BusinessMagazin

Tag: Timisoara

  • Complex rezidenţial de lux la Timişoara: Cum vor arăta şi cât vor costa locuinţele

     “Complexul, denumit Cartier Armonia, se adresează în special expaţilor şi managerilor din companiile multinaţionale prezente în Timişoara, iar investiţia totală însumează 25 milioane de euro, reprezentând, totodată, prima investiţie majoră în sectorul rezidenţial din Timişoara de la începutul crizei până în prezent”, se arată într-un comunicat al dezvoltatorului.

    Locuinţele au suprafeţe construite cuprinse între 218 metri pătraţi şi 365 metri pătraţi şi grădină de până la 1.100 metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autostrada Arad-Timişoara nu a fost finalizată nici la termenul din 30 iunie. Când ar putea avea loc recepţia

     După mai multe amânări, ultimul termen pentru încheierea lucrărilor la autostrada Arad-Timişoara anunţat pe site-ul CNADNR era 30 iunie, însă recepţia drumului nu s-a făcut, iar lucrările continuă.

    Potrivit şefului Poliţiei Autostrăzi Vest, Teodor Tudur, luni, dar şi în următoarea perioadă, se va mai lucra la acostamente, la montarea de parapete şi de balustrade pe viaducte, pe segmentele unde se află echipele de muncitori existând restricţii de viteză de 60 şi 80 de kilometri la oră.

    “Totuşi, trebuie menţionat că nu se mai lucrează la partea carosabilă, lucrările de asfaltare care au avut loc recent fiind încheiate”, a spus Tudur.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul angajează experţi privaţi cu 280 euro/zi, pentru a preveni pierderea fondurilor UE

     Experţii, care vor încasa peste 6.000 de euro pe lună, vor fi selectaţi în baza unor contracte încheiate de Ministerul Fondurilor Europene cu aproape 40 de firme de consultanţă şi resurse umane, în majoritate cu sediul înregistrat în apartamente din Bucureşti, Timişoara, Baia Mare, Deva, Buzău, Alba Iulia, Ploieşti, Cluj-Napoca, Petroşani, Brăila, satul Ostratu din comuna Corbeanca şi Bragadiru, care trebuie să propună astfel de persoane.

    Durata contractului de “închiriere” a experţilor va fi de 24 luni, iar banii acordaţi acestora vor fi asiguraţi atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât şi de la bugetul de stat.

    Valoarea totală a serviciilor va depăşi 7,7 milioane euro, fără TVA, iar ministerul are dreptul să majoreze bugetul în funcţie de fondurile suplimentare care pot fi asigurate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ în ultimul an: Cum au evoluat preţurile locuinţelor în marile oraşe în ultimele 12 luni

     După ce în aprilie preţurile cerute pentru apartamentele din întreaga ţară s-au depreciat, înregistrându-se o scădere de 2,4%, de la 953 la 935 de euro pe metru pătrat, în luna mai piaţa rezidenţială a fost marcată de stabilitate. Astfel, la nivel naţional în luna mai a fost consemnată o apreciere uşoară, de 0,3%, până la 938 de euro pe metru pătrat. Cu toate acestea, tendinţa generală în marile oraşe ale ţării a fost, cu două excepţii, una de scădere, se arată într-un comunicat al portalului imobiliare.ro.

    Pe primul loc în topul marilor oraşe în funcţie de ieftinirile consemnate pe segmentul rezidenţial în decurs de 12 luni se află Constanţa şi Ploieşti, cu scăderi de 4,2% faţă de 2012.

    În Constanţa preţurile au coborât sub 900 de euro pe metru pătrat, respectiv de la 906 la 868 de euro pe metru pătrat.

    Pe de altă parte, în Ploieşti preţul mediu se apropie de limita de 800 de euro, în condiţiile în care acesta s-a redus de la 836 la 801 euro pe metru pătrat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carpatair renunţă după 13 ani la hubul de la Timişoara, unde mai rămâne cu cinci zboruri

    Carpatair, singura companie ro­mâ­nească privată de aviaţie care a re­zistat pe piaţă, a decis să închidă nodul ae­rian de la Timişoara, acuzând poli­ticile comerciale discriminatorii ale ae­ro­portului „Traian Vuia“ legate de ta­xele mai mici percepute maghiarilor de la Wizz Air.
     
    Oficialii Carpatair susţin că schim­ba­rea strategiei de către ac­ţionari în­seam­nă că vor mai opera de la Ti­mi­şoa­ra cinci zboruri, către Roma, Milano, Ve­ne­ţia, Stuttgart şi Cer­năuţi. „Reper­cu­siu­ni­le nefaste ale po­liticii ires­pon­sabile ma­nage­ria­le se vor vedea din plin în acest an, când ae­ro­portul va în­re­­gistra o cădere abruptă a nu­mă­rului de zboruri, de pa­sageri şi a cifrei de afa­ceri“, a declarat Paula Ardelean, vice­pre­şedintele Carpatair.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 12.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Petrov şi Timişoara – sfârşitul unei mari iubiri. Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea “acasă”

    “AŞEZAREA HUB-ULUI LA TIMIŞOARA A FOST IDEEA GENIALĂ CARE NE-A PLASAT PE PIAŢĂ”, spunea Nicolae Petrov, într-un articol de copertă publicat în Business Magazin în urmă cu cinci ani, când povestea în premieră istoria Carpatair. Nicolae Petrov a înfiinţat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilotul Petrov, care în vara anului 1994 încercase şi piaţa de peste Prut cu Moldavian Airlines. Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins uşor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timişoara – erau Moritz Suter şi tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, şeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr şi Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva.

    Astăzi, Petrov, altădată acţionar majoritar, mai deţine doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunţat recent că îşi va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-şi finanţa programul de restructurare şi modernizare a flotei de avioane. Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei Nicolae Petrov nu va participa la majorare. „Decizia acţionarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiţionată de reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timişoara”, a spus Petrov, preşedinte şi CEO al Carpatair.

    Regulile din aviaţia românească nu mai seamănă în 2013 cu ce se întâmpla în urmă cu un deceniu şi jumătate. În momentul în care se lansa Carpatair, piaţa transportului aerian era una cu totul diferită, iar drepturile de trafic erau limitate de acordurile aeriene bilaterale între state. Doar zborurile din Bucureşti existau atunci, preponderent către capitalele economice şi politice europene. Piaţa de nişă lipsea, cu toate că cererea în acest sens se manifesta deja. Astfel în 2000 Carpatair punea bazele conceptului de nod aerian la Timişoara, orientându-se pe oferirea unor zboruri pe destinaţii de nişă din piaţa românească şi cea europeană.

    „Conceptul a fost unul de succes şi a dus la revigorarea multor aeroporturi din România„, spune Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair. Printre acestea, aeroportul din Timişoara, care avea să devină a doua poartă aeriană a ţării ca număr de pasageri transportaţi, de destinaţii şi frecvenţe de zbor. În 2008, Timişoara avea legături prin curse regulate zilnice cu 31 de destinaţii: nouă în Italia, patru în Germania, una în Franţa, două în Grecia, unsprezece în România, trei în Ucraina şi una în Republica Moldova. Numărul pasagerilor transportaţi prin aeroportul Timişoara a ajuns de la 100.000 de pasageri în 2000 la aproape un milion în 2008.

    Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.

    CITEŞTE ŞI cum a devenit low-cost-ul scump

    Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair faţă de concurentul principal, iar o mare parte a traficului companiei a fost transferată – „prin mijloace ilegale şi anticoncurenţiale” – către Wizz Air, care continuă să beneficieze de preţuri de patru ori mai mici şi în prezent. Carpatair obţinea la finele anului trecut o decizie irevocabilă a Curţii de Apel de la Piteşti de anulare a ajutorului de stat acordat companiei Wizz Air de aeroportul „Traian Vuia”, care confirma sentinţa anterioară a Tribunalului Timiş, prin care se constata caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70 de tone cu care operează compania low-cost. De cealaltă parte, Wizz Air saluta la începutul anului decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge una dintre reclamaţiile făcute de Carpatair împotriva aeroportului. „Poate acum Carpatair va accepta faptul că forul potrivit pentru aceste situaţii este Comisia Europeană, către care Wizz Air a înaintat toate analizele economice, dovedind că toate acordurile încheiate între Wizz Air şi aeroportul din Timişoara îndeplinesc principiul investitorului de piaţă şi au adus beneficii substanţiale şi creşteri semnificative ale numărului de pasageri pe aeroport”, spunea la începutul anului Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air.

  • Timişoara: Liderul grupării specializate în infracţiuni cu violenţă, Sorin Udrea, şi alte trei persoane, arestaţi preventiv

     Potrivit unei note de presă a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, patru persoane care fac parte din gruparea interlopă din Timişoara, destructurată miercuri seară în urma unor percheziţii, au fost arestaţi preventiv, pentru 29 de zile, de Tribunalul Timiş.

    Astfel, este vorba despre liderul grupării, Sorin Udrea, dar şi despre Viorel Cosma, zis “Vio Blondu”, Stelian Mocanu şi Caius Gazibara.

    Cei patru sunt acuzaţi de tentativă de omor.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Timişoara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru primari din Caraş-Severin, audiaţi la DNA Timişoara pentru fapte de corupţie

     Procurorul-şef al DNA Timişoara, Tamas Schiffbeck, a declarat, marţi, că patru primari şi un fost edil din judeţul Caraş-Severin sunt audiaţi la DNA Timişoara, într-un dosar disjuns din cel în care a fost trimişi în judecată, în 2012, fostul şef al APIA Caraş-Severin Romică Anculia şi mai mulţi aleşi locali.

    “Este vorba de patru primari în funcţie şi un fost primar, toţi din judeţul Caraş-Severin, care sunt audiaţi la DNA Timişoara în continuarea speţei de anul trecut din dosarul în care a fost cercetat fostul şef al APIA din Caraş-Severin. Dosarul s-a disjuns şi acum se continuă cercetarea pe acelaşi gen de speţă”, a afirmat Tamas Schiffbeck.

    Potrivit unor surse din cadrul DNA Timişoara, este vorba despre liberalul Roma Gheorghe, primarul comunei Slatina Timiş, liberalul Viorel Roşca, primarul comunei Brebu, social-democratul Ion Moşoarcă, primarul comunei Grădinari, liberalul Ion Stoia, primarul comunei Fotoric, şi de Ion Vetriş, fostul primar al comunei Armeniş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autostrada Arad-Timişoara, deschisă în decembrie 2011, este reasfaltată pe toată lungimea

     Potrivit Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest, viteza pe autostrada Arad-Timişoara a fost restricţionată la 60 şi 80 de kilometri la oră în mai multe puncte, având loc atât lucrări de reasfaltare, cât şi alte lucrări programate, precum la poduri sau la acostamente.

    Lucrările de asfaltare au loc pe calea de circulaţie de la Arad la Timişoara, pe segmente de câte cinci kilometri, care se schimbă în fiecare zi, astfel că pe lungimea acestora se poate circula cu cel mult 60 de kilometri la oră, pentru că este disponibilă o singură bandă de mers.

    “S-a constatat o deteriorare a asfaltului la suprafaţă. Deocamdată se lucrează pe banda întâi, care se decopertează, după care este reasfaltată. Lucrările vor continua pe a doua bandă şi pe calea de la Timişoara spre Arad”, a declarat marţi, corespondentului MEDIAFAX, subcomisarul Teodor Tudur, şeful Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest, aflat în localitatea arădeană Vinga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii noi la Timişoara, Cluj şi Blaj în industria componentelor auto

    Alte două noi deschideri au fost anunţate de compania germană Bosch: unitatea de producţie din Blaj urmează să fie deschisă în 8 iunie, în timp ce fabrica de la Cluj-Napoca este programată pentru ultimul trimestru din acest an.

    La Blaj, Bosch deţinea deja o unitate pentru tehnică liniară, care a fost extinsă cu o fabrică de senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto, după o investiţie de circa 50 milioane de euro. Cu o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi, unitatea de la Blaj va angaja încă 300 de persoane până la sfârşitul anului, ajungând la un total de circa 900 angajaţi. La Cluj-Napoca, grupul german construieşte un nou centru de producţie, cu o suprafaţă de 38.000 metri pătraţi, pentru care sunt prevăzute investiţii de 77 milioane de euro. Unitatea va avea 300 de angajaţi. Fabrica de la Cluj-Napoca va produce unităţi electronice de comandă pentru autovehicule.

    Potrivit directorului de filială MGI Coutier, Remi Leprat, investiţia companiei franceze a fost construită pe o suprafaţă de 9.200 de metri pătraţi, la marginea comunei Ghiroda, investiţia ridicându-se la 5,5 milioane de euro. “Fabricăm fel de fel de componente pentru autovehicule, închizători şi deschizători de portiere pentru toate tipurile de vehicule Dacia, atât pentru producţia din România, cât şi pentru producţiile din India, Brazilia, Rusia şi Maroc. Recent am obţinut un contract de producţie pentru un nou tip de mâner pentru o maşină care va apărea în luna septembrie”, a declarat Remi Leprat.

    Compania produce şi tuburile care fac legătura între rezervor şi motor pentru carburant şi lichidul de frână pentru maşinile Dacia şi Ford. “Acestea sunt piese de securitate care implică o mare responsabilitate din partea producţiei. De asemenea, producem rezervoare şi piese pentru spălarea parbrizului pentru Dacia”, a mai spus Leprat.