BusinessMagazin

Tag: cauza

  • Populaţia României s-a redus cu 110.700 persoane anul trecut, la 19,7 milioane de persoane

     Populaţia rezidentă totaliza la începutul acestui an 19,76 milioane persoane, cu 110.700 persoane sub nivelul din ianuarie 2015, principala cauză a acestei scăderi fiind sporul natural negativ (-75.655 persoane), potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Astfel, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi populaţia tânără de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 persoane (3,43 milioane vs 3,05 milioane persoane).

    Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a păstrat constantă (15,5%) în ambii ani, dar ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a crescut de la 17% în 2015 la 17,4% la 1 ianuarie 2016.

    Astfel, indicele de dependenţă demografică a crescut de la 48,1 (la 1 ianuarie 2015) la 49 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2016).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ruşine până la capăt: România pierde una dintre cele 5 medalii de la Rio din cauza dopajului

    Halterofilul Gabriel Sîncrăian, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, ar fi fost depistat pozitiv în cadrul unui control antidoping, potrivit TVR. Federaţia Română de Haltere a precizat că nu a primit nicio notificare din partea forului internaţional.

    Potrivit postului public de televiziune, România va pierde medalia de bronz, iar Comitetul Olimpic şi Sportiv Român va trebui să plătească 100.000 de euro către Comitetul Internaţional Olimpic. Delegaţia României ar putea rămâne cu patru medalii, una de aur, una de argint şi două de bronz.

    Halterofilul român a concurat la categoria 85 kg şi a obţinut medalia de bronz cu nou record personal, de plus 20 de kilograme. Sportivul din Bistriţa a ajuns la şase kilograme de recordul mondial, performanţă cu care a s-a clasat pe locul 3. Sîncrăian a totalizat 390 kg, după 173 kg la stilul smuls şi 217 kg la aruncat.

    Citiţi mai multe www.mediafax.ro

  • Ruşine până la capăt: România pierde una dintre cele 5 medalii de la Rio din cauza dopajului

    Halterofilul Gabriel Sîncrăian, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, ar fi fost depistat pozitiv în cadrul unui control antidoping, potrivit TVR. Federaţia Română de Haltere a precizat că nu a primit nicio notificare din partea forului internaţional.

    Potrivit postului public de televiziune, România va pierde medalia de bronz, iar Comitetul Olimpic şi Sportiv Român va trebui să plătească 100.000 de euro către Comitetul Internaţional Olimpic. Delegaţia României ar putea rămâne cu patru medalii, una de aur, una de argint şi două de bronz.

    Halterofilul român a concurat la categoria 85 kg şi a obţinut medalia de bronz cu nou record personal, de plus 20 de kilograme. Sportivul din Bistriţa a ajuns la şase kilograme de recordul mondial, performanţă cu care a s-a clasat pe locul 3. Sîncrăian a totalizat 390 kg, după 173 kg la stilul smuls şi 217 kg la aruncat.

    Citiţi mai multe www.mediafax.ro

  • Populaţia României s-a redus cu 110.700 persoane anul trecut, la 19,7 milioane de persoane

     Populaţia rezidentă totaliza la începutul acestui an 19,76 milioane persoane, cu 110.700 persoane sub nivelul din ianuarie 2015, principala cauză a acestei scăderi fiind sporul natural negativ (-75.655 persoane), potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Astfel, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi populaţia tânără de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 persoane (3,43 milioane vs 3,05 milioane persoane).

    Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a păstrat constantă (15,5%) în ambii ani, dar ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a crescut de la 17% în 2015 la 17,4% la 1 ianuarie 2016.

    Astfel, indicele de dependenţă demografică a crescut de la 48,1 (la 1 ianuarie 2015) la 49 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2016).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa

    Opinie Ana Martinez, FACE Entrepreneurship

    Pentru a ajuta aceşti potenţiali antreprenori să înţeleagă şi să îşi depăşească temerile, Comisia Europeană a lansat recent programul FACE (Failure Aversion Change in Europe) Entrepreneurship. Campania condusă de compania spaniolă Secuoya are rolul de a încuraja antreprenoriatul prin tratarea unor subiecte legate de latura emoţională a dezvoltării unei afaceri proprii. În acest sens, Comisia a comandat un studiu Delphi pentru a determina care sunt cele mai mari temeri ale celor care vor să lanseze un start-up.

    Cercetarea, condusă de profesorul Jan Brinckmann, a arătat că aceste temeri pot fi grupate în şase categorii: financiare, legate de carieră, de percepţie socială, de autopercepţie, de pierdere a propriei libertăţi şi un „mix“ de frici.

    VOI PUTEA SĂ ASIGUR STRICTUL NECESAR?

    Un numitor comun pentru cei mai mulţi antreprenori are la bază banii: teama de a pierde un venit constant, de a nu avea capacitatea de a plăti cheltuielile sau de a pierde banii investiţi în companie. Cheryl Miller, fondatoare a Digital Leadership Institute, spune că acesta a fost unul dintre principalele ei motive de îngrijorare: „Voi putea să pun o pâine pe masă luna asta sau luna care vine?.“

    Diverse soluţii sunt prezentate atunci când întrebi antreprenori de succes cum şi-au depăşit această teamă, aşa cum ar fi investirea propriilor economii. Darren Westlake, CEO al Crowdcube, crede că soluţia cea mai bună e pornirea unui business fără ajutor din exterior, cu propriii tăi bani, urmând să cauţi finanţare doar atunci când poţi pune pe masă un produs finit (proces numit în mod general bootstrapping – n. red.): „Trebuie să mergi cât de departe poţi cu banii tăi, poţi obţine o finanţare mult mai bună astfel“.

    E O IDEE BUNĂ SĂ RENUNŢ LA JOBUL MEU ACTUAL?

    Chiar dacă ai făcut rost de suma necesară pentru a porni un business, lansarea unui start-up presupune de obicei renunţarea la un loc de muncă confortabil. Iar asta se traduce în teama de a pierde un anume statut profesional şi eforturile depuse până la acel moment pentru dezvoltarea unei cariere. „Am lucrat ca director la Google şi după şapte ani am decis să plec şi să pornesc propria mea companie. Mulţi dintre prietenii mei m-au întrebat dacă am înnebunit“, povesteşte Laurence Fontinoy, cofondator al Woom.

    Cu toate acestea, majoritatea antreprenorilor sunt de părere că lansarea unui start-up îţi va îmbunătăţi abilităţile şi chiar CV-ul, indiferent dacă ai succes sau nu. „Cel mai bun lucru pe care îl poţi face, profesional vorbind, este să investeşti în tine.

    Procesul de învăţare în antreprenoriat este unul foarte greu şi asta nu se schimbă niciodată, este un lucru greu, dar acele momente sunt cele care te ajută pe viitor“, crede Jeroen Merchiers, antreprenor şi manager general pentru Europa şi Rusia al Airbnb.

    PERCEPŢIA SOCIALĂ ŞI IMPORTANŢA SUSŢINERII DIN PARTEA FAMILIEI ŞI A PRIETENILOR

    A treia cea mai întâlnită teamă pe care experţii au identificat-o este legată de percepţia socială. Mai exact, este teamă legată de ceea ce alţii vor gândi sau spune despre tine. Lansarea unei companii poate fi considerat ceva nebunesc sau anormal; fondatorii se tem, deseori, de expunerea în faţa prietenilor sau a familiei şi reacţia pe care aceştia ar putea-o avea. „Mama îmi spune şi astăzi că ar fi trebuit să accept slujba pe care o bancă mi-a oferit-o“, mărturiseşte Dirk Ahlborn, cofondator şi CEO al Hyperloop. „Dar nu mă pot vedea lucrând la un job cu program de la 9 la 5. Nu e vorba de bani, poţi să câştigi extrem de bine lucrând într-o corporaţie, dar eu nu consider că muncesc la compania mea: pentru mine, e o parte a vieţii mele.“

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • Ţara unde s-au dat 1210 amenzi de circulaţia în cinci zile din cauza unui joc

    Odată cu lansarea Pokemon Go în Taiwan a crescut vertiginos numărul încălcărilor regulilor în trafic din cauza că foarte mulţi oameni şi-au folosit telefoanele mobile pentru a prinde Pokemoni în timp ce conduceau, informează Reuters

    Autorităţi au dat 1210 de amenzi pentru utilizarea smartphone-ului în trafic în cinci zile de la lansare. Peste 1100 s-au acordat şoferilor pe scutere. Şoferii automobilelor amendaţi au trebuit să plătească 95 de dolari, iar cei de pe scutere doar 32 de dolari, potrivit surselor citate de presa locală.

    “Toţi oamenii îşi folosesc telefoanele să joace joculeţul ăsta nebun” a declarat Yen San-lung, şeful diviziei de trafic a poliţiei din Taipei. “Este foarte uşor să fi distras de la condus când îţi foloseşti telefonul mobil. Poliţia va creşte eforturile de a opri astfel de incidente”, a mai spus el. 

     

  • De ce doi bărbaţi din Statele Unite au fost amendaţi cu 37 de milioane de dolari de către guvernul american

    Doi bărbabţi au fost acuzaţi de guvernul american că ei au pornit focul din Oregon de anul trecut în urma căruia au ars peste 10.000 de hectare de pădure, informează Time.

    Autorităţiile vor ca Dominic Decarlo, 70 de ani, şi Cloyd Deardoff, 64 de ani, să plătească pentru incendiul din Stouts Creek care a izbucnit pe 30 iulie 2015. Anchetatorii au descoperit că maşinile de tuns iarba a celor doi bărbaţi au fost cauza incendiului. Se pare că cei doi bărbaţi au tuns iarba din curte în perioada interzisă (10 am – 8 pm) , iar o  scânteie ar fi declanşat incediul ce s-a întins în parcul naţional Umpqua.

    Cele 37 de milioane de dolari vor acoperi costurile echipajelor de stingerea incediilor, elicopterelor, buldozerelor care au fost folosite în operaţiunile de stingere.