BusinessMagazin

Tag: program

  • Noaptea Muzeelor: Lingouri de aur la BNR, operetă la Bellu, capodopere la Artmark şi un protest inedit

    Ediţia din 2015 a Nopţii Muzeelor va fi una cu totul specială, pentru că va fi marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din ţară, membre sau încă neafiliate organizaţiei. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituţiile muzeale care se vor alătura acestui protest va fi acoperită. Acest protest subtil şi inedit are scopul de a atrage atenţia publicului şi autorităţilor asupra situaţiei dramatice în care se află muzeele României.

    Totodată, protestul este o consecinţă a unui fenomen dramatic, respectiv, în ultimii zece ani, peste 110 sedii unde funcţionează muzee de tot felul şi zeci de mii de piese din colecţiile mai multor astfel de instituţii au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoş Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferinţă de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.

    În afara acestui protest inedit, ediţia din acest an a Nopţii Muzeelor îşi propune să continue să fie un reper în calendarul consumatorului de cultură din Bucureşti şi din întreaga ţară. “Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai importante branduri culturale care s-au impus la nivel naţional”, a explicat Mihaela Simion, de la RNMR.

    La rândul său, Luiza Zamora, coordonatorul din Bucureşti al Nopţii Muzeelor, a spus că ediţia de anul acesta a Nopţii Muzeelor va fi una record, nu doar în Bucureşti, ci şi în ţară.

    “În Bucureşti, sunt 30 de muzee şi 20 de organizaţii culturale care participă la Noaptea Muzeelor, iar, pe ultima sută de metri, mai avem candidaţi. Sunt şi câteva premiere. De exemplu, este prima dată când Muzeul Băncii Naţionale participă la acest circuit, sărbătorind astfel cei 135 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale. Pe lângă organizaţiile culturale care au deja la activ câteva participări la acest circuit, în Bucureşti sunt zece alte organizaţii noi şi implicit spaţii culturale, dând astfel imaginea potenţialului cultural şi creativ al Bucureştiului într-o seară de sâmbătă”, a explicat Luiza Zamora.

    Astfel, câteva tipuri de lingouri de aur “standard” vor fi expuse într-o casetă specială, în holul sediului Băncii Naţionale a României (BNR), sâmbătă, la Noaptea Muzeelor, între orele 19.00 şi 23.00, în cadrul evenimentului “Aur din Tezaur”. De asemenea, pe un ecran TV amplasat în exterior va putea fi vizionat un film documentar cu tema “Aurul românesc şi BNR”, realizat cu sprijinul Televiziunii Române, iar faţada clădirii din strada Doamnei numărul 8 va beneficia de efecte şi proiecţii luminoase speciale.

    Programul Nopţii Muzeelor 2015 este foarte divers şi ofertant. Muzeele nu vor fi pur şi simplu deschise până târziu noaptea, ci au pregătit foarte multe evenimente organizate special pentru sâmbătă seara.

    Se vor desfăşura evenimente diverse, de la concerte la două dintre muzeele afiliate Muzeului Municipiului Bucureşti la ateliere pentru copii la Antipa. Fanfara va cânta la Foişorul de Foc, iar limitele vizuale şi auditive ale publicului vor putea fi testate la Muzeul Tehnic.

    Pe de altă parte, concertul “Dolce Vita”, pus în scenă de artişti ai Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian”, va fi prezentat bucureştenilor în Cimitirul Bellu, sâmbătă, de la ora 21.00, când vor fi interpretate live cele mai frumoase momente din spectacole celebre de operetă şi musical.

    La Muzeul Naţional “George Enescu” va avea loc un eveniment special, intitulat “Aeroportul Oniria”, în care mai mulţi artişti vor propune o experienţă formată din muzică clasică, fusion, corală, dar şi muzică la instrumente tradiţionale.

    Pe de altă parte, la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) vor putea fi vizitate Galeria Naţională şi expoziţiile temporare. Însă MNAR se va alătura şi protestului ediţiei din acest an a evenimentului şi va organiza, sub titlul “Priveşte arta, arta te priveşte”, un periplu mai puţin obişnuit într-o “galerie de neuitat”. Această galerie va cuprinde ramele şi soclurile unor lucrări care nu mai fac parte din patrimoniul MNAR, pentru că “au plecat în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile”. Această “galerie de neuitat” se va afla la parterul Galeriei Naţionale a MNAR.

    De asemenea, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a pregătit pentru Noaptea Muzeelor “o mare petrecere”, cu ocazia împlinirii a 43 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii. Publicul va putea să viziteze expoziţiile permanente şi va putea să participe la ateliere de creaţie, la concerte şi la un moment de reconstituire istorico-militară.

    MNIR se va alătura şi protestului, sub titulatura “revolta colecţiilor”. Astfel, o piesă excepţională din patrimoniul muzeului, Coiful de la Ciumeşti, va fi expusă în cutie, ambalată, aşa cum stau de foarte multă vreme zeci de mii de obiecte din patrimoniul muzeului. Motivul acestei prezentări inedite este acela de a atrage atenţia asupra situaţiei deja dramatice în care MNIR se află de 13 ani, aceea de a fi un muzeu parţial închis, de a nu putea oferi publicului bucuria de a admira valori excepţionale din patrimoniul său.

    O altă noutate a ediţiei din acest an a Nopţii Muzeelor este prezenţa în circuit a Aeroportului Otopeni, unde va fi prezentată pentru cei care vin în România o expoziţie organizată de Romanian Design Week. De asemenea, în Aeroportul Otopeni va fi venisată în acest context expoziţia de fotografie “Bucureştiul văzut prin ochii tăi”. Aceasta va fi poarta de intrare în Noaptea Muzeelor anul acesta, după cum a explicat Luiza Zamora.

    Pe de altă parte, la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti va fi prezentat un proiect al unui posibil Muzeu al Literaturii, având în vedere că, de anul trecut, nu mai există un sediu al acestei instituţii muzeale, dar şi o expoziţie cu caricaturi şi desene din presa centrală de la începutul secolului al XX-lea şi proiecţii cu poveştile Bucureştilor. În plus, Şcoala Centrală de Fete se va alătura protestului şi, la ora 22.00 şi la miezul nopţii, timp de 5 minute, se vor stinge toate luminile în această instituţie, în semn de protest faţă de situaţia gravă a muzeelor din România.

    Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti, care sărbătoreşte în această perioadă 79 de ani de la înfiinţare (pe 17 mai), a pregătit pentru după-amiaza de sâmbătă (între 17.00 şi 19.00) o serie de evenimente conexate Nopţii Muzeelor. Din motive de securitate, programul Muzeului Satului nu va fi prelungit în timpul nopţii. Oferta instituţiei vizează lansări de carte, o expoziţie, un Festival al Culturii Thailandeze, un târg al meşterilor populari, dar şi lansarea ceaiului muzeului, denumit “Bogăţia satului” şi care va avea la bază iasomia.

    La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, publicul va putea vizita de Noaptea Muzeelor, între orele 18.00 şi 21.00, expoziţia permanentă, urmând ca, până la miezul nopţii, să fie deschise expoziţiile temporare ale instituţiei. Totodată, în curtea interioară a instituţiei va fi organizată o proiecţie de film documentar.

    La Centrul Cultural “Palatele Brâncoveneşti” Mogoşoaia, pe lângă expoziţii şi proiecţii video şi de lumini, va fi organizat un concert de muzică klezmer cu actriţa Maia Morgenstern. Totodată, comunitatea muzeală pregăteşte, pentru Noaptea Muzeelor, la acest Centru Cultural de la Mogoşoaia, un moment de susţinere a fostului director artistic, Doina Mândru, cea care a contribuit la organizarea acestei instituţii, şi care ar fi fost înlăturată de la conducerea centrului, fără niciun motiv, de la 1 mai. Astfel, în timpul conferinţei de presă, care a avut loc pe 8 mai, a fost făcut un apel la reprezentanţii comunităţii muzeale să meargă la Mogoşoaia şi să poarte pancarte cu numele Doinei Mândru.

    Pe de altă parte, printre organizaţiile culturale care vor participa pentru prima dată în acest an la Noaptea Muzeelor se numără Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, care, cu această ocazie, va propune un proiect de Muzeu al Dansului Modern şi Contemporan.

    În plus, publicul va putea să meargă la “observatorul parcului naţional Văcăreşti”. Astfel, mica deltă a Bucureştiului va putea fi admirată de la etajul 17 al complexului rezidenţial din preajma Văcăreştiului.

    Şi Târgul de artă comporană Art Safari Bucharest participă la Noaptea Muzeelor. Vizitatorii se pot bucura, printre altele, de Art Safari Dialogues Talk Non Stop, o serie de prezentări de artişti contemporani, sâmbătă, când programul va fi de la 19.00 la 04.00.

    Totodată, de Noaptea Muzeelor, expoziţia de fotojurnalism World Press Photo (WPP) 2015, din Piaţa Universităţii, va fi deschisă între orele 21.00 şi 04.00 şi vor fi proiectate şi scurtmetraje, în parteneriat cu ShortsUp.

    Şi Artmark invită publicul, de Noaptea Muzeelor, să vadă expoziţia “Capodopere de Nicolae Tonitza din colecţii private”, între orele 19.00 şi 04.00, la Palatul Cesianu-Racoviţă.

    Evenimentul expoziţional se concentrează în jurul uneia dintre personalităţile marcante ale artelor plastice autohtone, Nicolae Tonitza. Expoziţia îşi propune să cuprindă lucrări sugestive ale artistului, aflate în colecţii particulare, înscrise în toate etapele de creaţie ale lui Tonitza. Totodată pentru o reprezentare cât mai fidelă a sensibilităţii artistului predispusă la variaţiuni stilistice şi a laitmotivelor care i-au marcat opera, expoziţia va oscila pentru fiecare perioadă în parte de la producţia de grafică la mediile picturale.

    Un proiect nou în Bucureşti, Muzeul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, va fi deschis publicului, în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor. În perioada evenimentului, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” deschide “Uşa Mare”, o importantă comoară arhitecturală, uşă ce este închisă în restul anului, cu excepţia vizitelor anumitor personalităţi. De asemenea, vor putea fi vizitate amfiteatrul şi sala Frescelor, în care vor rula filme de prezentare ale Universităţii, care vor include şi informaţii despre noua structura educaţională. Printre acestea se numără şi prezentări ale Facultăţii de Urbanism şi ale programului de admitere. Noaptea Muzeelor, în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, se va desfăşura între orele 19.00 – 02.00.

    În plus, Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) înfiinţează o linie specială, pentru Noaptea Muzeelor, autobuzele urmând să aibă staţii la muzee şi să plece pe trasee de la Palatul Parlamentului şi Piaţa Unirii, la intervale de o oră şi jumătate. Mai multe informaţii despre traseul autobuzelor se găsesc pe site-ul ratb.ro.

    Pe de altă parte, Noaptea Muzeelor va fi organizată în acest an în numeroase instituţii muzeale din ţară. Totodată, vor fi organizate circuite muzeale, pe lângă cel din Bucureşti, şi în Galaţi şi Iaşi.

    Organizatorii Nopţii Muzeelor vor organiza la Bucureşti, Iaşi şi Galaţi şi o campanie de strângere de obiecte. “Am ales trei locuri, muzee, unde oamenii pot să doneze un obiect”, a spus Dragoş Neamu, la conferinţa de presă. Acesta a precizat că donatorii pot să plaseze respectivul obiect oriunde doresc în sălile muzeelor respective. “Aceste obiecte donate şi poveştile lor vom încerca să le valorificăm în expoziţii. Mesajul este acela că populaţia poate crea colecţii, lucru pe care ni-l dorim şi din partea autorităţilor tutelare”, a explicat Dragoş Neamu.

    Lista completă a instituţiilor participante la Noaptea Muzeelor şi a programelor pregătite de acestea pot fi consultate pe site-ul www.noapteamuzeelor.ro.

    Ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).

    Anul trecut, în România, la Noaptea Muzeelor au participat peste 150 de instituţii muzeale şi organizaţii de cultură şi educaţie din aproximativ 50 de localităţi.

  • Povestea lui David Filo, cofondator al Yahoo şi unul dintre pionierii motoarelor de căutare

    David Filo s-a născut în 1966 în Wisconsin, Statele Unite. La vârsta de 6 ani s-a mutat într-o suburbie de lângă Louisiana, unde a urmat cursurile liceului Sam Houston şi apoi cele ale Universităţii Tulane, unde a obţinut o diplomă în informatică.

    David Filo şi Jerry Yang, colegi la Universitatea Stanford în cadrul programului doctoral, îşi petreceau o mare parte a timpului pe internet, descoperind o serie de probleme ale sistemului. Deşi existau numeroase site-uri utile, acestea nu erau organizate în niciun fel. Astfel, atunci când cineva voia să reviziteze un site, era extrem de greu să îl mai găsească. Împreună, ei au dezvoltat un sistem de tip hartă pentru utilizatorii de internet şi au creat un motor de căutare care să permită găsirea unui site prin introducerea unor cuvinte-cheie.

    În februarie 1994, ”Ghidul lui Jerry şi David pentru World Wide Web„ a devenit operaţional, iar în luna noiembrie avea deja peste 170.000 de utilizatori pe zi. Mai multe nume importante precum AOL, Microsoft sau Prodigy au încercat să cumpere site-ul, redenumit între timp Yahoo!, dar Filo şi Yang au refuzat toate ofertele.

    Succesul site-ului a adus şi o serie de probleme: reţeaua celor de la Stanford cădea în mod regulat din cauza celor care foloseau Yahoo!, astfel că Filo şi Yang au fost obligaţi să plece din campus. Acela a fost momentul în care cei doi au decis să pună bazele companiei Yahoo! Inc.

    Deşi a început ca un portal ce oferea diverse servicii şi produse destinate activităţilor online, Yahoo! a devenit astăzi una dintre cele mai mari companii din lume şi unul dintre cele mai folosite motoare de căutare la nivel global. Compania a avut în 2014 venituri de 4,6 miliarde dolari şi un profit de aproape 600 de milioane dolari. Yahoo! Inc. are 11.400 de angajaţi şi este condusă de Marissa Mayer.

    Din 1996, Filo ocupă postul de ”şef al Yahoo!”, conducând operaţiunile tehnice ale portalului la sediul din Sunny-vale, California. El este cel mai mare acţionar individual al companiei, cu un pachet de 7% din acţiuni.
    Filo a pus bazele K12 Start Fund, o organizaţie care are rolul de a obţine finanţări pentru companiile din domeniul educaţiei. În 2005, el a donat 30 de milioane dolari Universităţii Tulane pentru a moderniza laboratorul de inginerie. Averea omului de afaceri, care este căsătorit cu Angela Buenning, este estimată la 3,8 miliarde dolari.

  • Programul teatrelor bucureştene în perioada 11 – 17 mai

    Teatrul Naţional Bucureşti, Sala Mare: luni, 11 mai, ora 20.00 – “Caramitru-Mălăele, câte-n lună şi în stele”; sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Înşir’te mărgărite”, după Victor Eftimiu, regia Dan Puric; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Înşir’te mărgărite”, după Victor Eftimiu, regia Dan Puric;

    Sala Pictura: marţi, 12 mai, ora 20.00 – “Allegro, ma non troppo”, de Ion Minulescu, regia Răzvan Popa; sâmbătă, 16 mai, ora 19.30 – “Micul infern”, de Mircea Ştefănescu, regia Mircea Cornişteanu;

    Sala Studio: miercuri, 13 mai, ora 19.30 – “Bârfe, zvonuri şi minciuni”, de Neil Simon, regia Ion Caramitru; joi, 14 mai, ora 20.00 – “Molto, gran’impressione”, de Romulus Vulpescu, regia Dan Tudor; vineri, 15 mai, ora 19.30 – “Dumnezeu se îmbracă de la second-hand”, de Iulian Margu, regia Ion Caramitru; duminică, 17 mai, ora 20.00 – “Dineu cu proşti”, de Francis Veber, regia Ion Caramitru;

    Sala Mică: sâmbătă, 16 mai, ora 20.00 – “Organic”, de Saviana Stănescu, regia Andrei Măjeri; duminică, 17 mai, ora 20.00 – “Ziua în care nu se cumpără nimic”, de Kim Atle Hansen, regia Horia Suru;

    Sala Media: duminică, 17 mai, ora 11.00 – Teatrul Naţional pentru copii;

    Sala Pictura: duminică, 17 mai, ora 20.00 – “Cinci femei de tranziţie”, de Rodica Popescu Bitănescu, regia Rodica Popescu Bitănescu.

    Teatrul Odeon, Sala Majestic: miercuri, 13 mai, ora 19.00 – “Titanic Vals”, de Tudor Muşatescu, regia Alexandru Dabija; joi, 14 mai, ora 19.00 – “Un tramvai numit dorinţă”, de Tennessee Williams, regia Dinu Cernescu; vineri, 15 mai, ora 19.00 – “Un Tango Mas”, direcţia de scenă Alexandru Dabija, un spectacol de Răzvan Mazilu; sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Trei generaţii”, de Lucia Demetrius, regia Dinu Cernescu; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Casanova”, după “Memoriile lui J. Casanova de Seingalt”, scrise de el însuşi, regia Dragoş Galgoţiu;

    Sala Studio: sâmbătă, 16 mai, ora 19.30 – “Contra democraţiei”, de Esteve Soler, regia Alexandru Dabija; duminică, 17 mai, ora 19.30 – “Linişte! Sărut. Acţiune!, o adaptare de Peter Kerek după filmul “Living in Oblivion”, de Tom Dicillo, regia Peter Kerek.

    Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu – diminică, 17 mai, ora 19.00 – “Scaunele”, de Eugene Ionesco, regia Felix Alexa.

    Teatrul de Comedie, Sala Radu Beligan: joi, 14 mai, ora 19.00 – “O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija; vineri, 15 mai, ora 19.00 – “În plină glorie!”, de Peter Quilter, regia Răzvan Mazilu; sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Poker”, de Adrian Lustig, regia Alexandru Tocilescu;

    Sala Nouă: sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Cea mai puternică”, de August Strindberg, un spectacol-laborator condus de Antoaneta Cojocaru; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “C.E.O.”, de Sting Larsson, regia Vladimir Anton.

    Teatrul Mic: sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Băieţii de aur”, de Neil Simon, regizor de platou Petre Moraru/Niki Ieremciuc; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Profesiunea doamnei Warren”, de George Bernard Shaw, regia Claudiu Istodor.

    Teatrul Foarte Mic: joi, 14 mai, ora 19.00 – “39 de trepte”, după filmul omonim de John Buchan şi Afred Hitchcock, adaptare de Patrick Barlow, după o idee originală de Simion Corble şi Nobby Dimon, regia Gabriela Dumitru; vineri, 15 mai, ora 19.00 – “Numele”, de Jon Fosse, regia Vlad Cristache; sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Vania şi Sonia şi Masa şi Spike”, de Christopher Durang, regia Horia Suru; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Super Fericiţii”, un spectacol de Catinca Drăgănescu.

    Teatrul Evreiesc de Stat (se joacă la Teatrul Excelsior): luni, 11 mai, ora 19.00 – “Duşmancele, o poveste de iubire”, după Issac Bashevis Singer, regia Claudiu Goga; (se joacă la Teatrul Foarte Mic) marţi, 12 mai, ora 19.00 – “Blestemul iubirii”, de Iacob Gordin, regia Kincses Elemer; (se joacă la Teatrul Foarte Mic) miercuri, 13 mai, ora 19.00 – “Frau hess şi grădinile ei”, de Milton Frederick Marcus, regia Alexander Hausvater.

    Teatrul Metropolis: vineri, 15 mai, ora 19.00 – “N(AUM)”, de Gellu Naum, regia Mariana Cămărăşan.

    Teatrul Nottara, Sala Horia Lovinescu: miercuri, 13 mai, ora 19.00 – “Femei/ Bărbaţi”, după Willy Russell; miercuri, vineri, 15 mai, ora 19.00 – “Portugalia”, de Zoltan Egressy, direcţia de scenă Victor Ioan; sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Titanic Vals”, de Tudor Muşatescu, regia Dinu Cernescu; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Fazanul”, de George Feydeau, regia Alexandru Mâzgăreanu;

    Sala George Constantin: miercuri, 13 mai, ora 19.30 – “Mizantropul”, de J.B.P. Moliere; joi, 14 mai, ora 19.30 – “Aprilie, dimineaţa”, de Mihai Ispirescu, regia Diana Lupescu; sâmbătă, 16 mai, ora 19.30 – “Aici nu-i de joacă”, după Pauline Daumale, un spectacol de Catrinel Dumitrescu.

    Teatrul Masca: (Parcul Cuza) vineri, 15 mai, ora 19.00 – “Statuile Pompei”; (Muzeul de Istorie Bucureşti) sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Statui Vivante”; (Cafe-Teatru) duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Parapanghelos”; (Parcul Crângaşi) duminică, 17 mai, ora 19.00 – Pierrot Lunatecul”; (Parcul Tei) duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Statui Vivante”.

    Godot Cafe Teatru: luni, 11 mai, ora 21.30 – “Te iubesc! Te iubesc?”, după Dumitru Solomon, regia Chris Simion; marţi, 12 mai, ora 20.00 – “Un cuplu ciudat”, de Neil Simon, regia Doina Antohi; miercuri, 13 mai, ora 20.00 – “Mother Fucker with the Hat”, de Stephen Adly Guirgis, regia Adriana Zaharia; joi, 14 mai, ora 19.00 – “Ce poţi să faci în 10 minute?,” după autori americani contemporani, regia Doina Antohi; joi, 14 mai, ora 21.30 – “Happy end”, de Zsolt Poszgai, regia Alexandru Bogdan; vineri, 15 mai, ora 19.00 – “Romatic Fools”, de Rich Orloff, regia Toma Dănilă; sâmbătă, 16 mai, ora 11.00 – “Little Impro” – teatrul de improvizaţie pentru Copii; sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Orfani”, de Dennis Kelly, regia Elena Morar; sâmbătă, 16 mai, ora 22.00 – “Carpathian Garden”, de Radu Iacoban, regia Radu Iacoban; duminică, 17 mai, ora 18.30 – “Omul-Pernă”, de Martin McDonagh, regia Ion Florin Grigoraş; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Sub geana mării”, de Mişa Şerban, regia Mişa Şerban;

    Godot SubScenă: vineri, 15 mai, ora 19.00 – “La ginecolog”, de Diana Iarca, regia Alexandru Jitea; sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Hai să facem sex!”, de Valentin Krasnogorov, regia Felix Crainicu.

    Teatrul Act: duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Flori pentru Algernon”, un exerciţiu după “Flori pentru Algernon”, de Daniel Keyes, cu Iulia Colan.

    La Scena: miercuri, 13 mai, ora 20.00 – “Fata cu cărămida-n gură”, de Theo Herghelegiu, regia Theo Herghelegiu; duminică, 17 mai, ora 21.00 – Comedy Show.

    Unteatru: sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Trei femei înalte după Edward Albee”, regia Andrei şi Andreea Grosu; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Cinci ore cu Mario”, regia Mariana Cămărăşan.

    În Culise: luni, 11 mai, ora 20.00 – “Poveşti despre tine”; marţi, 12 mai, ora 20.00 – “Noaptea One Man Show-ului”; miercuri, 13 mai, ora 20.00 – “iELE” – show de improvizaţie; joi, 14 mai, ora 20.00 – “Walk in Beauty”; vineri, 15 mai, ora 19.00 – “Imaginează-ţi că eşti Dumnezeu”, regia Cristian Bajora; vineri, 15 mai, ora 21.30 – “Scrisori către Rita. The Show”, regia Cristian Bajora; sâmbătă, 16 mai, ora 18.00 – “Proştii sub clar de lună”, regia Cristian Bajora; sâmbătă, 16 mai, ora 21.30 – “Stand-up Comedy” cu Maria, Mincu, Florin şi Raul Gheba; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Diamante şi narcotice”, regia Cristian Bajora.

    Teatrul Luni: marţi, 12 mai, ora 20.00 – “O seară furtunoasă”, o versiune inedită a uneia din operele lui Cragiale, regia Claudia Negroiu.

    Teatrul de Artă: miercuri, 13 mai, ora 20.15 – “Eternul spectator”, de Daria Gănescu şi Daniela Marin, regia Daniela Marin; joi, 14 mai, ora 19.15 – “Cum se face”; joi, 14 mai, ora 20.15 – “Pam Pam”, după pamfletele lui Constantin Tănase, one man show cu George Constantinescu; vineri, 15 mai, ora 20.15 – “Dureri fantomă”, de Vasili Sigarev, regia Bogdan Budeş; sâmbătă, 16 mai, ora 19.15 – “Variaţiuni la invenţiuni”, cu Emilian Mîrnea, Petre Ancuţa; sâmbătă, 16 mai, ora 20.15 – “Dureri fantomă”, de Vasili Sigarev, regia Bogdan Budeş; duminică, 17 mai, ora 19.15 – “Venus învăluită în blană”, de David Ives, regia Daniel Grigore-Simion.

    Teatrul Mignon: duminică, 17 mai, ora 19.30 – “Cabaretul cuvintelor”, regia Alexandru Nagy; duminică, 17 mai, ora 21.15 – “Certificat de om simplu”, debut de Constantin Vanerus Popa.

    Teatrul Elisabeta: luni, 11 mai,ora 20.00 – “Nunta perfectă”, regia Eugen Gyemant; marţi, 12 mai, ora 20.00 – “Nunta Perfectă”, regia Eugen Gyemant; vineri, 15 mai, ora 19.00 – “Încurcătură la nivel înalt!”, adaptare după piesa “Out of order” a dramaturgului englez Ray Cooney, regia Şerban Puiu; sâmbătă, 16 mai, ora 10.00 – “În parc”, un spectacol de Magda Condurache, teatru pentru copii; sâmbătă, 16 mai, ora 12.00 – “În parc”, un spectacol de Magda Condurache, teatru pentru copii.

    Teatrul de pe Lipscani, Sala Mare: vineri, 15 mai, ora 19.30 – “Vine Barza!”; duminică, 17 mai, ora 19.30 – “Studii despre iubire”.

    Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”: sâmbătă, 16 mai, ora 19.00 – “Sosesc deseară”, regia Nae Cosmescu; duminică, 17 mai, ora 19.00 – “Aplauze, aplauze!”, regia Bitu Fălticineanu.

    Teatrul Ion Creangă: (se joacă la Teatrul Ţăndărică) luni, mai, ora 10.00 – “Inimă rece”, dramatizare de Banu Rădulescu, după Wilhelm Hauff, regia Sorana Coroamă-Stanca; (se joacă la Teatrul Excelsior) marţi, 12 mai, ora 10.00 – “Insula misterioasă”, dramatizare Elise Wilk, după Jules Verne, regia Theodor-Cristian Popescu; (se joacă la Teatrul Excelsior) marţi, 12 mai, ora 17.00 – “În parc”, de Magda Condurache; (se joacă la Teatrul Excelsior); marţi, 12 mai, ora 19.00 – “În parc”, de Magda Condurache.

    Teatrul Ţăndărică: marţi, 12 mai, ora 10.00 – “Frumoasa din Pădurea Adormită”, regia Mihai Gruiu Sandu; miercuri, 13 mai, ora 10.00 – “Croitoraşul cel viteaz”, regia Daniel Stanciu; joi, 14 mai, ora 10.00 – “Frumoasa din Pădurea Adormită”, regia Mihai Gruiu Sandu; vineri, 15 mai, ora 10.00 – “Prinţesa şi Broscoiul”, regia Decebal Marin; sâmbătă, 16 mai, ora 11.00 – “Capra cu trei iezi”, regia Gabriel Apostol; sâmbătă, 16 mai, ora 12.00 – “Ridichea uriaşă”; duminică, 17 mai, ora 11.00 – “Jack şi vrejul de fasole”, regia Daniel Stanciu.

    Teatrul Excelsior: luni, 11 mai, ora 11.00 – “Răţuşca cea urâtă”, dramatizare de Maria Manolescu după basmul lui Hans Christian Andersen, regia Mihai Manolescu; miercuri, 13 mai, ora 11.00 – “Magia copilăriei”, de Stelian Milu, regia Stelian Milu.

    Opera Comică pentru Copii: luni, 11 mai, ora 11.00 – “Flautul fermecat”; marţi, 12 mai, ora 11.00 – “Flautul fermecat”; miercuri, 13 mai, ora 11.00 – “Flautul fermecat”; sâmbătă, 16 mai, ora 11.00 – “Flautul fermecat”; duminică, 17 mai, ora 11.00 – “Coana Chiriţa”.

  • Povestea românului care a cucerit Londra: a pornit de la zero un business de 50 de milioane de lire sterline

    „Am înţeles destul de repede că, dacă vreau să ajung între jucătorii de top, trebuie să mă mut la Londra“, spune antreprenorul român Emi Gal, citat de Financial Times. Prestigiosul cotidian economic surprindea încă din 2010 potenţialul afacerilor din Europa de Est şi impactul în evoluţia acestora produs de o eventuală extindere la Londra. Emi Gal a trăit-o pe pielea lui şi acum admite că a fost cea mai bună decizie. Brainient, o afacere care a ajuns astăzi la 70 de milioane de euro, a ajuns în capitala Regatului Unit în urmă cu şase ani, după ce fondatorul a constatat că dimensiunea pieţei din România şi posibilităţile reduse de a face networking nu i-ar fi permis să pună pe picioare o companie internaţională de succes. Gal a pornit prima sa firmă la 19 ani într-un birou de pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti şi a lucrat de atunci la o platformă care dezvoltă elemente interactive folosite în videoclipuri publicitare. Construirea platformei în România nu a reprezentat o problemă, spune Emi Gal, însă folosirea efectivă a acesteia era îngreunată de faptul că cele mai multe agenţii de advertising nu erau la zi cu ultimele tehnologii disponibile.

    „Cel mai important a fost însă avantajul pe care un centru economic precum Londra îl poate oferi prin reţeaua de investitori şi consultanţi pe care îi poţi întâlni.“ Emi Gal a participat în 2009 la programul Seedcamp, obţinând o finanţare de 50.000 de euro şi intrarea în cadrul program-ului de business condus de guvernul Marii Britanii. „Costurile s-au triplat atunci când am mutat compania la Londra. Dar a meritat, pentru că simt că aici am realizat mai multe într-un an decât ce reuşisem în România în trei ani.“ Compania Brainient este prezentă acum pe mai multe continente, iar televiziuni din Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma antreprenorului român pentru a face publicitate pe tablete şi pe telefoane.

    Afacerea sa a explodat la Londra, având o creştere medie anuală de 200%, dar Gal a păstrat şi birourile de la Bucureşti, unde a demarat proiectul Brainient, dar a extins prezenţa la nivel mondial deschizând o sucursală şi la New York. Alex van Someren, consultant în cadrul programului guvernamental Seedcamp, spunea în Financial Times că apariţia unor start-up-uri de succes venite din estul Europei nu ar trebui să surprindă pe nimeni: „Este un efect firesc al modului cum a evoluat Europa. Dacă vii din state precum Franţa sau Germania ai deja la dispoziţie o infrastructură bună şi ajutor din partea statului. Dar dacă vrei să lansezi un business în zone ce nu sunt la curent cu ultimele tendinţe, vei încerca să pleci de acolo. Din acest motiv, start-up-urile care luptă pentru a ieşi din acele zone sunt cele care au cele mai mari şanse de reuşită“.

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

     

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

     

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

     

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.


    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Elveţia a acordat României finanţări de aproape 200 de milioane de euro în programul de cooperare

    Angajarea întregii contribuţii elveţiene reprezintă baza pentru asigurarea unui grad înalt de absorbţie. Factorul decisiv în reuşita angajării totale a fondurilor constă în cooperarea excelentă dintre autorităţile române şi cele elveţiene, precum şi între autorităţi şi sectorul nonguvernamental. Autorităţile române şi elveţiene vor urmări în continuare respectarea angajamentelor asumate prin proiecte, astfel încât etapa de implementare să aducă progrese concrete pentru dezvoltarea domeniilor care beneficiază de finanţare.

    Peste 200 de proiecte au fost aprobate în perioada de angajare. Domeniile şi proiectele au fost selectate din perspectiva relevanţei lor pentru dezvoltarea României: promovarea creşterii economice şi susţinerea mediului de afaceri, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, promovarea gestionării durabile a energiei, îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii publice, educaţie, cercetare şi susţinerea societăţii civile.

    Cele mai importante proiecte finanţate de statul elveţian în România sunt:

    Metrorex

    • Suma totală a proiectului: CHF 12’400’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 8’500’000
    • Durata proiectului: 2013-2016

    Bucureştiul se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în asigurarea transportului public de bună calitate pentru cetăţenii săi. Îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de metrou este prin urmare imperativă. Prin proiectul Metrorex, Elveţia sprijină elaborarea de studii de pre-fezabilitate şi fezabilitate pentru extinderea liniei M4 de la staţia Gara de Nord la staţia Gara Progresu, care va lega centrul oraşului de zona de sud a Bucureştiului.

    Poliţia comunitară

    • Suma totală a proiectului: CHF 2’320’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 1’970’000

    Din anul 2000 Elveţia a sprijinit Poliţia Română în introducerea poliţiei comunitare în oraşe; prezentul proiect ţinteşte la extinderea acestei abordări la zonele rurale prin furnizarea training-ului necesar şi sprijinului logistic pentru 97 de comune sărace. O atenţie specială este acordată îmbunătăţirii înţelegerii dintre poliţie şi grupurile de populaţie dezavantajate, cum ar fi minoritatea romă.

    Programul pentru întreprinderi mici şi mijlocii

    • Suma totală a proiectului: CHF 35’000’000
    • Contribuţia elveţiană : CHF 24’500’000

    Întreprinderile mici şi mijlocii joacă un rol cheie în dezvoltarea economică a României. Totuşi, dificultatea în accesarea unui capital de investiţie pe termen lung în condiţii rezonabile le restricţionează abilitatea de a-şi realiza potenţialul. Acest proiect furnizează prin intermediul CEC Bank împrumuturi de pâna la 100.000 franci elvetieni IMM-urilor din industria manufacturieră, precum şi din sectoarele turism, sănătate şi cleantech.

    Uită-te la abilităţi, uită dizabilităţile 

    • Suma totală a proiectului: CHF 292’709.55
    • Contribuţia elveţiană: CHF 249’974

    Sunt mai mult de 137.000 de români cu dizabiltăţi fizice, inclusiv utilizatori de scaune cu rotile. Aceştia rămân unul din grupurile sociale cele mai vulnerabile. Scopul proiectului este de a sprijini practicienii români printr-un parteneriat cu o instituţie elveţiană specializată să incorporeze principii orientate pe abilităţi în servicille furnizate pentru cei cu dizabilităţi fizice.

    zefiR – Împreună pentru abilitare

    • Suma totală a proiectului: CHF 3’397’216
    • Contribuţia elveţiană : CHF 3’000’000

    În România, unul dintre grupurile cele mai vulnerabile în termeni de excludere socială şi discriminare sunt romii. Prin proiectul zefiR comunităţile selectate din judeţele Dolj, Gorj şi Olt au primit acces îmbunătăţit la educaţie de calitate în grădiniţe şi şcoli primare, ca şi la servicii de sănătate. Prin proiect aceştia sunt împuterniciţi să identifice şi să se ocupe de problemele cu care se confruntă comunitatea.

    Calitatea şi performanţele sistemului de iluminat public din municipiul Suceava vor fi îmbunătăţite semnificativ printr-un proiect din cadrul Programului de Cooperare Elveţiano – Român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse.

    Proiectul vizează instalarea a peste 3.800 de corpuri de iluminat cu tehnologie LED, coordonate printr-un sistem de telemanagement specializat.

    În afara îmbunătăţirii aspectului şi a siguranţei traficului rutier şi pietonal din Suceava, prin acest proiect sunt estimate economii anuale de peste 1.000.000 de lei la costurile de întreţinere, un consum de energie redus cu peste 60% şi o reducere a poluării, faţă de actualul sistem, cu peste 1.400 de tone de CO2 în fiecare an.

    Proiectul se va derula pe o perioadă de 18 luni, având un buget total de 6.417.314 CHF, din care 5.238.108 CHF reprezintă grantul acordat de Elveţia.

    În acest sens, în data de 2 aprile 2015, Acordurile de Proiect şi de Implementare ale proiectului „Management modern şi eficient al iluminatului public din municipiul Suceava” au fost semnate la Bucureşti de către Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia, prin intermediul Ambasadei Elveţiei, alături de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de Unitate Naţională de Coordonare, de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în calitate de Organism Intermediar, şi de Municipiul Suceava, în calitate de Beneficiar.

    În data de 2 aprilie 2015, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice al Elvetiei şi Guvernul României au semnat Acordul de proiect pentru Instituţionalizarea European Energy Award în România.

    Obiectivul acestui proiect cu un buget de 411.765 CHF (din care 350.000 CHF reprezintă grantul elveţian) este crearea, prin intermediul unui parteneriat instituţional cu o organizaţie din Elveţia, unei entităţi (ROEEA) care va implementa la nivel naţional conceptul de European Energy Award (EEA), în conformitate cu practicile şi procedurile europene.

    ROEEA va desfăşura, printre altele, activităţi de: sprijinire a oraşelor din România în gestionarea politicilor în domeniul energiei şi schimbărilor climatice prin utilizarea instrumentelor EEA, facilitare a schimbului internaţional de experienţă cu oraşe europene care implementează în mod activ politici în domeniul energiei, facilitare a parteneriatelor între oraşe din Elveţia şi România vizând domenii precum urbanizare şi energie, şi sprijin în vederea consolidării capacităţii administrative a consultanţilor români şi a administraţiilor oraşelor în materie de dezvoltare energetică sustenabilă.

  • Distribuitorul de carburanţi Oscar Downstream construieşte depozite care să acopere toată ţara

    Minimum 10%. Este cifra la care se raportează oficialii de la Oscar Downstream când vine vorba despre creşterea businessului în 2015. Creşterea va veni din două sensuri: o dată din investiţiile în logistică, în infrastructură şi în creşterea prezenţei companiei la nivel naţional, pe care compania a început-o din 2013 odată cu demararea unui program de investiţii, dar şi din potenţiala creştere a pieţei, după o scădere destul de mare anul trecut: „Pentru 2014 s-a observat o scădere cu 17% a vânzărilor la nivel naţional, iar scăderea din zona retail B2B a fost între 17 şi 21%. Deşi vânzările au scăzut, piaţa carburanţilor are loc de creştere până la 20-25% în condiţiile unei reduceri a TVA-ului la 20% şi ale renunţării la creşterea de 0,7 eurocenţi/litru pentru acciză, creştere ce a condus la migrarea multor beneficiari către statele vecine“.

    Pentru anul acesta, Oscar Downstream are în plan să investească 10 milioane de euro, care se vor împărţi între construcţia de depozite, creşterea flotei şi deschiderea a noi puncte de vânzare: „Pentru 2015 este planificată deschiderea a trei noi depozite la Arad, zona Clujului şi unul în jumătatea de nord a Moldovei, la Roman, dar şi creşterea capacităţii depozitului de la Fundulea, urmărind ca în 2016 să avem la dispoziţie o capacitate totală proprie de depozi-tare de aproximativ 50.000 mc“, arată reprezentanţii companiei.

    Strategia de extindere a capacităţii de stocare a Oscar Downstream (care deţinea la momentul respectiv un depozit la Craiova) a început în 2013, când a fost achiziţionat depozitul de la Fundulea, cu o capacitate de 5.800 metri cubi. Fundulea a fost primul pas mare din planul de investiţii care îi va asigura distribuitorului de carburanţi o capacitate de depozitare care să acopere toată ţara şi care să poată deservi atât clienţii, cât şi staţiile proprii. În 2014, compania a continuat planul de dezvoltare cu depozitul de la Şercaia, Braşov, cu capacitate de 7.000 mc. Acum, compania deţine şase depozite, la Bucureşti, Oradea, Craiova, Constanţa, Oneşti şi Braşov. 

    Planul de dezvoltare a capacităţii de depozitare a Oscar este singular pe piaţa locală, deşi investiţii au mai fost. Cele mai multe companii din domeniu au cumpărat spaţiile de depozitare prin procesul de privatizare, acestea fiind legate fie de rafi-nării – cea mai importantă capacitate de depozitare a Lukoil este în rafinăria Petrotel (80.000 mc) – , fie de puncte strategice precum apropierea de Bucureşti (depozitul de la Jilava al Petrom are 30.000 mc), fie de centrul ţării (toate companiile din domeniu sunt prezente la Braşov sau în împrejurimi), fie de zonele maritimo-fluviale (Lukoil are capacitate de depozitare la Oil Terminal, Rompetrol depozitează la Petromidia, Petrom are depozit la Constanţa şi tot acolo plănuieşte o deschidere şi Oscar Downstream). Mol şi-a asigurat anul trecut prezenţa la Giurgiu, prin deschiderea unui depozit cu capacitate de 7.000 mc, aceasta fiind una dintre foarte puţinele investiţii noi în domeniu ale companiilor de pe piaţa locală controlate de jucători regionali.

  • Firmele care angajează tineri până în 24 ani vor primi timp de un an 200 euro şi 500 lei lunar per angajat

    Programul, de care este estimat că vor beneficia 441.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani, a fost lansat, miercuri, la Palatul Victoria, de către ministrul Muncii, Rovana Plumb, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar european pentru moneda euro şi dialog social.

    “Întregul program este construit în trei trepte – consiliere, înregistrare şi angajare – şi presupune sprijin financiar şi îndrumare competentă pentru fiecare din cele trei etape, plecând de la finanţarea uceniciei şi a stagiilor pentru viitorii angajaţi, mergând la finanţarea prin prime de mobilitate şi prime de instalare, dar şi subvenţii acordate angajatorului. De asemenea, sunt alocate fonduri pentru dezvoltarea de start-up-uri prin pachete integrate până la 30.000 de euro pe persoana”, a spus Rovana Plumb.

    Programul mai prevede ca angajatorul care menţine locul de muncă mai mult de 18 luni să fie scutit de plata contribuţiei la şomaj pentru 24 de luni. În ceea ce priveşte cursurile de ucenicie, angajatorii vor primi lunar 250 de euro şi 300 de lei pentru o perioadă de 1-3 ani, iar pentru stadii de specializare, 300 de euro şi 750 de lei.

    Potrivit ministrului Muncii, campania de promovare a programului se va desfăşura în primul rând în mediul online, respectiv pe Facebook, Youtube, Google, e-jobs, best-jobs, pe siteul Comisiei Europene şi pe siteul “garantiipentrutineri.ro”, dar vor fi afişate informaţii despre program şi în staţiile de metrou şi autobuz din Bucureşti, precum şi în staţiile de autobuz din 10 oraşe ale ţării.

    În alocuţiunea sa, premierul Victor Ponta a spus că cel mai important obiectiv al Guvernului este acela de a crea locuri de muncă şi a pus accent pe ocuparea forţei de muncă a tinerilor.

    “Chiar dacă tinerii, acum, în România, au noi oportunităţi, în special în domeniu IT, dar şi în zone productive, trebuie şi se poate face mai mult, iar programul pe care astăzi îl lansăm (…) este un program foarte clar şi foarte simplu: 470 de milioane de euro, bani puşi la dispoziţie de Comisia Europeană, pentru 400.000 de aplicanţi tineri care vor primi consiliere, vor avea subvenţii pentru a-şi găsi şi a păstra un loc de muncă plătit decent şi pe o perioadă cât mai lungă de timp”, a afirmat Ponta.

    La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a remarcat că implementarea programului a fost relativ scăzută în statele UE, în pofida faptului că şomajul în rândul tinerilor este o problemă stringentă la nivelul UE şi el a adăugat că este important ca programul să fie cunoscut, mediatizat, în rândul tinerilor.

    Programul se va desfăura până în 2018, iar România se alătură altor trei ţări, respectiv Finlanda, Letonia şi Portugalia, care l-au lansat.

  • Alpha Bank a acordat primul credit în programul „Prima Maşină”. Alte 12 bănci şi IFN-uri aşteaptă primii clienţi

    Alpha Bank România a acordat primul credit din cadrul programului guvernamental Prima Maşină unui client al sucursalei sale din Piteşti, informează banca. Alpha Bank participă în programul guvernamental Prima Maşină, oferind clienţilor posibilitatea de a achiziţiona un autovehicul nou, în valoare de maximum 62.000 lei (preţ cu TVA). Creditul este disponibil în lei şi se acordă pe o perioadă de maxim 5 ani, iar avansul solicitat este de minim 5% din valoarea autovehiculului.

    Autoturismul, produs în spaţiul intracomunitar sau provenit din import, va îndeplini cel puţin cerinţele minime ale standardului Euro 5 şi va fi achiziţionat de la persoane juridice care au ca obiect de activitate vânzarea de autovehicule, la un preţ de achiziţie ce nu va depăşi suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA. Beneficiarii Programului trebuie să dispună de un avans de minimum 5% din preţul de achiziţie a autoturismului nou şi se obligă să asigure autoturismul achiziţionat printr-o poliţă de asigurare de tip CASCO în condiţiile prevederilor OUG 66/2014, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit FNGCIMM.

    Finanţarea garantată va fi de maxim 95% din preţul de achiziţie prevăzut în factura proforma. Plafonul total de garantare aferent anului 2015 aprobat pentru Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi este de 50 milioane lei. Cadrul general aplicabil finanţatorilor în privinţa gestionării garanţiilor acordate în cadrul Programului este stabilit prin Instructiuni generale privind derularea operaţiunilor de garantare pe bază de mandat acordat conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 66/15.10.2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autorisme noi, cu modificările şi completările ulterioare.

    Instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare din lista finanţatorilor acceptaţi în Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi sunt BCR, BRD, CEC Bank, Alpha Bank, ING Bank, RCI Leasing România IFN, Porsche Bank România, CREDITCOOP, IFN Comsig Leasing S.A., Mercedes-Benz Leasing IFN S.A., Banca Românească, Banca Transilvania şi Intesa SanPaolo Bank.

    Potrivit ZF, creditul Prima maşină este cu 10% mai ieftin decât un împrumut standard. Cel mai ieftin credit auto standard din oferta unei bănci locale porneşte de la o dobândă anuală efectivă de 7,5% pe an, ceea ce înseamnă că pentru un împrumut de 45.000 de lei (echivalentul a 10.000 de euro) contractat pe o perioadă de cinci ani clientul plăteşte înapoi băncii 53.500 de lei. Rata lunară este de 890 de lei. Comparativ, un credit Prima maşină are o dobândă efectivă de 5,1% pe an (la nivelul actual al indicatorului Robor la 6 luni), astfel că rata lunară este de 850 de lei, iar costul total ajunge la 51.000 de lei. Jumătate din dobândă este însă suportată de stat. Clientul trebuie să ramburseze practic din banii proprii 48.000 de lei în cei 5 ani de contract, echivalentul unei rate lunare de 800 de lei. Economia efectuată de client comparativ cu cel mai ieftin credit standard este de peste 10%, adică la finalul contractului rămâne cu 5.500 de lei în buzunar.

    Persoanele fizice sunt eligibile în cadrul programului dacă, îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: 1. la data solicitării creditului garantat, declară pe propria răspundere că nu a mai deţinut în proprietate un autoturism -bun nou, definit conform prevederilor art.3 pct. 2 din OG 27/2011; 2. nu înregistrează obligaţii de plată restante la bugetul general consolidat; 3. nu înregistrează restanţe la plata altor credite bancare; 4. la data solicitării creditului garantat au vârsta de minimum 18 ani şi capacitate deplină de exerciţiu.

    Rata pentru un credit de 45.000 de lei (echivalentul a 10.000 de euro) contractat pe o perioadă de cinci ani porneşte de la 880 de lei.  Dobânda efectivă practicată de Alpha Bank este de 7,5% pe an pentru un credit auto, iar pentru un credit de 45.000 de lei suma rambursată de client în cei cinci ani de contract ajunge la 53.600 de lei. Rata lunară este de 880 de lei, potrivit datelor agregate de portalul financiar conso.ro, citate de ZF.

  • Casele inteligente câştigă tot mai mulţi adepţi

    Laboratoarele Nest au intrat în atenţia opiniei publice odată cu dezvoltarea unui  termostat inteligent menit să ajusteze consumul şi să scadă costul întreţinerii unei case. Mişcarea celor de la Google din ianuarie 2014, atunci când au achiziţionat compania Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, reprezintă o confirmare a cererii crescute, la nivel global, pentru astfel de produse şi soluţii. Toate aceste echipamente constituie ceea ce denumim în mod generic “o casă inteligentă”.

    Specialiştii în tehnologie consideră că principala cauză a acestui interes crescut este scăderea dramatică a preţului pieselor de hardware, fapt care a dus şi la ieftinirea altor produse. Un alt motiv, crede Mike Harris, CEO al companiei Zonoff, este modul în care societatea de azi, influenţată masiv de social media, a transformat aşteptările consumatorilor. “Ideea de a vedea şi de a-ţi putea controla casa prin intermediul unui smartphone are sens, deoarece oamenii sunt deja conectaţi la multe alte lucruri din viaţa lor”.

    Din punctul de vedere al mediului înconjurător, automatizarea caselor poate aduce anumite beneficii. Programarea termostatelor poate avea un impact semnificativ şi poate duce la o scădere a consumului de energie cuprinsă între 10 şi 30%. Termostatele inteligente, care se conectează la reţelele Wi-Fi prezente în casă, vin alături de aplicaţii uşor de utilizat şi au avantajul controlului de la distanţă. Ca un exemplu în acest sens, clienţii Nest au economisit, în perioada 2011-2014, peste 1,4 miliarde de kilowaţi-oră.
    “Mesajul evident către consumator este că acesta nu mai trebuie să risipească energia”, notează Tom Kerber, director de cercetare pentru controlul caselor în cadrul companiei Park Associates. “Automatizarea oferă posibilitatea de a-ţi optimiza consumul.”

    Managementul casei nu se rezumă însă la ajustarea unui termostat sau trecerea la becuri economice. O casă inteligentă, cu un sistem inteligent de măsurare a consumului, poate ajuta consumatorul să ia decizii corecte pe termen lung în ceea ce priveşte eficienţa energetică. Cu alte cuvinte, consumatorul poate alege soluţiile potrivite pentru a economisi bani fără a renunţa la confortul zilnic. Mai mult decât atât, sistemele  inteligente pot rezolva situaţii precum vârfuri de tensiune, care în mod uzual duc la defectarea echipamentelor conectate la prize.

    Produsele disponibile în România acoperă o gamă largă de nevoi, plecând de la controlul sistemului de iluminare şi ajungând până la simulari de prezenţă. Deşi preţurile sunt încă ridicate în raport cu puterea de cumpărare, reprezentanţii companiilor care vând sisteme pentru case inteligente se arată tot mai optimişti faţă de viitorul acestei pieţe.