“Când ajustaţi preţurile şi le dereglementaţi daţi posibilitatea să se facă investiţii. România are nevoie de investiţii. E aberant să daţi gaze ieftin la companiile de îngrăşăminte. Companiile de îngrăşăminte fac profituri foarte mari pe baza preţului extrem de redus la gaze”, a afirmat Franks. Oficialul FMI a reiterat poziţia exprimată anterior, că legislaţia care interzice exporturile de gaze naturale încalcă directivele UE şi statul “ar putea avea probleme” în această privinţă. “România trebuie să fie mai independentă, să crească producţia. Acum există investitori care explorează după gaze în bazinul Mării Negre, dar trebuie să existe cadrul legal, să nu existe bariere. Trebuie susţinute aceste investiţii”, a arătat şeful misiunii FMI în România.
Tag: gaze
-
Misiunea FMI-CE-BM s-a încheiat. Ce le-a promis Guvernul creditorilor străini
Misiunea FMI-CE-BM se aşteaptă, de asemenea, ca inflaţia să se menţină în interiorul intervalului ţintit (2-4%), iar deficitul contului curent este prognozat a se situa la nivelul de 4-4,5% din PIB.
“Autorităţile au înregistrat progrese notabile în implementarea politicilor din cadrul programului, într-un mediu extern foarte dificil. În viitor, sunt importante politicile macroeconomice prudente şi accelerarea reformelor structurale pentru a asigura o performanţă economică puternică şi atragerea încrederii pieţelor”, consideră misiunea comună a celor trei instituţii, care subliniază că România a îndeplinit toate criteriile de performanţă stabilite cu FMI pentru finele lunii decembrie 2011.
“În ciuda tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale şi a deteriorării calităţii activelor interne, sectorul bancar şi-a menţinut flexibilitatea. Proporţia medie de adecvare a capitalului din sectorul bancar s-a menţinut la un nivel ridicat de 14,5 procente la finele lunii decembrie 2011. Deşi s-a observat o revigorare a creditării sectorului corporatist, creşterea creditării a rămas totuşi slabă în termeni reali, reflectând cererea slabă de credite”, afirmă experţii.
Continuarea consolidării fiscale a contribuit la îmbunătăţirea credibilităţii României, iar plasarea cu succes a unei emisiuni de obligaţiuni în dolari pe 10 ani, atestă acest lucru. România a atins ţinta de deficit pentru bugetul general consolidat de 4,4% din PIB (cash), iar Guvernul a reuşit să plăteasca o sumă substanţială din arierate şi facturi neplătite la sfârşitul anului. Estimările iniţiale sugerează că autorităţile au atins şi o ţintă de deficit în termeni ESA mult sub nivelul de 5% din PIB prevăzut în program. Veniturile s-au situat la un nivel uşor mai scăzut decât cel anticipat, mai ales datorită granturilor de la UE ce au fost mai mici decât cele prevăzute, această diferenţă fiind însă mai mult decât compensată de economii pe parte de cheltuieli.
Misiunea FMI-CE-BM a convenit cu autorităţile “parametrii cheie ai itinerariului de parcurs către dereglementarea preţurilor în sectorul electricităţii, dereglementare esenţială pentru a asigura funcţionarea corectă a pieţei în conformitate cu legislaţia UE şi pentru a atrage urgent investiţii”. Prin urmare, preţurile reglementate pentru consumatorii industriali vor fi treptat eliminate până la finele anului 2013. Pentru gospodării, preţurile vor fi ajustate treptat pentru a se ajunge la nivelurile de piaţă până în anul 2017 şi nu până în 2015 cum se convenise iniţial. Veniturile guvernamentale suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la energie ar putea fi direcţionate către atenuarea impactului pe care îl va avea ajustarea preţurilor asupra celor cu adevărat nevoiaşi.
La gaze naturale, s-a convenit să se discute foaia de parcurs în cursul următoarei misiuni de evaluare. Între timp, Guvernul “va explora împreună cu reprezentanţii industriei posibile măsuri fiscale şi de reglementare care să guverneze explorarea, producţia şi distribuţia de energie”.
Guvernul îşi menţine şi angajamentul de a implementa o reformă comprehensivă în sectorul sanitar şi de a adopta un număr de măsuri concrete pe termen scurt cu scopul de a trece imediat la soluţionarea anumitor deficienţe din sector.
Întreprinderile de stat continuă să aibă nevoie urgentă de reforme accelerate pentru a deveni mai eficiente, apreciază reprezentanţii instituţiilor creditoare. “Aceste reforme includ vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni într-o serie de societăţi şi introducerea managementului privat. Recent adoptata lege a guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat reprezintă un pas important în soluţionarea ineficienţelor.
Sunt în curs de aplicare strategii de reducere a arieratelor şi de aşezare a întreprinderilor de stat pe baze sănătoase din punct de vedere financiar şi va fi important să existe un cadru de reglementare puternic, “pentru a se asigura obţinerea unor preţuri rezonabile în cazul privatizării parţiale sau integrale a unor întreprinderi de stat”.
Duminică s-a încheiat a patra evaluare oficială a acordului stand-by cu FMI (care pune la dispoziţie aproximativ 3,5 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară) şi a doua evaluare intermediară a programului cu CE (care pune la dispoziţie 1,4 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară).
Finalizarea misiunii de către consiliul executiv al FMI, la finele lui martie, va permite Guvernului să beneficieze de a cincea tranşă din acord, în valoare de cca 505 milioane de euro, chiar dacă autorităţile române nu vor trage aceşti bani, considerând acordul ca fiind de tip preventiv, ca şi pe cel cu CE.
În ce priveşte Banca Mondială, aceasta lucrează în prezent cu autorităţile la un aranjament Deferred Draw Down Option (DPL-DDO) de 1 miliard de euro, ce va fi aprobat în luna iunie, având ca scop susţinerea rezervelor financiare ale ţării.
Următoarea misiune de evaluare a programului este programată a avea loc la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai 2012.
-
Boc: Situaţia privind livrarea gazelor e sub control, nu există riscul ca populaţia să fie afectată
“În privinţa livrării gazelor, situaţia este sub control şi nu există risc ca populaţia să fie afectată în perioada următoare”, a spus Boc. El a adăugat că au fost câteva probleme tehnice la Râmnicu Vâlcea, dar nu legate de lipsa gazelor, şi că situaţia este sub control. Sâmbătă seară, premierul Emil Boc declara, la finalul Comandamentului de urgenţă întrunit la MAI în contextul avertizării meteorologice de ger, că astăzi şi mâine (n.r. – sâmbătă şi duminică) nu vor fi probleme în alimentarea cu gaze, indiferent de cât de scăzute vor fi temperaturile de afară şi că situaţia este sub control.
-
FMI ar fi de acord cu o amânare a liberalizării preţului la gaze pentru populaţie
El a încercat o demonstraţie pornind de la propriul său salariu, arătând că un român chiar cu un salariu net de 5.400 de lei, ca al său, nu-şi va putea permite un preţ liberalizat al gazelor. “Dacă mâine am liberaliza preţurile la gaze, şi eu aş avea dificultăţi dacă n-aş avea maşina de la Preşedinţie, dacă n-aş avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituţiei, casa de la Preşedinţie…”
Argumentul său se pare că a convins delegaţia FMI, întrucât “pe urmă lucrurile s-au flexibilizat”, a spus Băsescu. În schimb, la preţul gazelor pentru consumatorii industriali, FMI “are perfectă dreptate”, din moment ce companiile mari consumatoare primesc gaz la preţul pentru populaţie, dar apoi exportă producţia în proporţie de 60%.
În rest, a anunţat preşedintele, evaluarea de până acum a Fondului este că România şi-a îndeplinit toţi parametrii la care s-a angajat pentru anul 2012. “Nu vom avea reproşuri nici în documente, nici public, legat de neîndeplinirea vreunui parametru.”
România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015.
În repetate rânduri, atât companiile furnizoare, cât şi ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, au cerut Guvernului să procedeze mai repede la liberalizarea pieţei de energie şi gaze, ceea ce ar însemna o scumpire bruscă a acestor produse. Anul trecut, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, mulţumea deschis FMI pentru sprijinul arătat, spunând că “Este o veste bună liberalizarea preţului la gaze pentru investitorii în acest domeniu. Mulţumim suportului FMI în acest sens”. Potrivit lui Hajdnjak, care viza introducerea din 2011 a liberalizării, ar fi trebuit deja aplicată o creştere de preţ la gaze de două cifre, ţinând cont de creşterea ponderii importurilor din Rusia şi a preţului pe mia de metri cubi.
Consumatorii casnici din România plătesc preţuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce preţul gazelor este, după aceleaşi criterii, apropiat de media UE şi mai ridicat decât în ţări precum Luxembourg, Franţa sau Belgia. Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, conform Eurostat.
-
Consumul de gaze a ajuns la un record istoric. Deocamdată nu se impune declanşarea situaţiei de urgenţă
“Pentru Bucureşti, la fel ca pentru întreg sistemul naţional, este un consum istoric de gaze. Orice am face, nu putem extrage mai mult din depozite, iar tot consumul suplimentar de gaze din aceste zile a fost asigurat din importuri. Nu este cazul pentru declanşarea situaţiei de urgenţă. În următoarele zile vom vedea”, a afirmat Stafie.
Potrivit secretarului de stat, consumul de gaze a crescut cu 20% în ultimele zile, de la o valoare medie de 57 milioane metri cubi de gaz pe zi la 70 milioane metri cubi pe zi marţi.
Stafie a adăugat că importurile de gaz au crescut de la zi la zi, ajungând marţi la 17,5 milioane metri cubi, iar pentru miercuri este estimată o valoare de 20 milioane metri cubi de gaz importat.
Cititi mai multe pe www.medifax.ro
-
România vrea să amâne cu câţiva ani liberalizarea preţurilor la gaze
În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015. Aceste termene au fost asumate de România la intrarea în Uniunea Europeană, 2013-2015, astfel încât va trebui să fie renegociate, “plecând de la realitatea puterii de plată a cetăţenilor români, dar şi a economiei româneşti”.
“Concluzia la care am ajuns în discuţiile cu premierul Boc a fost că va trebui să încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze pentru populaţie la orizontul anului 2020 şi, în consecinţă, şi preţul pentru agenţii economici va trebui să vină undeva în 2015-2017, faţă de 2013, cât este acum. Vom vedea dacă reuşim”, a spus Băsescu.
Preşedintele a avut duminică o discuţie cu primul-ministru cu privire la misiunea de evaluare pe care o fac Fondul, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. “Punctul de vedere la care am ajuns este că România va fi cu toate obiectivele îndeplinite, în linii mari – atât deficitele, cât şi deficitul de cont curent, cât şi nivelul de arierate, cât şi nivelul de îndatorare, toate sunt sub control, inclusiv procesele de pregătire a licitaţiilor pentru angajarea managerilor privaţi la marile companii de stat”, a afirmat Băsescu.
Traian Băsescu a precizat că la nivelul FMI, aprecierile pentru România sunt pozitive, adăugând că “în raport cu costurile, cu suferinţele pe care le-au avut românii pentru a ajunge la acest nivel de stabilitate, ar fi păcat să ajungem din nou la dezechilibre, pentru că tot efortul din 2009, 2010, 2011 se poate pulveriza printr-un simplu act normativ populist”.
-
Gazprom reduce preţurile gazelor pentru mai multe companii europene mari
Astfel, Gazprom a “ajustat” contractele cu GDF Suez, Wingas (Germania), SPP (Slovacia), Sinergie Italiene şi EconGas (Austria). Reprezentanţii Gazprom au refuzat să precizeze reducerile acordate clienţilor, dar o sursă apropiată discuţiilor dintre grupul rus şi Sinergie Italiane a spus că preţurile au au fost revizuite semnificativ în scădere.
-
Istoria unei fântâni care nu seacă niciodată
“Au fost ani foarte proşti, au fost ani foarte buni, au fost ani excepţionali ca anul trecut în prima jumătate – atunci nici mie nu mi-a venit să cred; dar nu era omenesc să câştigi profit net 40 de milioane de dolari pe lună, o treabă ca asta nu poate să ţină mai mult de câteva luni, la noi a ţinut trei. Dar să ajungi să faci profit net 40 milioane de dolari pe lună e fenomenal. Apoi, ureea a ajuns la 850 dolari pe tonă la Constanţa, a fost cel mai mare preţ în România, a ţinut câteva luni, dar după aia, din 30 iunie, s-a dus dracului tot.”
Ioan Niculae, proprietarul Interagro, povestea în ianuarie 2010 cu BUSINESS Magazin despre cum i-a mers cu un an în urmă şi despre cum agricultura şi combinatele sale sunt “un business de care sunt mulţumit”. Dacă era ceva ce îl neliniştea pe omul de afaceri în 2010, dar şi în alte interviuri pe care le-a acordat de-a lungul anilor, acel lucru era alimentarea cu gaz a combinatelor sale. Conform declaraţiilor sale, pentru ca toate cele şase combinate ale sale să meargă la capacitate maximă, Interagro are nevoie de 220 milioane metri cubi pe lună, adică 8 milioane metri cubi pe zi. Iar salvarea lui Ioan Niculae în vara lui 2009, atunci când preţul ureei a scăzut pe piaţa internaţională, s-a numit OUG 54/2009, care i-a permis să controleze mai bine şi să-şi scadă cheltuielile cu cel mai important cost al combinatelor sale, gazul.
OUG 54/2009 a fost publicată în 12 iunie 2009 în Monitorul Oficial, fiind emisă în mandatul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, şi prevedea ca marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie – octombrie 2009. Măsura gândită iniţial pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator interuptibil (dacă situaţia o cere, să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia). Situaţia a cerut această măsură, deoarece în iarna lui 2010 Videanu a declarat situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii interuptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termocentralele au trecut de pe gaze pe păcură.
Ioan Niculae are în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice – Amonil Slobozia, Donauchem Turnu Măgurele, Amurco Bacău, Gaproco Piatra-Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. Combinatele sale, împreună cu Azomureş şi Elcen Bucureşti, au consumat doar gaze din producţia internă până la 31 octombrie 2010. Facilitatea a fost introdusă din luna iunie a anului 2009 şi avea caracter temporar, ca măsură anticriză, dar, după criza din iarnă, Parlamentul a extins-o cu încă un an, până la 31 octombrie 2010. Înainte de publicarea acestei ordonanţe, combinatele lui Niculae cumpărau gaze la preţul de coş, adică erau obligate să consume şi gaze din import. Între timp, preţul gazului de import a ajuns să fie dublu faţă de cel de producţie Romgaz (330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari).
Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009. Principalii săi clienţi au fost grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup elveţian. InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 milioane de lei (123 milioane de euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 milioane de lei (75,6 milioane de euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz.
Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 milioane de lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat circa 7,56% din livrările Romgaz. WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.
-
Varujan Vosganian: Romgaz nu e “un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori”
“Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinui dintre cele mai grave”, scrie fostul ministru.
Vosganian scrie că ipoteza din dosar, după care conducerea Ministerului Economiei şi a Romgaz au fost lăsate timp de 7 ani să comploteze nestingherite, ba chiar au fost încurajate, începând din 2009, de acte normative semnate de premierul Boc şi promulgate de preşedintele Băsescu, este “halucinantă şi neverosimilă”.
DIICOT a anunţat că 40 de persoane, între care şefi din Romgaz, ANRE şi Ministerul Economiei, sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, având ca efect un prejudiciu de 126 mil. dolari creat Romgaz şi bugetului de stat şi punerea în pericol a sistemul energetic naţional. Dosarul vizează înlesniri ilegale la furnizarea de gaze către patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae, cercetat şi el, care au beneficiat în 2009-2010 de gaze ieftine (din producţia internă) deşi aveau datorii către stat. După ce Guvernul i-a tăiat subvenţia la gaze, Ioan Niculae a ameninţat în ianuarie 2011 că îşi vinde “la ruşi” combinatele chimice. Niculae a estimat investiţia in combinatele chimice din grupul Interagro la peste jumatăte de miliard de euro, iar preţul la care spera sa le vândă investitorilor străini interesaţi este de circa un miliard de euro.
Cazul are şi implicaţii politice, atât prin diversitatea de partide cărora le aparţin funcţionarii publici cercetaţi (PDL, UDMR, PNL, PC), cât şi prin legătura cu un dosar al DNA privind campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană, pentru care Niculae ar fi promis bani cu condiţia să poată influenţa ulterior numirea conducerii Romgaz, a Transgaz şi a Ministerului Economiei.
Vosganian recunoaşte în scrisoare că a acordat prin Ordin al Ministrului, in baza unor Note semnate, succesiv, de el şi de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili (inclusiv combinatele lui Ioan Niculae), cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate. “Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10,000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie prima de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz”, scrie fostul ministru.
În anul 2009, mai arată Vosganian, primul ministru Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea “de o manieră fără precedent” facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. “Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate.”
Vosganian a fost ministru al economiei din decembrie 2006 până în 2008, când ministerul a fost preluat de Adriean Videanu, care l-a condus până în 2010.