BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Tehnologia care va revoluţiona smartphone-urile anul viitor. Bateriile se vor încărca în cinci minute

    Atunci startup-ul israelian StoreDot a demonstrat capabilităţile bateriei numite FlashBattery, iar acum CEO-ul Doron Myersdorf a declarat pentru BBC că vor începe producţia la începutul anului 2018.

    Myersdorf a spus că nu poate dezvălui ce producători au fost de acord să folosească tehnologia.

    În 2016, Myersdorf a spus că bateria sa conţinea materiale care permiteau reacţii “non-tradiţionale” şi care să permită un transfer neobişnuit de rapid de ion de la anod la cathod.

    “Vom încărca telefoanele în cinci minute”, a spus el adăugând că două companii asiatice vor începe producţia în masă în T1 2018.

    Ben Wood, analist la CCS Insight, spune că se îndoieşte că tehnologia va fi gata pentru producţie, dar că dacă chiar aşa este atunci va reprezenta un moment de cotitură pentru industrie.

    Compania nu lucrează doar la baterii pentru telefoane, ci a prezentat săptămâna trecută la Berlin o baterie pentru automobile electrice ce se încarcă în cinci minute şi are o autonomie de 482 km.

    “Nu avem contracte cu companiile producătoare de automobile pentru a dezvolta bateriile. Deocamdată mai avem nevoie de vreo trei ani pentru a putea produce bateriile pentru maşini”, a declarat el.

    Pe de altă parte, Tesla, compania lui Elon Musk, are tehnologia Supercharger prin intermediul căreia o baterie se încarcă în 75 de minute, iar o încărcare de 30 de minute oferă o autonomie de aproape 300 km.

     

     

  • La doar 12 ani a vândut primul său joc video, apoi la 24 de ani a făcut sute de milioane de dolari prin vânzarea afacerii. Astăzi este recunoscut ca fiind una dintre cele mai luminate minţi ale omenirii

    Copilăria sa nu a fost însă una uşoară: după cum povesteşte în cartea “Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future”, el a ajuns la un moment dat la spital după ce mai mulţi bătăuşi de la şcoală l-au lăsat inconştient pe scările instituţiei.

    Musk a absolvit liceul pentru băieţi din Pretoria şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, considerând că e mai uşor să emigreze astfel în Statele Unite. În 1992, după doi ani petrecuţi la o şcoală de afaceri din Ontario, Elon Musk s-a transferat la Universitatea din Pensylvania unde a obţinut o diplomă în economie. A mai petrecut încă un an acolo, pentru a obţine şi o diplomă în fizică. În anul 2002, Musk a obţinut cetăţenia americană.

    Elon Musk a fondat alături de fratele său Zip2, o companie de software care a dezvoltat un ghid online pentru industria de tipărire a ziarelor. Musk a semnat contracte cu New York Times şi Chicago Tribune, iar Zip2 a fost achiziţionată ulterior de Compaq pentru suma de 341 milioane de dolari.

    În martie 1999, omul de afaceri a cofondat X.com, un serviciu financiar de plăţi online şi prin email. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o altă companie, Cofinity, care deţinea marca PayPal. Această marcă a avut o creştere rapidă şi a fost achiziţionată de eBay pentru 1.5 miliarde, din care Musk a primit 165 de milioane de dolari.

    Musk a mai fondat, de-a lungul carierei, companii precum SpaceX, specializată în construcţia de vehicule spaţiale, sau Tesla Motors, organizaţie care investeşte sume considerabile în dezvoltarea motoarelor electrice. Primul model al companiei a fost Tesla Roadster, o maşină sport electrică, ce a avut vânzări de peste 2.500 de unităţi. La lansarea maşinii, Musk a vorbit despre cei care nu sunt de acord cu noile tendinţe din industria auto: “Unii oameni nu privesc cu ochi buni schimbarea, dar trebuie să accepţi schimbarea atunci când alternativa e dezastrul”.

    Elon Musk este preşedintele Fundaţiei Musk, care donează constant sume importante de bani cauzelor filantropice. De asemenea, fundaţia sponsorizează anual centre de cercetare pentru energii regenerabile. În aprilie 2012, omul de afaceri s-a alăturat programului filantropic condus de Bill şi Melissa Gates.

    În 2010, Elon Musk a apărut în lista Time a celor mai influenţi oameni din lume. El a servit de asemenea ca model pentru celebrul personaj de film Tony Stark, din franciza de mare succes “Iron Man”. “Există câteva diferenţe între mine şi Tony Stark”, a comentat Musk. “Spre exemplu, eu am cinci copii, deci petrec mai mult timp la Disneyland decât mergând la petreceri”.

    În aprilie 2017 Tesla a devenit cel mai valoros producător de maşini din Statele Unite, cu o capitalizare de piaţă de peste 50 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    În prezent, Elon Musk are o avere estimată la 14,9 miliarde de dolari.

  • Cum companii de top precum Google, Amazon şi Facebook reuşesc să angajeze cei mai buni oameni. 10 tactici extrem de eficiente

    Pe lângă algoritmi şi întrebări dificile trebuie să existe şi alte tehnici mai complexe pentru a putea alege cei mai buni oameni, scrie Quartz.

    Sarah Cooper, autor al cărţii “100 tricks to Appear Smart in Meetings” enumeră câteva tactici pe care le-ai putea folosi pentru a atrage cele mai bune talente din industria IT.

    1. Sună cu 15 minute inainte/după de ora convenită pentru câteva întrebări

    De ce? Să afli care persoane sunt pregătite pentru job şi care nu. Toată lumea poate răspunde la întrebări atunci când este pregătită pentru asta, dar nu şi atunci când îi suni pe neaşteptate.

    2. Creează un interviu impredictibil

    De ce? Pentru a vedea care sunt oamenii care nu au nevoie de instrucţiuni. Dacă interviul e haotic, intervievatul nu va ştii la ce să se aştepte. Astfel vei putea vedea cine se descurcă cel mai bine atunci într-o situaţie impredictibilă.

    3. Asigură-te că ceva nu va merge bine în timpul prezentării pe care trebuie să o susţină candidatul

    De ce? Pentru a vedea cum un candidat se adaptează unei situaţii mai puţin ideale. Pune candidatul într-o cameră unde echipamentul de prezentare nu funcţionează să vezi cum reacţionează cel care urmează să facă o prezentare. Puncte bonus pentru cei care au un Plan B, C sau D.

    4. În timpul interviul trebuie să faci presupuneri incorecte

    De ce? Pentru a elimina candidaţii care se supără foarte uşor. “Deci ai făcut Politehnica?” sau “Cât timp ai lucrat pentru Yahoo”, chiar daca niciuna din afirmaţii nu este corecte vei vedea dacă intervievatul va rămâne calm sau se va enerva.

    5. Cere unui candidat să rezolve o problemă foarte specifică

    De ce? Pentru că ai nevoie de ajutor să rezolvi acea problemă. Companiile caută oameni pentru a putea să le rezolve problemele cu care se confruntă la momentul respectiv. Ajutor pe gratis? Cine nu vrea asta?

    Continuarea pe pagina 2

  • Sunt atât de spectaculoase încât par ireale.Cum arată cele mai frumoase sate din lume – GALERIE FOTO

    Trăim în vremuri marcate de internet şi social media, iar modul în care oamenii decid să îşi petreacă un concediu pare să fie marcat de tehnologie; astfel, anumite destinaţii devin mult mai populare decât altele, lăsând în urmă locuri mai puţin ştiute, dar de o frumuseţe aparte.
     
     
    Unele dintre satele de mai jos intră în această categorie; alte destinaţii, precum Mont Saint-Michel, şi-au câştigat de-a lungul anilor un renume.
     
    De la castelul din Bavaria care l-a inspirat pe Walt Disney până la un sat părăsit din China, iată o listă a celor mai spectaculoase aşezări din lume.

     

  • VEM Proiect Lightining: „Iluminatul comercial devine principalul driver de business în 2017”

    „Ca urmare a reconfigurării producţiei şi a investiţiilor de pe peste 300.000 euro realizate în ultima perioadă, am reuşit să creştem foarte mult zona de business dedicată iluminatului comercial. Anul trecut un sfert din cifra de afaceri a fost realizată de acest segment, asta în condiţiile în care în 2015 nivelul a fost de 15% din business. Astfel, avem toate premisele să considerăm că iluminatul comercial devine principalul driver de business în 2017”, declară Viorel Niculae, administrator al VEM Proiect Lighting.

    Sectorul de iluminat comercial are în vedere spaţiile interioare din zona de retail (mic, mediu, hypemarket-uri şi mall-uri), cât şi zona de prezentare a produselor – vitrinele. „Foarte puţini ştiu că iluminatul spaţiilor comerciale este un element esenţial în opţiunea de achiziţie a clienţilor. Studiile privind comportamentul consumatorilor demonstrează că aşezarea produselor în vitrină şi felul în care acestea sunt puse în valoare de către lumină, reprezintă factori decisivi în decizia clienţilor de a intra în interiorul magazinului, mai ales în sectorul vestimentar. Pornind de la aceste premise am dezvoltat şi promovat un sistem inovativ de iluminat comercial”, precizează Viorel Niculae. Faţă de un sistem de iluminare clasic, costurile sunt cu aproximativ 20%-40% mai ridicate în cazul iluminatului inteligent dinamic, pornind de la un nivel minim de aproximativ 2.000 euro pentru o vitrina de dimensiuni medii.

    În prezent, VEM Proiect Lighting este unicul producător integrat de sisteme de iluminat din România, care, pe lângă producţia corpurilor de iluminat, realizează proiectarea şi implementarea sistemelor pentru beneficiarii finali.  VEM Proiect Lighting a făcut conversia pe toate liniile de producţie la tehnologia LED în urmă cu 8 ani, având capacitatea actuală de producţie de aproximativ 500.000 unităţi pe an, din peste 2400 de modele de aparate de iluminat cu tehnologie LED. 

    Compania VEM Proiect Lighting a înregistrat o cifră de afaceri de 4.000.000 euro în 2016, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, iar pentru 2017 este estimat pentru un avans de minim 20%. Fabrica VEM este amplasată în Popeşti-Leordeni (judeţ Ilfov), în incinta parcului industrial Menatwork. Printre cele mai importante proiecte de iluminat realizate în ultimul an, se numără: Birourile Dell, Metropolis, eMag, Centrele logistice Nemo, Fabrica Valeo, Muzeul Literaturii Romane, MNAC,  magazinele Nissa, Otter, Salamander, Tezyo, Aldo, Bigotti, Massini, Il Passo, Braiconf, Bata, New Balance. 

  • Cum a reuşit o familie din Braşov să creeze o afacere unică în România

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, Promar Textil a luat naştere în 1994, ca urmare a fascinaţiei lui Aurelian Moraru, pe atunci inginer specializat în automatică, pentru maşinile de tricotat automate din industria textilă. Promar Textil a fost înfiinţată şi s-a dezvoltat ca o afacere de familie, condusă în prezent de Doinţa şi Aurelian Moraru. Principalul domeniu de activitate al firmei a fost, încă de la deschidere, activitatea de producţie a articolelor textile de îmbrăcăminte tricotate.

    În prezent, compania este un furnizor important pentru producători europeni de tricotate de lux – pentru branduri internaţionale celebre din Italia, Germania, Franţa şi Marea Britanie.

    Producţia de tricotaje a început cu achiziţia a cinci maşini de tricotat manuale, uzate, de provenienţă elveţiană. Producţia realizată era alcătuită din modele proprii, care se adresau pieţei interne, fiind vândute prin reţelele de tip cash&carry (Metro şi mai târziu, Selgros). Colecţiile erau de design şi creaţie proprie, materiile prime fiind cumpărate de la reprezentanţi ai filaturilor italiene şi germane în România.

    În 1999, compania a încheiat primele contracte de producţie de tip lohn şi a produs tricotaje de damă pentru grupul italian Max Mara (prezent şi astăzi în portofoliul de clienţi al Promar Textil, însă contractele actuale sunt de furnizare de produse, nu de tip lohn). Doi ani mai târziu, compania a cumpărat primele maşini industriale electronice, de ultimă generaţie. În intervalul 2003-2006, compania şi-a crescut semnificativ capacitatea de producţia, de la 20.000 de articole anual, până la 70.000 de articole/an.

    În 2007, Promar Textil a fuzionat cu Kromatic, un start-up înfiinţat de asociaţii companiei în urmă cu doi ani, şi care s-a bazat pe tehnologia de ultimă generaţie de tip seam-less (producţie de tricotaje fără cusătură).

    În 2012 a implementat un sistem de trasabilitate a textilelor şi a continuat să se dezvolte; în 2014 a deschis o unitate integrată de servicii de spălare profesionale în parcul industrial Prejmer din Braşov; investiţiile în tehnologizare au continuat de atunci.

  • Cum susţine Orange educaţia digitală în România

    În acest sens, educaţia este pilonul principal pentru majoritatea iniţiativelor Orange România de implicare în comuniate, spune aceasta. Una dintre acestea este proiectul „Digitaliada”, proiect – pilot ce urmăreşte promovarea educaţiei digitale şi îmbunătăţirea performanţei şcolare a elevilor prin folosirea tehnologiei şi a unor materiale didactice digitale. Fundaţia Orange şi-a propus să identifice comportamentul părinţilor, profesorilor şi al elevilor cu privire la utilizarea tehnologiei în procesul educaţional şi a pornit, aşadar, cu o analiză a situaţiei din România, realizată în parteneriat cu GfK, în anul 2015. Studiul a arătat că 90% dintre şcolile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre acestea sunt conectate la Internet şi în numai 75% dintre şcoli echipamentele sunt şi funcţionale; cu toate acestea, mulţi profesori sunt deschişi în ceea ce priveşte educaţia digitală.  Pe baza rezultatelor, s-a decis, pe de o parte, promovarea educaţiei digitale, printr-o serie de modele de practici implementate în 10 şcoli din mediul rural la clasele V-VIII, pe parcursul întregului an şcolar 2016-2017. În acest sens, Fundaţia Orange a finanţat construirea unor laboratoare digitale şi a pus la dispoziţia elevilor şi a profesorilor echipamente electronice şi IT şi conţinut digital educaţional pentru materiile matematică şi TIC. În plus, a asigurat formare specializată pentru profesori pentru aplicarea metodelor de educaţie digitală la clasă, dar şi asistenţă şi consultanţă de specialitate pe întreg parcursul proiectului. Pe de altă parte, proiectul şi-a propus să motiveze profesorii şi elevii interesaţi să creeze conţinut digital propriu destinat folosirii la orele de clasă şi încurajarea împărtăşirii acestui tip de experienţă şcolară cu toţi profesorii din România – astfel a fost înfiinţată şi platforma online Digitaliada. În prezent, 10 şcoli gimnaziale din mediul rural beneficiază de metode de educaţie digitală în cadrul orelor de matematică şi TIC, iar Fundaţia Orange aşteaptă rezultatele proiectului – pilot, în care au fost investiţi până în prezent 350.000 de euro.

    Printre proiectele realizate de Orange cu scopul susţinerii educaţiei se numără şi SuperCoders, un workshop de programare dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, unde cei mici învaţă să codeze, „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, unde, prin intermediul unor workshopuri interactive susţinute de traineri specializaţi, copiii au învăţat cum pot accesa instrumentele digitale şi cum se pot feri de potenţialele pericole de pe internet. Proiectele Orange în zona de educaţie au început încă din 1997, când a legat  un parteneriat cu Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cea din Cluj. Prin intermediul acestuia, pe lângă dotarea laboratoarelor, compania a contribuit la implementarea cursurilor de telecomunicaţii mobile, care lipseau din programă, şi le-a oferit studenţilor posibilitatea de a face stagii de practică. Până acum, Orange a oferit studenţilor înscrişi în program burse în valoare de peste 370.000 de euro, alături de cursuri ţinute de specialişti din cadrul companiei şi din companiile partenere şi peste 270.000 de euro în Centrul de Training Orange din cadrul Politehnicii. „În toate programele Orange dedicate educaţiei, investiţia nu se rezumă doar la partea financiară, ci merge mult mai departe de atât, la nivel de resurse umane – colegi care se implică în calitate de traineri sau chiar devin mentori”, ţine să precizeze Veronica Dogaru.

     

     

  • Şcoala care a investit jumătate de milion de euro în tehnologie

    În cadrul instituţiei pe care o conduce, a limitat utilizarea tehnologiei în timpul pauzelor şcolare, iar elevii îşi pot folosi telefoanele şi iPad-urile doar în sala de clasă, ca instrumente, cu permisiunea profesorului. În ultimii trei ani, AISB a investit aproximativ o jumătate de milion de euro în tehnologii care să sprijine educaţia, printre care se numără: Ipad-uri, laptop-uri, smartboard-uri, interactive board-uri, dar şi licenţe pentru programe educaţionale, software, instrumente de învăţare şi educaţie, baze de date pentru bibliotecă şi baze de date pentru documentare online. Tehnologia este integrată şi în infrastructura instituţiei, ce beneficiază de sisteme de informare a elevilor, sisteme de securitate cibernetică şi reţele wireless. „România se adaptează cu paşi uriaşi  la tendinţele tehnologice din perspectiva calităţii internetului, iar această ţară are mari profesionişti în domeniul tehnologic, lucru de care AISB profită din plin. Componenta digitală este un instrument care susţine procesul de învăţare a elevilor noştri în toate domeniile”, mai spune Bindley. Din august, AISB va demara crearea unui centru de desing & inginerie, estimat la o valoare de 500.000 de euro, pe lângă investiţiile uzuale în tehnologie. În prezent, AISB are 830 de elevi din 57 de ţări, 70% dintre aceştia fiind străini, iar 30% români. Taxele AISB variază de la 10.000 de euro pe an în cazul programului Early Childhood, adresat copiilor de doi ani, la 20.000 de euro pe an, în cazul ultimilor doi ani de liceu, taxe ce includ educaţia copiilor, materialele educaţionale, excursiile şi activităţile după orele de şcoală.

     

  • Digitalul în educaţie, un plus sau un minus?

    „Acum, că aceste manuale au pătruns pe piaţa locală, ar trebui să fim foarte bucuroşi. Suntem singura ţară din lume care are în acest moment manual digital obligatoriu pentru primele patru clase, la toate materiile, alături de manualul pe hârtie”, declară Măriuca Talpeş, directorul Intuitex.  Nu suntem la nivelul altor state, cu tablete pe mesele copiilor, însă nici aceasta nu ar fi o variantă tocmai bună, adaugă directorul Intuitex. Conform unor studii făcute în Anglia, realizate după pătrunderea în masă a laptopurilor şi tabletelor pe mesele copiilor, s-a constatat că instrumentele digitale le distrag foarte mult atenţia, iar profesorul „îi pierde”. Însă, adaugă aceasta, depinde foarte mult de dascăl şi modul său de a organiza ora. „Nicăieri în lume un  manual nu este gratuit pentru toată lumea. În acest moment, la noi, versiunile digitale ale manualelor sunt gratuite. Cred că este o mare schimbare şi nu poate să aducă decât un plus copiilor”, adaugă Talpeş.

    Pe de altă parte, digitalizarea educaţiei acoperă un spectru mai larg – atât în ceea ce ţine de hardware, cât şi de software, spune Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Aspectul legat de partea de hardware se va rezolva, probabil, de la sine, prin scăderea considerabilă a preţurilor tabletelor şi a infrastructurii de broadband, însă şi profesorii trebuie să fie dornici şi în pas cu tot ceea ce este nou în educaţie, spune Mălureanu. Putem spune, aşadar, că există două elemente principale care pot încetini sau accelera progresul: profesorii şi dotările moderne. O singură clasă de calculatoare într-o unitate de învăţământ nu este suficientă – trebuie să existe câte un device (tableta/laptop) pentru fiecare utilizator, iar şcoala trebuie să aibă o infrastructură „smart”, care să ofere acces la internet, mecanisme de monitorizare şi management etc.”, consideră acesta. La nivel centralizat, lucrurile au început să evolueze, însă calitatea educaţiei digitale de la noi nu poate fi comparată cu cea din Marea Britanie sau Germania. „Nu atâta vreme cât bugetul pentru programul „Laptele şi cornul” este mai mare decât cel pentru manualele şcolare”, mai adaugă directorul Ascendia.

    De aceeaşi părere este şi Alexandru Holicov, Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional, care consideră că România se confruntă, încă, cu rezistenţa la schimbare şi conservatorismul sistemului educaţional românesc, dar şi cu legislaţia, care ar trebui să permită şcolilor să adopte mai uşor platforme moderne de management educaţional. În opinia sa, profesorii ar trebuie să alterneze sursele tradiţionale de predare cu cele moderne, ale internetului. „În momentul de faţă, acest echilibru între folosirea tehnologiei în educaţie şi metodele clasice nu există şi până nu înţelegem că educaţia trebuie să evolueze şi din punct de vedere al integrării tehnologiei nu vom putea avea rezultatele pe care ni le dorim şi, în primul rând, elevi care să iubească şcoala”, ţine el să menţioneze. 

  • Ce înseamnă tehnologia în şcoala românească de astăzi

    Însă, din păcate, asta se întâmplă doar acolo unde există atât dotările corespunzătoare, cât şi profesori dornici să fie în pas cu ceea ce este nou în educaţie, consideră Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. „În România, paradigma educaţională şcolară a rămas similară cu cea de acum circa 400 de ani. Tabla de lemn a fost înlocuită cu cea de ceramică sau de white-boarduri, locul cretei a fost luat de marker, pana şi călimara au cedat locul stiloului sau creionului, manualul legat şi scris de mână este acum tipărit etc., însă avem aceleaşi clase, acelaşi fel de bănci, acelaşi tip de program … ce să mai, acelaşi proces”, adaugă directorul Ascendia.  Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung, explică mai detaliat ce presupune acest fenomen: „Digitalizarea educaţiei reprezintă crearea unui mediu interactiv în care procesul de predare şi învăţare se transformă şi include, printre altele, conţinut digital, accesibilitate sporită, acces la o multitudine de platforme, instrumente şi informaţii, precum şi colectare, transmitere şi livrare de informaţii într-un mod rapid şi eficient”.  Însă, ca orice transformare, acest proces necesită timp şi trebuie să se faca treptat, metodic şi structurat, astfel încât să acopere toate nevoile, spune Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „Informaţia rămâne în principiu aceeaşi, însă este transpusă într-un mod digital, mai atractiv şi mai interactiv, astfel încât să înlesnească procesul de învăţare”, adaugă reprezentanta companiei telecom. Cu toate acestea, Robert Bindley, directorul uneia dintre şcolile susţinătoare ale digitalizării, American International School of Bucharest (AISB), declară că nu achiziţionează tehnologie doar de dragul tehnologiei, ci analizează mai întâi procesul de învăţare a elevului şi se asigură că investiţia în tehnologie aduce valoare programe respective.