BusinessMagazin

Tag: lege

  • Cioloş explică de ce legea conversiei a fost atacată: Treebuie să servească oamenii, nu speculatorii

    “Faptul că am trimis la CCR această lege nu e pentru că suntem împotriva ei, ci pentru că considerăm că sunt acolo câteva elemente, aşa cum a fost votată ea de Parlament, pentru că din păcate Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus care din punctul nostru de vedere ar fi făcut-o aplicabilă, şi dacă nu clarificăm constituţionalitatea acum, înainte de a intra ea în vigoare există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau oricine altcineva. (…) Atunci va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele”, a explicat premierul.

    Şeful Executivului a mai spus că trebuie văzut dacă legea, în forma aprobată de Parlament, serveşte oamenii cu probleme reale sau unor speculatori, adăugând că Guvernul va corecta actul normativ imediat după decizia Curţii Constituţionale.

    “Deci vrem să vedem dacă sunt elemente de neconstituţionalitate, să le clarificăm acum şi vă promit că în măsura în care CCR va da un răspuns rapid guvernul va lua toate măsurile pentru a corecta acele lucruri în lege în aşa fel încât ea să aibă acea adresabilitatea oamenilor care chiar au probleme şi nu a speculatorilor.

    Din cei câteva zeci de mii de creditori în franci elveţieni sunt 200 de creditori care au luat împrumuturi de peste 250.000 de franci elveţieni şi cei 200 totalizează peste un milliard de lei din cei 5 şi ceva miliarde câţi au fost împrumutaţi. Deci nu vrem ca din cauza unor speculatori care au speculat atunci cursul francului să tragă ponoasele acum cei care într-adevăr au probleme. Acesta a fost motivul pentru care am trimis legea la CCR şi în măsura în care vom avea răspunsul rapid de la CCR vom veni şi cu măsurile pentru a corecta aceste lucruri, pentru ca această lege să poată fi aplicată fără riscul ca ea să fie atacată ulterior la CCR după ce îşi face efectele”, a mai susţinut Dacian Cioloş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea dării în plată este parţial neconstituţională, a decis CCR

    Judecătorii CCR au admis marţi excepţii la legea dării în plată şi au respins altele, a anunţat preşedintele CCR Valer Dorneanu, precizând că se poate spune că legea e parţial neconstituţională.

     “Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a spus Valer Dorneanu.

    Preşedintele CCR a mai spus că a fost admisă parţial o altă excepţie: “Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea de care nu a ştiut nimeni timp de 5 ani. Ce sumă de bani ar fi trebuit să primească toţi copiii din ţară născuţi după 2011

    Articolul 356 din Legea Educatiei Nationale nr.1/2011 prevede că toţi copiii născuţi în ultimii 5 ani în România trebuie să primească de la stat 500 de euro, dar asta nu s-a întâmplat până acum.

    Deşi legea a intrat în vigoare de mai mulţi ani aceasta nu a fost aplicată niciodată de către autorităţi. De ce? Deoarecere “aplicarea sa a fost prorogată succesiv prin ordonanţe de urgenţă (ultima e OUG nr. 83/2014, care, cf. art. 36, alin. 1, amână aplicarea art. 356 din LEN până la data de 1 ianuarie 2017)”, a transmis biroul de comunicare al Ministerului Educaţiei. Adică politicienii au decis să amâne aplicarea articolului pentru mai mulţi ani la rând.

    Partea bună este că articolul 356 ar putea fi aplicat cu data de 1 ianuarie 2017. Asta dacă nu va fi amânată din nou.

    Legea prevede că „statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentand echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.

    Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere

    Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate.”

  • A fost adoptată legea pe care o aşteptau toţi românii care au credite în franci

    Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a fost votată pe articole în Camera Deputaţilor, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate, actul normativ urmând să primească votul final după prânz.
     
    Luni, în şedinţa reunită a comisiilor juridică şi de buget finanţe, deputaţii au eliminat pragul de 250.000 de franci elveţieni, introdus săptămâna trecută de PSD. Eliminarea pragului a fost votată la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.
     
    Tot luni, deputaţii au adus şi modificări menite să clarifice textul legii şi să permită ca toţi consumatorii care au contractat credite în franci elveţieni să poată beneficia de prezenta lege. Asftel, deputaţii au eliminat data de referinţă de 15 ianuarie 2015 şi au decis că “la cererea consumatorilor băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi”.
     
    Potrivit modificărilor făcute de comisie, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb la data încheierii contractului, deputaţii eliminând sintagma ”prin hotărâre judecătorească”.
    Deputaţii nu au fost, însă, de acord ca perioada de implementare a legii conversiei creditelor în franci elveţieni să fie mai mică de 60 de zile, aşa cum prevede textul iniţial al proiectului.
     
     

  • Senatul a adoptat legea care anulează peste 100 de taxe nefiscale, inclusiv taxa radio-tv

    Senatul a adoptat, luni, propunerea legislativă iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, printre care şi Liviu Dragnea, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, după ce, în cursul aceleiaşi după-amieze, propunerea a fost dezbătută în Comisia de buget şi a primit raport favorabil.

    ”Principala problemă pe care o au românii este numărul diabolic de mare de taxe pe care românii trebuie să le plătească. Multe taxe nu acoperă prin valoarea lor costurile, arată lipsa de încredere a statului în cetăţeni, intenţia de a-i umili. Astăzi, ghişeul este un loc al umilinţei. Românii mai au nevoie de un concediu pentru a-şi putea programa să plătească aceste taxe, inventate de-a lungul anului. Putem reduce o mare parte din birocraţie, prin eliminarea acestor taxe”, a declarat Liviu Dragnea, în timp ce îşi susţinea propunerea legislativă în plenul Senatului.

    Senatorul PNL Teodor Atanasiu a acuzat rapiditatea cu care a trecut propunerea legislativă prin Senat şi a cerut supunerea propunerii în dezbatere publică pentru un termen de 30 de zile.

    ”După 3 ani şi jumătate de guvernare Ponta, PSD a găsit soluţia pentru România. O soluţie liberală, scăderea taxelor. Problema PNL este că PSD, fiind un partid de stânga, nu a înţeles metoda de implementare a scăderii acestor taxe. (…) Vă propunem să lăsăm legea 30 de zile în dezbatere publică. Comisia să o dezbată serios, apoi să venim cu ea în plen”, a spus Atanasiu.

    Propunerea lui Atanasiu a fost susţinută în plen şi de liderul senatorilor PNL, Ion Popa, în caz contrar el anunţând că senatorii liberali vor vota împotrivă. Propunerea de amânare a fost respinsă cu 24 de voturi pentru şi 83 împotrivă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea privind combaterea risipei alimentare a fost adoptată. Alimentele aproape de expirare vor fi donate

    Propunerea legislativă prevede că alimentele vor fi donate către fundaţii, ONG-uri, cămine de bătrâni, orfelinate sau spitale, în baza unui contract semnat între agenţii comerciali şi persoanele juridice respective.

    Încălcarea prevederilor prezentei legi ar urma să fie sancţionată cu amenzi contravenţionale cuprinse între 1.000 şi 10.000 de lei. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

    Potrivit expunerii de motive, datele statistice estimează la nivelul Uniunii Europene, între 2012-2014, totalul alimentelor irosite sau risipite, pe lanţul producţie- consumatorul final, este între 82 şi 114 milioane de tone anual.

    România ocupă locul al nouălea în topul celor mai risipitoare ţări din UE, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, ceea ce înseamnă peste 6.000 de tone pe zi, notează Gândul.info.

    Mai prost decât noi stau ţări precum Marea Britanie, Olanda, Germania, Franţa, Polonia sau Belgia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost adoptată legea pe care o aşteptau toţi românii care au credite în franci

    Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a fost votată pe articole în Camera Deputaţilor, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate, actul normativ urmând să primească votul final după prânz.
     
    Luni, în şedinţa reunită a comisiilor juridică şi de buget finanţe, deputaţii au eliminat pragul de 250.000 de franci elveţieni, introdus săptămâna trecută de PSD. Eliminarea pragului a fost votată la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.
     
    Tot luni, deputaţii au adus şi modificări menite să clarifice textul legii şi să permită ca toţi consumatorii care au contractat credite în franci elveţieni să poată beneficia de prezenta lege. Asftel, deputaţii au eliminat data de referinţă de 15 ianuarie 2015 şi au decis că “la cererea consumatorilor băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi”.
     
    Potrivit modificărilor făcute de comisie, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb la data încheierii contractului, deputaţii eliminând sintagma ”prin hotărâre judecătorească”.
    Deputaţii nu au fost, însă, de acord ca perioada de implementare a legii conversiei creditelor în franci elveţieni să fie mai mică de 60 de zile, aşa cum prevede textul iniţial al proiectului.
     
     

  • Decizia Curţii Europeane de Justiţie că orele petrecute în drum spre muncă sunt considerate ore de lucru a revenit în actualitate

    Curtea Europeană de Justiţie a decis în septembrie 2015 că orele petrecute de angajaţi în drumul spre locul de muncă, la începutul zilei şi respectiv dinspre locul de muncă, la sfârşitul fiecărei zile, vor fi luate în considerare drept ore de lucru, potrivit ndy100.com, un extras al ziarului The Independent. Discuţia a fost reluată de britanici în contextul drepturilor pe care le-ar păstra atunci când Marea Britanie va ieşi din UE.

    Curtea Europeană de Justiţie a decis în urmă cu un an că angajaţii care nu au un sediu fix de lucru pot cere bani de la angajatori pentru timpul petrecut spre/dinspre locul de muncă, fapt care nu este permis în prezent.

    “Aceasta ar putea fi una dintre reglementările Uniunii Europene pe care alegătorii care au votat în favoarea Brexit ar vrea să o menţină după ieşirea din UE”, comentează Indy100.com.

    Potrivit Curţii de Justiţie a UE, această decizie protejează “sănătatea şi siguranţa” angajaţilor.

    În ceea ce priveşte concediul medical, angajaţii care se îmbolnăvesc în timpul concediului anual de odihnă vor putea să ceară reprogramarea concediului de odihnă. În spatele acestei decizii stă cazul lui Francisco Pereda, din Madrid. Acesta s-a îmbolnăvit fix înainte de a intra în concediu de odihnă, care dura o lună. Bărbatul a acţionat legal împotriva angajatorului său, Madrid Movilidad, pentru că acesta a refuzat să îi reprogrameze sau să îi amâne concediul pentru anul următor. “Dacă angajaţii sunt bolnavi, este evident că nu se bucură de vacanţă”, declarase un reprezentant al Unison pentru The Guardian la acea vreme. “Ar trebui să fie permis ca aceştia să îşi ia timpul liber despre care s-a discutat atunci când se simt mai bine”.

  • Mai puţine pedepse pentru creditaţi

    Dobânzile penalizatoare pe care au voie băncile să le încaseze de la clienţi au fost recent reglementate prin lege. Care sunt plusurile şi minusurile aduse de noua ordonanţă?

    „2016 a fost un an de cotitură pentru anumite acte legislative“, afirmă Dana Demetrian, vicepreşedintele diviziei de retail a BCR. Şi explică faptul că măsura de eliminare a comisioanelor de anticipare rambursată, propusă în cadrul Directivei 17, nu este una prea bună, pentru că acel comision echilibra practic riscul asumat de bancă. „Penalităţile ce se pot acumula pentru neplata la timp a ratelor sunt împovărătoare pentru consumator, fiind mare riscul pierderii locuinţei în cadrul derulării procedurilor de executare silită şi al rămânerii cu datorii faţă de creditor, deşi garanţia a fost executată. Prin urmare, se impun măsuri imediate pentru a asigura protecţia necesară consumatorilor în cazul în care există dificultăţi la rambursarea ratelor, în situaţia executării silite, precum şi a cesionării creanţei către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“, se mai arată în proiectul ordonanţei adoptat la finalul lunii trecute. Noua lege modifică prevederile referitoare la dobânzile penalizatoare pe care au voie să le încaseze băncile de la clienţi. Actul presupune şi implementarea unor măsuri în timpul creditului, precum obligaţia de a informa clientul referitor la anumite fluctuaţii ce pot apărea – iar aceste măsuri sunt apreciate de Dana Demetrian ca fiind corecte.

    Un alt punct important este limitarea dobânzilor penalizatoare pe sistemul 3-2-0: astfel, banca este obligată să limiteze la 3% dobânda în cazul restanţelor, la 2% în perioada preexecutare şi să o elimine atunci când se începe executarea silită.

    Pe 30 septembrie, Banca Comercială Română (BCR) a implementat ordonanţa de adoptare în legislaţia românească a Directivei 17 privind creditele ipotecare. „Ordonanţa nu are caracter retroactiv, băncile rămân responsabile în identificarea unor soluţii sustenabile pentru clienţi“, spune Demetrian.

    Prima variantă a acestui act normativ a apărut în urmă cu mai mult de un an, în februarie 2015, dar scandalurile succesive pentru conversia creditelor în franci elveţieni iar ulterior darea în plată au întârziat demersurile de adoptare a legii. Potrivit ANPC, „sunt necesare prevederi speciale urgente“, din pricina „dezvoltării continue pe care activitatea de recuperare creanţe o cunoaşte şi faptul că tot mai mulţi creditori cesionează creanţe către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, precum şi lipsa unui cadru legislativ care să stabilească un echilibru în relaţia contractuală dintre consumatori şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“. Ordonanţa prevede că în cazul creditelor ipotecare evaluatorii trebuie să fie membri ai ANEVAR, dar nu mai este obligatoriu să fie doar cei agreaţi de bancă. Calitatea evaluării, crede Demetrian, este un factor important pentru acordare şi pentru monitorizarea ulterioară a riscului.

    Una dintre cerinţele precontractuale este standardizarea ofertelor: astfel, clinţii pot afla încă de la început condiţiile de la toate instituţiile, pentru a lua cea mai bună decizie. Noutatea se regăseşte în faptul că în documentul nou intră mai multe detalii cu privire la riscuri. Fiind vorba şi de acelaşi format la toate băncile, comparaţia devine mult mai uşoară pentru client. „Clientul va avea un teanc mult mai mare de documente cu care va pleca de la noi, dar acest lucru este în beneficiul său“, spune reprezentanta BCR.

    Având în vedere că au trecut zece ani de când s-a schimbat modul de calcul al graficului de îndatorare, Demetrian afirmă că acesta ar trebui refăcut astfel încât să ia în calcul şi eventualele taxe pe care oamenii trebuie să le plătească. Astfel, atunci când clientul ia un credit, va avea toate informaţiile în ce priveşte perioada de rambursare.

    Un subiect important de discuţie a fost legat şi de efectele legii dării în plată, care a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.

  • O nouă zi liberă pentru români! Preşedintele Iohannis a promulgat legea

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea prin care 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, devine zi liberă nelucrătoare, informează Mediafax.

    Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa la începutul lunii septembrie cu 209 voturi ”pentru”, 4 ”împotriva” şi 2 abţineri.

    Proiectul de lege depus de mai mulţi parlamentari PSD modifică alineatul 1 al articolului 139 din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii.

    Astfel, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române este declarată zi nelucrătoare adăugându-se celorlalte sărbători legale – 1 şi 2 ianuarie; prima şi a doua zi de Paşti; 1 mai; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; 1 decembrie; prima şi a doua zi de Crăciun.