BusinessMagazin

Tag: medici

  • Ce iti trebuie pentru a castiga 1.500 de lire ca medic in Marea Britanie


    Chodkowski este reprezentantul NES Healthcare, companie
    britanica specializata in recrutarea personalului medical pentru
    spitalele private din Marea Britanie.

    Cititi mai multe pe
    www.gandul.info

  • 6 din 10 medici romani vor sa munceasca in afara

    Medicii isi doresc sa plece atât din cauza salariilor mici pe
    care le castiga in tara, dar si din cauza instabilitatii sistemului
    de la noi si lipsa oportunitatilor de crestere a salariilor in mod
    consistent pentru viitorul apropiat sau mediu”, spune Simona Oprea,
    PR manager Houston NPA, compania partenera pentru Romania a
    evenimentului.

    De pilda, un medic rezident castiga acum 900 lei, iar pentru
    2010 s-a propus un salariu pe noua grila de 1900 lei, in conditiile
    in care, daca ar pleca in afara, ar castiga lunar de la 3.000 de
    euro in sus.

    Conform organizatorilor târgului de recrutare, medicii din
    România au cel mai mic salariu din Uniunea Europeana. Cele mai mici
    salarii cu care agentiile de recrutare s-au prezentat la targ au
    fost cuprinse intre 2.000-3.000 de euro pe luna pentru posturi in
    Germania si se adreseaza medicilor rezidenti. Medicii seniori, ce
    mai cautati, pot câstiga salarii care ajung si la 10.000-12.000 de
    euro pe luna, in Marea Britanie si Scandinavia

    In cadrul Târgului International de Cariere Medicale din
    Bucuresti au fost scoase mii de locuri de munca in 10 tari
    europene, printre care Marea Britanie, Franta, Germania, Suedia,
    Norvegia, Irlanda, dar si in locuri mai indepartate, ca Australia,
    Noua Zeelanda sau in Orient.

    Pe lânga pachetul salarial mult mai atractiv decat in Romania,
    agentiile de recrutare internationale ofera gratuit si alte
    avantaje: cursuri de limbi straine gratuite pentru medicul
    respectiv, analize de sânge necesare angajarii, consultanta pe
    parcursul intregului proces de inscriere, relocare, aranjamente de
    calatorie.

  • 170 mil. euro, evaluarea sanatatii populatiei

    „S-a cheltuit o suma considerabila pentru a nu se afla nimic (…). Cu fondurile cheltuite doar intr-un an s-ar fi putut realiza un program national de screening si preventie pentru cancerul de col uterin pe o perioada de patru ani", a spus Ion Bazac, ministrul sanatatii cu ocazia prezentarii rezultatelor programului. Referitor la informatiile prezentate, Bazac a spus ca acestea contrazic datele provenite din evaluarile anterioare, precum si tendintele masurate la nivel international.

    Scopul acestui program a fost potrivit ministrului sanatatii de la acea vreme, Eugen Nicolaescu, sa duca oamenii la medic pentru a descoperi din timp eventualele afectiuni.

    „Din punctul meu de vedere programul nu s-a dorit a fi unul statistic, ci unul care sa-i duca pe oameni la medic. A fost un program de preventie. Peste 60-65% din populatie s-a prezentat la medic. Pentru ca un program de masa sa fie considerat un succes este necesar ca 40-60% din oameni sa se prezinte", a spus Nicolaescu. El este de parere ca unul dintre cele mai importante efecte il reprezinta faptul ca medicii de familie au in bazele de date afectiunile sau riscurile de imbolnavire ale populatiei.

    Aflati mai multe despre cheltuielile ministerului sanatatii pe www.zf.ro.

     

     

  • REPORTAJ: Cum arata o tombola cu case pentru doctori

     Vineri seara, circa 100 de persoane erau adunate intr-un hotel din Bucuresti. Scopul: o tombola organizata pentru vanzarea a 81 de apartamente, reprezentand un bloc din cadrul proiectului GViTown din zona Vitan din Bucuresti. Proiectul, primul local al grupului israelian Gindi, ar urma sa fie compus din 324 de apartamente, care ar trebui finalizate pe etape pana in 2012.

     

    La vanzare a fost scos doar primul bloc, dezvoltatorul alegand o tactica de marketing inedita pentru piata locala: tintirea unei bresle profesionale. Astfel, proiectul a fost promovat ca un proiect pentru membrii comunitatii medicale, fiind trimise oferte catre 20.000 de persoane, potrivit declaratiilor anterioare ale oficialilor Gindi. Oferta consta in o reducere de 12 – 15% fata de preturile generale, o garsoniera constand astfel de la 75.600 de euro iar un apartament cu doua camera intre 84.000 si 89.000 de euro (TVA si un loc de parcare inclus). Termen de finalizare: 18 – 20 de luni de la data inceperii constructiei, programata pentru perioada urmatoare.

     

    Reprezentantii Gindi au sustinut ca cateva de persoane s-au aratat direct interesate de contractarea unei locuinte in GViTown si cum doar 81 erau oferite la vanzare, a fost organizata o tombola. Vineri seara circa 100 de persoane au participat la evenimentul Gindi: cupluri tinere, familii intregi sau persoane in varsta au asteptat ca numele lor sa fie extrase dintr-un bol, urmand sa intre apoi intr-o camera unde se semnau rezervari, in schimbul unei taxe patite pe loc, de 1.000 de euro. Apoi, dupa cateva saptamani, in momentul semnarii antecontractului, se plateste 25% din valoarea locuintei iar restul in functie de acordurile cu bancile finantatoare – Raiffeisen, Banca Transilvania, Leumi, Libra Bank si Unicredit Tiriac.

     

    Atmosfera dinaintea extragerii la sorti si evenimentul in sine poate parea chiar incredibil intr-un context in care majoritatea dezvoltatorilor numara pe degete apartamentele vandute lunar si in care peste 40% din apartamentele care se vor livra in urmatoarea perioada in Bucuresti sunt nevandute, potrivit unei analize recente a BUSINESS Magazin – unele dintre ele, la preturi similar sau chiar mai mici decat cele din GViTown.

     

    Incepe extragerea, primul nume, aplauze si o urma de invidie. Se extrag inca patru nume iar respectivele persoane intra intr-o sala unde se afla agenti de vanzare ai dezvoltatorlui; restul participantilor se intorc la discutii si un pahar de suc sau apa. In curand ies si primii cumparatori care incep sa fie chestionati de catre alti participant. “Eu am cumparat un apartament cu doua camera, pentru mine si fetita mea. Nu m-au interesat niciodata cele vechi”, spune una dintre primele cumparatoare iesite din “sala rezervarilor”. Acesta mai afirma ca, desi exista un interes pentru achizitionarea unei locuinte noi, inainte de a afla de oferta pentru comunitatea medicala, nu s-a interesat deloc de alte oferte rezidentile din Bucuresti. “Consider ca este o oferta buna, este un apartament nou, e altfel spatia…”, argumenteaza aceasta decizia sa.

     

    Intre timp, unii dintre participant vorbeau intre ei, intrebandu-se daca au auzit ca se plateste pe loc 1.000 de euro, ei nestiind de acest lucru. Altii in schimb, fusesera informati – reprezentantii Gindi au declarat ca toti participantii stiau de plata taxei de rezervare. “Eu stiam”, spune un domn care insotea pe cineva din familie. “Nu m-am interesat de ofertele existente, am mai participat la targuri dar oricum nu cred ca mai sunt valabile preturile respective. Daca tot dau un ban, macar sa iau ceva nou si bun.”

     

    Primele apartamente incepeau sa fie rezervate, in fata salii fiind un panou pe care erau desenate apartamentele, cele rezervate fiind insemnate ca atare. “70 si ceva pentru doua camera”, spune repede o cumparatoare abia iesita din sala. “Domnule, nu ma intereseaza alta oferte, eu vreau sa ma mut acum! Aratati-mi dumnevoastra alt apartament nou construit acum la pretul asta si-l iau. Cum, astea nu-s construite? Ca eu am inteles ca au deja un bloc construit”, spune cumparatoarea, care tocmai platise o mie de euro pentru o locuinta in stadiul de machete. “Eh, nu conteaza, ma grabesc, o sa vad eu”, mai spune cumparatoarea, si pleaca in graba.

     

    Ca si ea, unii participanti au plecat fara a mai fi interesati de extragere. “Este normal, ne asteptam la asa ceva. Pe lista au fost peste 300 de participanti, unii nu vin de la bun inceput, altii pleaca pe parcurs”, afirma managerii Gindi. Nu toti partipantii erau insa acolo cu intentia de a cumpara. “Am vazut ca se fac rezervari, ca se vand, dar eu nu am venit sa cumpar. Am cerut pur si simplu o oferta detaliata si nu mi s-a dat nimic. Dupa ce am mai insistat, mi s-a facut aceasta invitatie, de a participa la eveniment”, spune o tanara, insotita de alte trei persoane de aceeasi varsta. “Noi vrem doar sa aflam mai multe amanunte.”

     

    De asemenea, in sala erau prezente si alte persoane, care nu lucrau in domeniul medical. “Lucrez in marketing, dar mi se pare interesanta oferta, chiar daca este in stadiul de machete. M-am mai interesat de doua proiecte in zona, cel de la Baba Novac facut de Mivan (NewTown Residence – n.red) si cel facut de cei cu mall-ului (InCity, dezvoltat de catre Anchor Grup, proprietarul Bucuresti Mall si a Plaza Romania – n.red). Preturile lor erau prea mari”, spune potentiala cumparatoare, care spera ca nu se vor rezerva toate apartamentele.

     

    Dupa doua ore, se rezervasera 26 de unitati, in sala mai fiind circa 40 – 50 de persoane. “Strategia noastra de a pune accent pe grupurile profesionale s-a dovedit corecta si ne-a adus rezultate foarte bune in conditiile in care majoritatea dezvoltatorilor nu au vandut mai nimic de la inceputul anului”, a declarat Kfir Gindi, director general al Gindi Rom.

     

    Click aici pentru a citi parerea consultantilor privind noile metode de promovare ale ansamblurilor rezidentiale.

     

  • Medic ieftin, caut spital privat

    “Recent m-a sunat un prieten sa-mi spuna de prietena lui, medic in Franta, care la intoarcerea in tara ar vrea sa discute despre o posibila angajare la noi”, spune Sergiu Negut, directorul executiv al Centrului Medical Unirea (CMU), una dintre principalele companii de pe piata serviciilor medicale private. CMU nu este la prima discutie de acest gen; pana acum, compania fondata de Wargha Enayati, un medic german stabilit in Romania, a reusit sa repatrieze zece medici plecati sa studieze sau sa profeseze in strainatate.

    Unii dintre ei si-au continuat activitatea profesionala, iar altii au fost adusi in functii executive, asa cum este cazul lui Iosif Niculescu, directorul maternitatii CMU, inaugurata la sfarsitul lui 2008. Specializat in obstetrica-ginecologie, el isi incepe activitatea profesionala in 1982, iar dupa zece ani emigrezeaza in strainatate, in Africa de Sud si mai apoi in Germania, de unde revine in 2008 pentru a se ocupa de noul spital CMU.

    Dincolo de motivele personale care au avut mult de cantarit in decizia sa, intoarcerea lui Niculescu ar fi fost foarte putin probabila acum cativa ani, cand a inceput exodul medicilor in strainatate; cat despre sistemul medical privat, acesta era prea putin dezvoltat pentru a se constitui intr-o alternativa serioasa la oferta celui public. Acum insa, situatia se poate schimba. Nivelul salariilor din sistemul privat de servicii medicale, desi nu ajunge la cel din Occident, pare sa fi devenit suficient de atragator pentru a-i convinge pe unii medici sa revina in Romania. Castigul lunar intr-o clinica privata din Romania se poate situa astazi intre 3.000 si 4.000 de euro, dar poate sari si de 10.000 de euro in cazul unui specialist cu experienta mare, indica datele din piata. Companiile din domeniu evita sa confirme o suma sau alta; putem insa face usor o comparatie daca urmarim grupurile virtuale de discutii ale medicilor.
     
    “Orientativ, un medic la apogeul carierei are un salariu de 5.000-10.000 de euro net”, spunea un utilizator al unui forum dedicat romanilor care traiesc in Franta, intr-un mesaj postat in 2007. Dar, atragea el atentia, este vorba despre veniturile doctorilor francezi, nu despre cele ale emigrantilor, care au mai putina experienta acolo si deci un salariu mai mic. Chiar si asa, foarte marile decalaje de acum un deceniu dintre Occident si sistemul privat din Romania s-au mai estompat. Optiunea de a se intoarce sa lucreze la stat aproape ca nici nu este luata in calcul de medicii repatriati, in conditiile in care remuneratiile in acest caz sunt net inferioare – mai putin de 300 de euro pentru un medic cu experienta minima.
     
     “Medicii din sistemul privat sunt mai bine platiti decat cei de la stat, pentru ca noi trebuie sa le acoperim acestora din urma si spagile. In plus, la stat sunt niste grile foarte stricte – statul nu poate plati mai bine un medic care a facut un stagiu de pregatire in Franta, de pilda, dar noi putem”, afirma directorul executiv al CMU. Bineinteles ca nu ne putem astepta la valuri de repatriati in domeniul sanitar, dar numarul CV-urilor depuse in tara a crescut in ultima perioada, spune Negut.

    Sa fie de vina criza financiara? Marii jucatori din piata nu confirma ipoteza, dar sustin ideea ca actualul context economic ar putea pune frana migratiei catre Occident a cadrelor medicale. Cele mai recente statistici ale Colegiului Medicilor din Romania, care dateaza din toamna lui 2008, arata ca 4% dintre medici (dintr-un total de circa 47.000) au solicitat aprobarile necesare pentru a pleca sa lucreze in strainatate – o pondere alarmant de ridicata, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), pentru care un nivel de 2% inseamna “cod rosu”, adica un temei suficient pentru ca intregul sistem sanitar sa intre in criza.

     
    De altfel, criza e un cuvant deseori folosit cu referire la sistemul sanitar, in alt context decat cel economic actual, pentru ca sanatatea in general nu este un sector care sa fie puternic afectat de criza financiara. Totusi, stagnarea sau scaderea veniturilor populatiei va lovi mai ales furnizorii privati de servicii medicale, pentru ca o restrangere a veniturilor va insemna renuntarea la acele cheltuieli care nu sunt considerate de stricta necesitate. In aceasta categorie ar putea fi incluse si serviciile medicale, cu atat mai mult cu cat nu exista un pachet minim bine definit de servicii oferite gratuit de catre stat. Teoretic, aproape orice serviciu medical poate fi decontat de Casa Nationala de Asigurari si, deci, furnizorii de servicii medicale nu-si pot construi o oferta realmente complementara celei din spitalele publice.
     
    Impactul crizei va fi mai puternic resimtit la nivelul cumpararii de noi abonamente de tip corporatist (unde companiile platesc pentru abonamentele angajatilor), segment in care CMU este lider. “In ceea ce priveste cheltuielile pe termen lung, este posibil sa se reduca achizitiile de noi abonamente pentru companii. Sa tinem cont ca pana nu de mult companiile angajau, angajau, dar din toamna am observat ca aceasta nu se mai intampla”, declara Negut. El estimeaza ca piata de profil a crescut in 2008 comparativ cu anul precedent cu 20-30%, pana la circa 400 de milioane de euro, iar pentru 2009 prognozeaza, cu prudenta, un avans de 15-20% – “si e o estimare numai pana in noiembrie, intr-o perioada cand inca nu am vazut aproape nimic din recesiune”.  
     
    Ei s-au intors in tara