, ajungând la 66,7 miliarde euro; în urma măsurilor legate de portofoliul de magazine, vânzările au urcat cu 2,3%. înainte de a lua în calcul factorii speciali, EBIT a atins cifra de 1,976 miliarde euro, răspunzând astfel cerinţelor revizuite ale companiei.

    Metro Cash & Carry România este parte integrantă a METRO Cash & Carry Internaţional şi a fost lansată oficial în România în luna octombrie a anului 1996, prin deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe.

    Metro Cash & Carry şi-a continuat creşterea vânzărilor, în anul financiar 2012, prin expansiunea reţelei sale internaţionale, care cuprinde 29 de ţări. În 2012, vânzările au crescut cu 1,7%, ajungând până la 31,6 miliarde euro, la această tendinţă pozitivă contribuind Rusia, China şi mai ales Turcia.
     

  • Un tir sirian de obuz a căzut pe teritoriul turc. Turcia a ripostat

    Este necunoscut faptul dacă obuzul a fost tras de către rebeli sau armata siriană. Proiectilul a căzut într-o zonă împădurită din localitatea Yayladag (provincia Hatay, sud-est), situată la frontiera turco-siriană, precizează agenţia.

    Forţele turce au ripostat imediat, adaugă agenţia.După ce cinci civili turci au murit, în octombrie, ucişi de un obuz lansat de pe teritoriul sirian, Turcia ripostează în mod sistematic la orice proiectil care cade pe teritoriul său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ascensiunea Înaltei Porţi: Turcia, între vis frumos şi coşmar

    AMBIŢIILE LIDERILOR POLITICI DE LA ISTANBUL VIZEAZĂ ASCENSIUNEA ŢĂRII ÎNTRE PRIMELE ZECE ECONOMII ALE LUMII ÎN URMĂTORUL DECENIU. Această ţintă face parte dintr-o serie de obiective propuse în 2011 pentru anul 2023, când Turcia va aniversa 100 de ani de la înfiinţarea Republicii.

    Economia a înregistrat o creştere de 8,5% în 2011, cea mai rapidă din Europa, după un avans similar în anul precedent. În 2012, PIB a urcat cu circa 3% în contextul crizei din zona euro, instabilităţii din regiune, dar şi al unor temeri privind supraîncălzirea economiei. Turcia a adoptat, în urma unei crize financiare în 2001, reforme economice semnificative, mai ales în sectorul bancar, care au permis acum ţării să reziste mai bine decât vecinii.

    După o “aterizare lină” anul trecut, FMI se aşteaptă la un avans de circa 3,5% în acest an. Insuficient însă atât pentru obiectivele măreţe ale liderilor turci, cât şi pentru a păstra sprijinul populaţiei, consolidate pe fundamentul succesului economic.Obiectivele Turciei, exprimate de premierul Erdogan în “Viziunea 2023”, sunt variate şi includ ţinte de îmbunătăţire a situaţiei economice şi sociale, precum şi de politică externă.

    Turcia vizează până în 2023 un PIB de 2.000 de miliarde de dolari de la aproape 800 de miliarde dolari în 2012, precum şi un PIB per capita de 25.000 de dolari şi un şomaj de 5%. În 2012, PIB pe cap de locuitor a fost de 10.500 de dolari, iar şomajul s-a apropiat de 10%.Guvernul speră ca forţa de muncă a ţării să urce la 30 de milioane în zece ani, de la 22,3 milioane în prezent. Populaţia a depăşit 75 de milioane de persoane în 2012, din care aproape o cincime trăieşte în Istanbul, cel mai mare oraş al ţării.

    Alte obiective prevăd dezvoltarea energiei regenerabile, construcţia de centrale nucleare, aderarea la UE şi consolidarea poziţiei de lider regional, îmbunătăţirea substanţială a sistemului de sănătate publică, construcţia a 11.000 de kilometri de căi ferate şi 15.000 de kilometri de autostrăzi, precum şi venituri de 50 de miliarde de dolari din turism, cu atragerea a 50 de milioane de vizitatori. Turcia este cel mai mare producător auto din Europa, atrage investiţii străine importante, de peste 100 de miliarde de dolari în ultimul deceniu, şi reprezintă o destinaţie atractivă pentru capitaluri în contextul crizei zonei euro.

    Ascensiunea a fost în bună măsură legată de guvernul premierului Erdogan. De la preluarea puterii în urmă cu zece ani, guvernarea AKP a implementat reforme, a resuscitat o economie îndatorată masiv către FMI şi a reuşit să tempereze forţa politică a armatei. De asemenea, au fost reduse ratele taxelor pentru companii şi veniturile populaţiei.În pofida realizărilor, Turcia trebuie să facă mai mult pentru a liberaliza economia, confruntată cu riscuri substanţiale.

    Deoarece are o expunere mai redusă la criza datoriilor din Uniunea Europeană, Turcia a atras fonduri volatile importante ale investitorilor în căutare de refugii. Preţurile pe bursă au crescut, iar randamentele datoriei guvernamentale au scăzut. Această evoluţie a împins în jos dobânzile la creditele pentru companii şi populaţie, alimentând împrumuturi şi consum într-o măsură considerată execesivă de către unii experţi.Critici ai guvernului condus de Erdogan afirmă însă că acesta încearcă să menţină o rată de creştere ridicată bazată tot mai mult pe consum intern şi credit, legată de fondurile volatile care intră în Turcia.

  • Renault ar putea produce Dacia Dokker şi în Turcia

    Renault poartă discuţii cu producătorul auto turc Karsan Otomotiv pentru a produce modelul Dacia Dokker în Turcia, la uzina Akcalar din oraşul Bursa, potrivit site-ului specializat pe industria auto WardsAuto.com, dar şi presei locale din Turcia. Oficialii Dacia nu au oferit niciun comentariu până la închiderea ediţiei. Renault şi Karsan deja au semnat o scrisoare de intenţie, iar cei doi constructori auto au demarat un studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea şi producţia unor versiuni ale utilitarei Dokker, cel mai probabil fiind vorba despre Dokker Stepway, modelul prezentat anul trecut la Salonul Auto de la Istanbul. Dacă va fi semnat parteneriatul, începând de anul viitor Karsan va produce în Bursa modelul Dacia cu o cadenţă anuală de ordinul miilor de unităţi, potrivit publica­ţiei turceşti Hurriyet, cu o valoare de cel puţin 150 mil. euro anual, luând în calcul o cadenţă anuală de 10.000 de maşini. Transferul unei producţii a Daciei Dokker în Turcia vine în contextul în care francezii de la Automobile Dacia declarau la finele săptămânii trecute că în acest an ar putea disponibiliza 350 de angajaţi dacă producţia uzinei se va reduce la mai puţin de 300.000 de unităţi. Anul trecut la Mioveni s-au asamblat 307.000 de maşini, în scădere 6% faţă de anul precedent.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Turcia are suficient combustibil pentru a deveni acceleratorul economic al Europei

    Ambiţia Turciei de a ajunge până în 2023 printre primele zece economii ale lumii ar face ca noul “star” al economiilor emergente să devină “o Chină” a Europei, spune şeful uneia dintre cele mai mari afaceri din Turcia. În 2011, economia turcă a înregistrat cea mai rapidă creştere din Europa, de 8,5%. Dar în 2012, ca şi în cazul Chinei, avansul a încetinit în condiţiile în care turbulenţele economice şi financiare globale au limitat exporturile şi intrările de capital. Însă, după ceea ce este con­siderat a fi o “aterizare uşoară” a economiei, sunt şanse mari să urmeze, anul acesta, o revenire a creşterii, scrie CNBC. În timp ce majoritatea ţărilor europene se chinuie să ajungă la un ritm de creştere de măcar 1%, economia Turciei ar putea avansa cu 3,5% în 2013, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional. Dar acest ritm nu este suficient dacă statul vrea să-şi vadă împlinite ambiţiile, spune Guler Sabanci, preşedintele Sabanci Holdings, unul dintre cele mai mari conglomerate financiare şi industriale ale Turciei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Turcia are suficient combustibil pentru a deveni acceleratorul economic al Europei

    Ambiţia Turciei de a ajunge până în 2023 printre primele zece economii ale lumii ar face ca noul “star” al economiilor emergente să devină “o Chină” a Europei, spune şeful uneia dintre cele mai mari afaceri din Turcia. În 2011, economia turcă a înregistrat cea mai rapidă creştere din Europa, de 8,5%. Dar în 2012, ca şi în cazul Chinei, avansul a încetinit în condiţiile în care turbulenţele economice şi financiare globale au limitat exporturile şi intrările de capital. Însă, după ceea ce este con­siderat a fi o “aterizare uşoară” a economiei, sunt şanse mari să urmeze, anul acesta, o revenire a creşterii, scrie CNBC. În timp ce majoritatea ţărilor europene se chinuie să ajungă la un ritm de creştere de măcar 1%, economia Turciei ar putea avansa cu 3,5% în 2013, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional. Dar acest ritm nu este suficient dacă statul vrea să-şi vadă împlinite ambiţiile, spune Guler Sabanci, preşedintele Sabanci Holdings, unul dintre cele mai mari conglomerate financiare şi industriale ale Turciei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • În Turcia, bancherii care mint pentru profit sunt pedepsiţi cu închisoare de la doi la cinci ani

    În general, economiştii care se ocupă de pregătirea rapoartelor şi a analizelor legate de piaţa financiară pot primi mustrări de la şefi, unele chiar aspre, în cazul în care sunt sesizate anumite nereguli, însă Turcia a decis să fie mai drastică, notează The Wall Street Journal. Ca urmare, în ultima perioadă în presa turcă au apărut mai multe materiale care sugerează că băncile renunţă la piaţa turcă, însă instituţiile de credit neagă acest lucru. Cu toate acestea, este clar că mai multe bănci mari, inclusiv J.P. Morgan Chase, Citigroup, Commerzbank şi Turkiye Garanti Bankasi au solicitat personalului de pe partea juridică să verifice dacă economiştii lor sunt în siguranţă dacă fac public ceea ce cred despre economia Turciei.

    Mai multe pe zf.ro