BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • De la Ataturk la Erdogan. Tot ce trebuie să ştii despre istoria modernă a Turciei

    1923 – Mustafa Kemal Ataturk a instaurat Republica modernă Turcia 

    1946 – Se ţin primele alegeri democratice

    1950 – Partidul lui Ataturk pierde alegerile în dauna partidului democratic al lui Adnan Menderes

    1960 – Lovitură de stat organizată de armată. Menderes este judecat şi executat în 1961. Puterea revine oamenilor

    1971 – Situaţia din Turcia era tulbure. Armata dă o nouă lovitură de stat şi se impune legea marţială timp de 2 ani. Partidul lui Ataturk revine la putere în 1973.

    1980 – Cea mai sângeroasă lovitură de stat din istorie: sute de morţi, 50 de execuţii şi au loc peste 500.000 de arestări. Armata renunţa la putere în 1983, dar Generalul Evren rămâne preşedinte până în 1989. Constituţia scrisă de armată în 1982 este valabilă şi astăzi, cu amendamente.

    1994 – Recep Tayyip Erdogan este ales primar al Istanbulului cu  25% din voturi

    1996 – Şeful partidului islamist, Necmettin Erbakan, din care făcea parte si Edogan, devine prim-ministrul Turciei, fiind primul premier islamist al ţării

    1997 – O altă lovitură de stat. Armata îl îndepărtează pe Necmettin Erbakan de la putere.

    1999 – Erdogan este închis pentru patru luni de zile pentru incitare la islamism, fiind acuzat că aduce atingere secularismului.

    2002 – Erdogan a înfiinţat în anul 2002  partidul AKP, şi a câştigat alegerile. Erdogan şi-a proclamat atunci public ruptura cu trecutul său islamist, spunând că noul partid nu are la bază religia.

    2003- Erdogan devine prim-ministru.

    2007 – Recep Tayyip Erdogan convoaca alegeri anticipate, dupa ce opozitia, justitia şi armata îşi unesc forţele pentru a opri alegerea aliatului său Abdullah Gul în funcţia de preşedinte. Câştiga 47% din voturi, iar Parlamentul îl alege pe Gul preşedinte.

    2008-2010: Zeci de ofiţeri din armată sunt închişi în urma unor procese pornite de membrii unei mişcări islamiste “guleniste” (Gulen), care pe vremea aceea erau aliaţii lui Erdogan.

    2011: Erdogan obţine cel de-al treilea mandat cu 50% din voturi.

    2013: Are loc o ruptură înbtre Erdogan şi mişcarea Gulen când procurorii încep să ancheteze oamenii din cercul lui Erdogan. Zeci dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai premierului Erdogan sunt reţinuti. Politicienii reţinuti resping acuzaţiile. Drept răspuns, Erdogan realizează o remaniere a Cabinetului.

    2014: Erdogan devine primul preşedinte al Turciei ales direct de popor cu 52% dintre voturi. Ofiţerii şi politicenii ce au fost închişi în 2013 sunt eliberaţi.

    2015 – Partidul lui Erdogan, AKP, pierde apoi recâştigă majoritatea parlamentară. ISIS şi militanţii kurzi sunt acuzaţi de atacurile teroriste

    2016 – Violenţele continuă. Turcia este însângerată de un grav atac terorist. Trei bărbaţi au deschis focul, cu pistoale mitralieră, apoi s-au aruncat în aer pe aeroportul Ataturk, din Istanbul. Zeci de persoane au murit şi sute au fosr rănite.

    iulie 2016 – Lovitură de stat eşuată în Turcia, soldată cu cel puţin 60 de morţi şi sute de arestaţi. Şeful Statului Major al armatei a fost înlocuit.

  • El este singurul politicianl din lume care are tatuaje pe 90% din suprafaţa corpului

    El este Vladimir Franz, 90% din suprafaţa corpului său este tatuat, este politician şi a candidat la alegerile prezidenţiale din Cehia.A devenit cunoscut în 2013 după ce 88.000 de oameni au semnat petiţia în care-l cereau candidat la preşidinţie.

    Franz este avocat, dar după facultate a decis să-şi urmeze adevărata pasiune, arta. La momentul cadidaturii sale, el era profesor la şcoala de teatru a Academiei de Arte din Praga (School of Theather of the Academy of Perfoming Arts of Prague) şi avea o reputaţie fără cusur, scrie site-ul artbodyplus.com

    Despre tatuaje a spus că “nu sunt obstacole, ci îmi dau un plus de valoare, iar alegerile nu sunt un concurs de frumuseţe, ci este vorba de toleranţă şi cultură”.

    După ce au fost anunţate rezultatele la alegeri, Vladimir Franz a obţinut un loc onorabil trei cu 11,4%. Alegerile au fost câştigate de Milos Zeman cu 25,1%.

    În prezent, Vladmir Franz este secretar în Ministerul Culturii.

  • Operatorul aerian care introduce o nouă clasă de zbor. ”Mai rău decât orice altă opţiune low-cost”

    În timp ce candidaţii pentru cursa prezidenţială se pregătesc de alegerile ce se apropie în Statele Unite ale Americii, operatorii liniilor aeriene tradiţionale sunt concentrate pe segmentarea clienţilor în mai multe clase de zbor. Dacă până recent, acestea erau împărţite între clasa economy (şi premium economy în cazul unor operatori aerieni), business şi first class, de la începutul anului, operatorul aerian Delta Airlines a introdus şi ”ultima clasă” sau ”basic economy”, potrivit The Economist.  

    Liniile aeriene s-au bucurat de-a lungul timpului de proftabilitate ridicată prin investiţii în clasele business şi întâi, în acelaşi timp în care au scăzut calitatea experienţei de zbor a pasagerilor de la clasele economy. Analiştii The Economist spun că, de puţin timp, au descoperit că şi clasa economy poate fi divizată, iar apoi divizată din nou.

    Mai întâi, operatorii aerieni din Statele Unite ale Americii au creat premium economy, care îi taxează suplimentar pe pasagerii ce îşi doresc spaţiu suficient pentru picioare, spre exemplu. The Economist descrie apariţia unei noi clase de zbor, aflată sub standardul economy. Se numeşte ”basic economy”  (cunoscută unora drept ”last class”, ultima clasă). Eliminarea upgrade-urilor pentru anumiţi pasageri reduce costurile administrative, iar forţarea unor pasageri să stea pe locurile pe care nu le vrea nimeneni ar putea să reducă riscul ca acestea să rămână neocupate. 

    Specialiştii internaţionali suspectează însă un alt motiv pentru lansarea acestei opţiuni de zbor: Delta şi rivalii companiei transformă basic economy într-un mod suficient de neplăcut de călătorie încât să îi determine pe pasageri să plătească suplimentar pentru a face un upgrade înspre standard economy.

    Noua clasă a fost discutată intens în publicaţiile americane. Time a numit-o ”mai rău decât orice altă opţiune low-cost a unui operator aerian”, Forbes a avertizat pasagerii că în curând ”vor plânce din cauza acestei situaţii”

    Specialiştii The Economist spun despre ”ultima clasă” că este varianta de zbor prin care se renunţă la ultimele puţine aspecte ce ţin de confortoul pasagerilor de la clasa economy. Cel mai mare sacrificiu este legat de pierderea abilităţii de a rezerva un loc la momentul achiziţionării unui bilet de avion – astfel că dacă pasagerii călătoresc cu prietenii sau familia, nu vor avea parte de ”luxul” de a călători împreună cu aceştia, la fel ca în cazul unor companii low-cost. Clienţii basic economy renunţă de asemenea la dreptul lor de a-şi face upgrade la locuri şi de a-şi schimba sau anula rezervările la mai mult de 24 de ore după booking.

    De ce operatorii aerieni cu tradiţie se mulează pe caracteristici ale operatorilor low-cost, care au cele mai mari rate de nesatisfacţie şi plângeri? Fiindcă acestor operatori aerieni le merge extrem de bine, potrivit The Economist. Pasagerii au arătat astfel că sunt dispuşi să suporte tot felul de neplăceri şi inconvenienţe de dragul unui preţ mai mic. Operatorii aerieni tradiţionali ai Statelor Unite ale Americii oferă astfel pasagerilor ceea ce îşi doresc, iar operatorii europeni par să urmeze şi ei aceste trenduri.

     

  • Donald Trump a primit o nouă lovitură. Dezvăluirea care ar putea schimba rezultatul alegerilor în SUA

    Săptămâna aceasta Donald Trump a primit lovitură după lovitură, după ce şeful său de campanie şi-a dat demisia, iar candidatul Republican a anunţat că mai are mai puţin de 1,3 milioane de dolari cash pentru finanţarea campaniei, scrie Business Insider. 

    Perspectivele lui Trump pentru finalizaera campaniei arată din ce în ce mai negre având în vedere ritmul în care reuşeşte să strângă bani, după cifrele publicate luni. 

    Suma de 1,3 milioane de dolari nu pare foarte mică, însă când ne uităm la bugetul disponibil pentru Hillary Clinton, de 42 de milioane de dolari, diferenţele se observă. 

  • Ce job credeţi că are bărbatul din imagine?

    El este Vladimir Franz, 90% din corpul său este tatuat, este politician şi a candidat la alegerile prezidenţiale din Cehia.A devenit cunoscut în 2013 după ce 88.000 de oameni au semnat petiţia în care-l cereau candidat la preşidinţie.

    Franz este avocat, dar după facultate a decis să-şi urmeze adevărata pasiune, arta. La momentul cadidaturii sale, el era profesor la şcoala de teatru a Academiei de Arte din Praga (School of Theather of the Academy of Perfoming Arts of Prague) şi avea o reputaţie fără cusur, scrie site-ul artbodyplus.com

    Despre tatuaje a spus că “nu sunt obstacole, ci îmi dau un plus de valoare, iar alegerile nu sunt un concurs de frumuseţe, ci este vorba de toleranţă şi cultură”.

    După ce au fost anunţate rezultatele la alegeri, Vladimir Franz a obţinut un loc onorabil trei cu 11,4%. Alegerile au fost câştigate de Milos Zeman cu 25,1%.

    În prezent, Vladmir Franz este secretar în Ministerul Culturii.

  • Bogăţie vs sărăcie în Africa de Sud. Vezi diferenţele stridente în imaginile surprinse de acest fotograf – GALERIE FOTO

    În Africa de Sud diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci, dintre albi şi negri sunt mai evidente ca oriunde în lume, iar imaginile surprinse de o dronă dovedeşte acest lucru extrem de clar.

    Politica apartheidului – termen tradus prin “evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.

    Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.

    Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.

    Fotograful Johnny Miller a vrut să surprindă această “arhitectură a apartheidului” de sus prin intermediul dronei sale.  

  • Bogăţie vs sărăcie în Africa de Sud. Vezi diferenţele stridente în imaginile surprinse de acest fotograf – GALERIE FOTO

    În Africa de Sud diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci, dintre albi şi negri sunt mai evidente ca oriunde în lume, iar imaginile surprinse de o dronă dovedeşte acest lucru extrem de clar.

    Politica apartheidului – termen tradus prin “evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.

    Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.

    Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.

    Fotograful Johnny Miller a vrut să surprindă această “arhitectură a apartheidului” de sus prin intermediul dronei sale.  

  • Şi-a dat foc la casă în speranţa că va deveni primar: povestea unui candidat care se credea în filmele cu mafioţi

    Candidatul UNPR la Primăria din Tiha Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, Dănuţ Dumitru Resvanţă, a fost arestat preventiv după ce, cu o zi înainte de alegeri, şi-a incendiat casa şi a tras cu arma în autoturismul său, minţind autorităţile că a fost un atac al contracandidaţilor săi.

    În noaptea de 3 spre 4 iunie, înainte de alegerile locale, candidatul UNPR la Primăria din comuna Tiha Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, a apelat numărul de urgenţă 112 pentru a reclama că i-a fost incendiată casă şi cineva a tras cu o armă în autoturismul său, potrivit Mediafax.

    Dănuţ Dumitru Resvanţă a acuzat atunci, în faţa salvatorilor ajunşi la faţa locului, că focul ar fi fost pus de contracandidaţi de-ai săi. În ziua alegerilor locale, la postul de poliţie dintr-o comună apropiată, o maşină a oamenilor legii a ars după ce a fost incendiată cu un cocktail molotov. Cercetările făcute de poliţişti au indicat că Dănuţ Dumitru Resvanţă ar fi principal suspect în ambele situaţii.

    “Au fost identificaţi cinci suspecţi, faţă de care s-au luat măsuri preventive. Unul dintre ei a fost arestat, patru fiind sub control judiciar”, a declarat Bogdan Despescu, şeful Poliţiei Române.

    Poliţia Română anunţă că pentru prinderea lor şi probarea faptelor, poliţiştii au făcut peste 30 de percheziţii, potrivit Mediafax.

    “Percheziţiile au fost efectuate în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în care se efectuaează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de omor calificat în forma tentativei, distrugere în formă agravată, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, uzul de armă fără drept, înşelăciunea privind asigurările, inducerea în eroare a organelor judiciare şi fals în declaraţii”, se arată într-un comunicat al Poliţiei Române.

    În urma percheziţiilor, oamenii legii au ridicat şi confiscat “o armă de vânătoare şi trei ţevi pentru armă de vânătoare confecţionată artizanal, un pistol neletal, o arbaletă, şapte cartuşe de diferite calibre, trofee de cervide, laţuri pentru capturarea vânatului, alte obiecte şi înscrisuri relevante pentru cauză. De asemenea a fost indisponibilizat un autoturism de teren şi un ATV”.

  • Şi-a dat foc la casă în speranţa că va deveni primar: povestea unui candidat care se credea în filmele cu mafioţi

    Candidatul UNPR la Primăria din Tiha Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, Dănuţ Dumitru Resvanţă, a fost arestat preventiv după ce, cu o zi înainte de alegeri, şi-a incendiat casa şi a tras cu arma în autoturismul său, minţind autorităţile că a fost un atac al contracandidaţilor săi.

    În noaptea de 3 spre 4 iunie, înainte de alegerile locale, candidatul UNPR la Primăria din comuna Tiha Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, a apelat numărul de urgenţă 112 pentru a reclama că i-a fost incendiată casă şi cineva a tras cu o armă în autoturismul său, potrivit Mediafax.

    Dănuţ Dumitru Resvanţă a acuzat atunci, în faţa salvatorilor ajunşi la faţa locului, că focul ar fi fost pus de contracandidaţi de-ai săi. În ziua alegerilor locale, la postul de poliţie dintr-o comună apropiată, o maşină a oamenilor legii a ars după ce a fost incendiată cu un cocktail molotov. Cercetările făcute de poliţişti au indicat că Dănuţ Dumitru Resvanţă ar fi principal suspect în ambele situaţii.

    “Au fost identificaţi cinci suspecţi, faţă de care s-au luat măsuri preventive. Unul dintre ei a fost arestat, patru fiind sub control judiciar”, a declarat Bogdan Despescu, şeful Poliţiei Române.

    Poliţia Română anunţă că pentru prinderea lor şi probarea faptelor, poliţiştii au făcut peste 30 de percheziţii, potrivit Mediafax.

    “Percheziţiile au fost efectuate în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în care se efectuaează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunilor de omor calificat în forma tentativei, distrugere în formă agravată, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, uzul de armă fără drept, înşelăciunea privind asigurările, inducerea în eroare a organelor judiciare şi fals în declaraţii”, se arată într-un comunicat al Poliţiei Române.

    În urma percheziţiilor, oamenii legii au ridicat şi confiscat “o armă de vânătoare şi trei ţevi pentru armă de vânătoare confecţionată artizanal, un pistol neletal, o arbaletă, şapte cartuşe de diferite calibre, trofee de cervide, laţuri pentru capturarea vânatului, alte obiecte şi înscrisuri relevante pentru cauză. De asemenea a fost indisponibilizat un autoturism de teren şi un ATV”.

  • Cum arată casa lui Clotilde Armand! Franţuzoaica are perdele cusute chiar de ea

    Clotilde Armand, franţuzoiaca şarmantă de pe scena politică românească, a fost marea surpriză a alegerilor.
     
    Candidata din partea partidului lui Nicuşor Dan, la sectorul 1, Clotilde a fost la un pas de a câştiga chiar în cea mai selectă zonă a Capitalei.
    Clotilde Armand are 43 de ani, este căsătorită cu un matematician român şi locuieşte în România de 20 de ani. Este mama a patru copii şi director al unei companii mari, având un salariu de peste 5.000 de euro pe lună.

    “Sunt o persoana bogata, pentru ca mereu am castigat bine. Nu sunt o persoana care are nevoie de un mare lux si atunci mereu am economisit. Nu am un trai de viata extraordinar”, a spus frantuzoaica in timpul campaniei.

    VEZI AICI CUM ARATA CASA LUI CLOTILDE ARMAND!