BusinessMagazin

Tag: lux

  • Cautati clientii pe plaja

    “Modelele Baia Yachts acopera un segment de nisa pe piata ambarcatiunilor – sunt iahturi de viteza cu motor de peste 1.000 de cai putere si sistem inovator de propulsie rotativa, dar se incadreaza in acelasi timp si in categoria de lux. Daca ar fi sa facem o analogie, suntem clasa AMG a companiei Mercedes sau poate chiar Ferrari”, sustine Avram Avramov, director de vanzari al ICS, care reprezinta iahturile Baia in estul Europei.

    Avramov spune ca majoritatea clientilor apeleaza la leasing pentru a cumpara o astfel de barca. Cele trei iahturi expuse – Atlantica ’78, Azzura ’63 si One ’43, care costa 4 milioane de euro, respectiv 2 milioane si 560.000 de euro, vor ramane permanent in marina Sunny Day. “Mai asteptam si modelul Italia ’70, premiat anul trecut la Cannes Boat Show. Unul dintre cele trei iahturi s-a vandut deja, iar in Romania avem un potential client, o companie”, adauga Avramov.

    Iahturile Cantieri di Baia au o traditie de un sfert de secol si sunt produse exclusiv in Italia. In afara de motor si aparate tehnologice, totul, de la fibra de carbon pana la laminari, se realizeaza “in-house”. Construirea unei barci dureaza intre 8 si 12 luni, in functie de modelul iahtului si de personalizarile cerute de clienti.

    Prima piata unde s-au impus ambarcatiunile au fost SUA, “unde s-au vandut in jur de 150 de modele, iar unele dintre ele au aparut in filme precum , filmat in Miami, sau in reclame la bauturi. Acum cea mai profitabila piata pentru noi este Grecia, urmata de Hong Kong si Dubai”, spune Mario Borselli, director de vanzari al Baia Yachts, compania producatoare a iahturilor Cantieri di Baia. Cifra de afaceri a firmei s-a ridicat la 50 de milioane de euro in 2007, iar pentru anul acesta se preconizeaza 60 de milioane de euro. Marja de profit a companiei dupa plata taxelor si impozitelor este de 4% din cifra de afaceri, iar 2% din vanzari sunt alocati publicitatii, conform datelor oferite de companie.

    “Cheltuim peste un milion de euro anual pentru publicitate. Cred ca cea mai buna cale de a-ti face numele cunoscut in mediile de oameni cu foarte multi bani este sa fi prezent in resorturi din Sardinia, Saint Tropez, Bodrum, locuri in care acesti oameni vin sa-si petreaca vacanta”, afirma Borselli, care adauga ca a ales si marina din Sunny Day Resort ca “showroom”, pentru ca e de parere ca “multi oameni de afaceri si companii din Romania, Ungaria si Bulgaria au sau vor avea posibilitatile financiare de a achizitiona un iaht de lux”.

    In Romania, piata ambarcatiunilor de agrement este estimata pentru acest an la circa 40 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul trecut. La ultima editie a Romanian Boat Show, de la inceputul lunii trecute, cea mai mare expozitie de iahturi si barci de agrement, au fost expuse ambarcatiuni in valoare totala de aproape 40 de milioane de euro, din care valoarea vanzarilor a ajuns la aproximativ 20 de milioane. Cele mai scumpe iahturi expuse au fost un Pershing 46 si un Sunseeker 43, la preturi de circa un milion de euro fiecare.

    In decembrie trecut, la targul Luxury Show din Bucuresti, importatorul Unicomp a reusit sa vanda un iaht de un milion de euro (Princess 43), iar Neptun Yacht a vandut un Azimut 75 in valoare de 3,5 milioane de euro si inca patru Azimut 43 in valoare de 860.000 de euro.

  • Louis Vuitton in Romania

    Deschiderea primului Louis Vuitton din tara era programata initial pentru decembrie anul trecut, insa “intrarea in Romania s-a amanat pentru 2008 din cauza unei reorganizari interne”, cum motiva pentru BUSINESS Magazin Konstanze Wachter, directorul de comunicare al Louis Vuitton pentru Europa. Planurile Louis Vuitton pentru Romania au ramas insa aceleasi, dat fiind ca in tot acest timp compania a pastrat cei 200 de metri patrati pe care i-a inchiriat in galeriile comerciale ale hotelului JW Marriott din Capitala, acoperind vitrinele goale cu o panza pe care, alaturi de emblema “LV”, a fost scris mesajul “Coming soon”.

    In aceasta saptamana, francezii deschid in sfarsit magazinul unde vor vinde faimoasele genti de lux prin intermediul unei firme infiintate anul trecut in Romania, aflata in proprietatea firmei Louis Vuitton Malletier, care detine 99%, si a Société des Magasins Louis Vuitton France, cu restul de un procent.

    Pentru producatorul de bunuri de lux Moët Hennessy Louis Vuitton (LVMH), piata din Romania nu este o necunoscuta: Vuitton este cel care a adus lantul Sephora in Romania, in parteneriat cu compania elena Sephora Marinopoulos, lant care numara in prezent 11 magazine. Dar interesul Louis Vuitton pentru Romania confirma inca o data faptul ca piata de lux castiga in atractivitate, in conditiile in care oferta locala de produse de lux se diversifica treptat, cele mai recente deschideri in Bucuresti, dar prin franciza, fiind doua nume cu greutate – Valentino si Mariella Burani.

    “Chiar daca este inca la inceput, retailul de moda de lux din Romania are perspective mai mult decat promitatoare”, constata Gianluca Sirotti, director de export al grupului italian Mariella Burani Fashion Group, care detine 226 de magazine in lume, dintre care 170 in franciza, si are vanzari anuale de circa 700 de milioane de euro. Sirotti spune ca principalul obiectiv al grupului este acum extinderea in tarile est-europene, iar “Romania este prima dintre ele in care deschidem un magazin. Urmeaza, in septembrie, un monobrand in Polonia, dupa ne indreptam catre alte piete, precum Cehia si Ungaria”.

    Primul magazin Mariella Burani (150 mp), deschis pe Calea Victoriei, in urma unei investitii de 500.000 de euro, fara a include si valoarea stocului de marfa, este operat de Alsa Boutiques, care mai importa si brandurile Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri si La Perla. Contractul de franciza a fost semnat pentru o perioada de zece ani, iar Sirotti se asteapta pana la sfarsitul acestui an la vanzari de pana la 1,5 milioane de euro in magazinul din Bucuresti.

    “Noi vrem sa participam activ la crearea unei <high street>”, sustine Daniel Rosner, managing director in cadrul Alsa Boutiques, justificand de ce sase din cele sapte magazine operate de Alsa Boutiques au fost deschise pe Calea Victoriei. Aceasta artera este intr-adevar un magnet pentru marci renumite la nivel mondial, dar retailerii de lux iau in calcul si alte variante. Bally, spre exemplu, are un magazin pe bulevardul Magheru, Canali a deschis pe Calea Dorobantilor, iar Louis Vuitton a preferat sa-si faca intrarea nu stradal, ci intr-o galerie comerciala pe care o imparte cu nume precum Bang & Olufsen, producatorul de sisteme de sunet de lux, sau Rolex.

    Pe Calea Victoriei, lipit de magazinul Mariella Burani, Alsa Boutiques a deschis saptamana trecuta si un monobrand Marela, din portofoliul Max Mara. Daniel Rosner afirma ca “urmeaza sa mai aducem un brand tot exclusivist, iar de anul viitor incepem sa deschidem spatii de vanzare secundare in provincie”. Alsa Boutiques vrea sa duca brandul Max Mara in alte cateva mari orase din tara, planul pentru urmatorii cinci ani fiind de deschidere a sase sau sapte magazine. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 2,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta estimeaza vanzari de pana la patru milioane de euro. Desi se declara convins ca brandurile de lux nu au ce cauta in mall-uri, Daniel Rosner ia in calcul si alternativa centrelor comerciale. “Cautam amplasamente, in special stradale, dar Max Mara poate intra si in mall-uri cu o serie de linii de produse”, spune el.

    A deschide un magazin pe Calea Victoriei nu garanteaza insa automat succesul, este de parere Laszlo Forray, directorul diviziei de fashion a Otter Distribution, care detine franciza M Missoni pe piata romaneasca. Distribuitorul brandurilor Otter, Geox si Fila pe piata interna a semnat un acord de franciza pe trei ani cu Valentino Fashion si a deschis primul boutique M Missoni (130 mp) in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 800.000 de euro. Cel de-al doilea monobrand, programat sa fie deschis in urmatorii trei ani, va fi insa pe o artera comerciala, tine sa precizeze Laszlo Forray, anticipand ca pana atunci si piata de lux va fi mai diversificata.

    Lista marcilor de lux proaspat intrate in Romania nu se incheie aici, chiar daca nu e nici foarte lunga. Primul magazin din afara Italiei al grupului Mengotti, specializat in vanzarea de haine, incaltaminte si accesorii de lux, a fost deschis in martie pe Calea Victoriei, in urma unei investitii de 1,2 milioane de euro. Multibrandul (700 mp) vinde accesorii de lux din colectiile Prada, Valentino, Dolce Gabbana, Versace sau Giorgio Armani. “In functie de cum va merge acest magazin, vom mai deschide si altele. Cel de-al doilea multibrand din Bucuresti va fi probabil pe Lipscani”, spune Adriano Mengotti, presedintele companiei, adaugand ca are in plan sa deschida inca trei magazine in afara Bucurestiului in urmatorii cinci ani. Grupul Mengotti detine azi o retea de 12 magazine in Italia, anul trecut inregistrand vanzari de 30 de milioane de euro.

    Totusi, cea de-a doua piesa de rezistenta a acestui an dupa Louis Vuitton va fi Gucci, brandul italian care si-a fixat pentru 2008 termenul de intrare pe piata din Romania. Este vorba despre doua magazine ce urmeaza sa fie deschise pe Calea Victoriei: un multibrand cu pantofi, genti, curele Boucheron, Yves Saint Laurent si Gucci si un monobrand, destinat exclusiv vanzarii de haine marca Gucci.

    Ce inseamna LVMH

  • Televizorul Armani si vodca Roberto Cavalli

    Rucsandra Hurezeanu, directorul general al companiei Ivatherm, spune ca zboara frecvent in Europa, iar in fiecare calatorie incearca sa descopere cate un loc secret. In Milano, Hurezeanu include pe lista de preferinte cafeneaua Armani, iar la Paris restaurantul Lacoste. Si designerul Irina Androne de la Armani Casa mentioneaza cafeneaua Armani din Milano atunci cand e intrebata despre locurile preferate din orasul italian. “Este un loc unde poti lua masa in stil Armani, meniul se schimba in fiecare zi, iar intreg mobilierul poarta semnatura Armani”, spune designerul. Rucsandra Hurezeanu si Irina Androne sunt numai doi dintre consumatorii de pe piata luxului care nu numai ca isi cumpara haine sau accesorii de la grupurile de lux, ci si incearca sa traiasca stilul de viata promovat de acestea.

    Companiile care vand lux fac orice pentru a atrage o parte cat mai consistenta a bugetului clientilor. Bvlgari sau Armani s-au implicat in industria hoteliera, Roberto Cavalli, printre multe altele, si-a pus semnatura pe vodca, iar Versace realizeaza decorul pentru avioane sau iahturi. Grupurile de lux au impachetat in ambalaj de lifestyle strategia de extindere a brandului de la activitatea de baza la diferite domenii conexe; faptul ca producatorii de valize creeaza haine, designerii vestimentari isi pun semnatura pe ciocolata si ca multi au linii proprii de ceasuri si parfumuri inseamna ca brandurile nu se mai limiteaza la domenii distincte, ci devin branduri de lifestyle.

    Pe langa extinderea liniilor de accesorii si mobilier, precum si deschiderea primului hotel din Dubai la inceputul anului 2009, Giorgio Armani a dezvoltat un intreg concept de magazin de lifestyle. In noiembrie anul trecut, la Tokio a fost inaugurat al patrulea showroom multiconcept, Armani/Ginza Tower. Ocupand 12 etaje, centrul include un spa, un club de noapte si o florarie, toate marca Armani. Primul magazin multiconcept a fost Armani/Via Manzoni 31, un spatiu de 6.000 de metri patrati in Milano deschis in anul 2000.

    Casa Bvlgari, care a deschis primul hotel la Milano in 2004 si primul resort in Bali in 2006, planuieste deja sa dezvolte cinci hoteluri noi in mari metropole si sa construiasca doua resorturi in urmatorii doi ani. Brandul a intrat pe piata hoteliera in asociere cu Luxury Group, o divizie high-end a grupului Marriott International. Tot printr-un parteneriat au intrat si Versace pe piata auto sau Prada in lumea tehnologiei. Versace s-a asociat cu Lamborghini in 2006 pentru a crea o editie speciala, o masina complet alba, iar Prada cu LG pentru a lansa pe piata un telefon. Armani a semnat cu Samsung pentru o editie de LCD-uri de lux. Insa maestrul extinderii brandului este de departe Ralph Lauren. In boutique-urile designerului american se vand lenjerii de pat, lumanari parfumate, paturi, perne, vesela, albume foto, imbracaminte pentru schi, bijuterii si chiar haine din casmir pentru caini.

    “Extinderea brandului trebuie sa fie un proces atent studiat, nu este un joc cu care sa faci experiente”, spune Milton Pedraza, directorul executiv al Luxury Institute, companie de cercetare specializata in piata luxului. Totusi, daca piata si calitatea ei nu sunt evaluate corect, exista riscul de a deteriora brandul. In urma cu douazeci de ani, vanzarea in nestire a licentelor pentru produse de calitate scazuta a afectat imaginea unor branduri precum Pierre Cardin sau Gucci.

    Motivul pentru care companiile care si-au construit un brand puternic sunt dispuse sa cerceteze noi teritorii este evident: tentatia de a majora cifra de afaceri. “Cei care iau decizii considera ca brandurile pe care le detin sunt atat de puternice, incat consumatorii sunt dispusi sa cumpere orice”, sustine Eli Portnoy, director executiv al companiei de consultanta Portnoy Group.

    Succesul vine atunci cand extinderea numelui brandului urmeaza o anumita logica. Daca designerii de haine se orienteaza asupra pantofilor, mai adauga o colectie de genti sau parfumuri, consumatorii inteleg logica, pentru ca sunt produse din acelasi domeniu. Exista totusi cazuri in care extinderea brandului spre piete noi nu reprezinta o optiune pentru managerii grupurilor. Atunci, cea mai buna solutie pentru a atrage o mai mare parte din bugetul clientilor fideli ramane strategia editiilor speciale sau limitate: casele de moda nu se mai multumesc sa creeze haine pentru cele doua sezoane clasice (primavara-vara si toamna-iarna), ci au in portofoliu cel putin patru colectii. Initial au fost adaugate colectiile de croaziera si pre-toamna, care se lanseaza in iunie, respectiv noiembrie (denumirea de Cruise Collection vine de la hainele care au fost create initial pentru americanii bogati care mergeau in croaziere in Caraibe). Exista chiar case de moda, ca Dolce & Gabbana sau Christian Dior, care lanseaza peste patru colectii pe an. Yves Saint Laurent lucreaza sapte colectii, iar Prada sustine ca in magazinele sale sunt aduse haine noi la fiecare doua saptamani, dupa acelasi tipar dupa care functioneaza si brandurile de fast fashion. Anne Pitcher, directorul de achizitii de la Selfridges (lant de magazine multibrand din Londra) spune ca “in prezent cheltuim peste 70% din bugetul total pentru pre-colectii si numai 20% pentru hainele prezentate pe podium”.

    Daca in lumea modei a crescut numarul de colectii, pe piata orologeriei si a bijuteriilor sunt in voga editiile speciale, lansate pe piata pentru a marca evenimente importante sau sarbatori cu potential comercial. Anul acesta, Cupidon le-a trimis indragostitilor sageti in chip de bijuterii si ceasuri in editii speciale. Blancpain a lansat ceasul Blancpain St. Valentine Women, in editie limitata de 99 de exemplare, Hublot a imbracat modelul Big Bang aproape complet in rosu. Omega a lansat special inelul Seahorse din linia Aqua Jewellery pentru Ziua indragostitilor, iar Chopard a creat un colier cu 104 diamante care sustin o inima din diamant si un ceas “Happy Black” avand in interiorul carcasei, dupa modelul liniei Happy Diamonds, doua diamante mobile si o inima.

    Specialistii se intreaba cand si unde se va opri iuresul de cucerire a noi piete, in conditiile in care numele unui brand a ajuns sa apara pe orice, de la lenjerie de corp la rochii de seara. “Pucci a realizat uniforme de astronaut – Pucci a fost in spatiu! (Pucci a creat in 1971 emblema misiunii Apollo 15 – n.red.) Nu stiu daca mai exista si alte frontiere de depasit”, comenteaza Dana Thomas, editor de moda la Newsweek.

  • Cursa calutilor rosii

    “Venirea pe piete precum Romania nu va afecta imaginea marcii pe piete mature precum Germania, sau Marea Britanie. Acestea au ajuns la un nivel constant al vanzarilor si nu mai exista crestere. Cresterea vanzarilor vine exclusiv din tari emergente precum Romania”, spunea saptamana trecuta Luca di Montezemolo, presedintele Ferrari, una din cele mai exclusiviste si cunoscute marci auto sport.

    Di Montezemolo era prezent la deschiderea primului showroom Ferrari din Romania si in acelasi timp din Europa de Sud-Est, in Otopeni, in apropiere de aeroportul international Henri Coanda. Investitia de 5 milioane de euro in acest centru auto nu fusese insa efectuata de grupul italian, ci de Forza Rossa, o companie detinuta de oameni de afaceri locali (sotii Ion si Camelia Bazac) si de grupul italian Cefin.

    “In ultimii doi ani, vanzarile Ferrari in Europa de Est au crescut cu peste 100%, cea mai importanta prezenta a marcii fiind in Turcia. In Romania vrem ca peste patru ani sa vindem 40-50 de masini si vom limita numarul livrarilor, pentru ca strategia Ferrari presupune ca intotdeauna cererea sa depaseasca oferta”, declara foarte sigur pe el Luca di Montezemolo.

    Deschiderea centrului auto Ferrari, care include pe langa showroom si o zona de service, nu este un caz singular. Porsche Romania, reprezentantul grupului german Volkswagen, se pregateste sa inceapa in aceasta luna in mod oficial importul si comercializarea de automobile Bentley. “Pentru Bentley am obtinut licenta de service si am inceput operatiunile de reparatii inca de la finele anului trecut”, spunea recent Brent Valmar, directorul general al Porsche Romania, cel mai mare importator de pe piata. Compania va aduce in Romania si cealalta marca de superlux din cadrul grupului, Lamborghini, insa abia de anul viitor, cand va fi deschis un complex auto de mari dimensiuni dedicat marcilor Lamborghini, Porsche, Bentley si Audi Maserati, o alta marca italiana de lux, este prezenta de cinci ani in mod oficial pe piata interna cu un showroom, lista brandurilor de lux fiind completata de Maybach si Rolls Royce, reprezentate de importatorii grupurilor Daimler si, respectiv, BMW.

    Ce i-a atras pe importatorii auto sa deschida showroom-uri pentru marcile de lux, stiut fiind ca investitiile implicate sunt foarte ridicate, iar volumele de vanzari raman inca foarte mici? Raspunsul este oferit indirect de Ion Bazac, presedintele Forza Rossa, care estimeaza pentru acest an afaceri de aproximativ 3 milioane de euro, din care peste 60% va reprezenta activitatea de service si after-sales.

    Cu alte cuvinte, numarul mare de masini scumpe existente pe piata – aproximativ 60 de masini Ferrari inmatriculate in Romania, potrivit datelor Ministerului de Interne – aduce dupa sine o reducere a timpului de amortizare a investitiei intr-un centru integrat (cu showroom si service), stiut fiind ca pentru un dealer, cea mai profitabila parte a activitatii nu consta in vanzarea de masini, ci in operatiunile din service. Daca in general peste 70-80% din cifra de afaceri a unui dealer vine din activitatea de vanzare de masini si restul din piese de schimb si service, in cazul profiturilor, situatia este inversa. Nu este e mirare astfel ca importatorii Bentley, dar si Lamborghini sau Ferrari au decis sa acorde o atentie deosebita service-ului, chiar daca aceasta a insemnat in unele cazuri sa amane inceperea vanzarii de masini. Dar si vanzarea de masini va aduce profituri importante pentru dealeri, mai ales ca pe fondul cresterii puterii de cumparare, tot mai multi romani isi permit sa cumpere masini cu un grad de echipare superior.

    “In timp ce in Romania cel mai bine vandut model BMW este vehiculul de teren X5 in versiunea (cu toate echipamentele optionale), in tarile vest-europene vanzarile cele mai ridicate sunt intalnite la Seria 1, modelul de baza din gama constructorului german, echipat decent, doar cu strictul necesar, care desigur include toate airbag-urile posibile si sistem de control al stabilitatii”, explica Michael Schmidt, directorul general al Automobile Bavaria, fostul importator BMW si in continuare principalul dealer al grupului german pe piata romaneasca.

    Aceeasi idee apare si intr-o editie din ianuarie a Financial Times unde se vorbeste despre clientii din China – cel mai elocvent exemplu de piata emergenta. Practic, cei care doresc un Rolls Royce sau un Ferrari opteaza foarte rar pentru un model de baza, alegand aproape intotdeauna modelul de top, dar pe care doresc sa-l cumpere pe loc, desi ceea ce deosebeste cu adevarat aceste modele personalizate de unele de serie este timpul lung de asteptare.

  • Cum se vinde recesiunea

    Toamna trecuta, NYC&Co a lansat prima campanie de marketing multimedia pentru a promova orasul New York in SUA si in alte zece tari. Valoarea investitiei, care se va desfasura pe parcursul unui an, va fi de 30 de milioane de dolari. Sloganul unuia dintre sporturile publicitare este cat se poate de elocvent: “Shop while the dollar drops” (“Cumpara cat mai scade dolarul”). Comerciantii din New York au inventat, intr-adevar, o reteta pentru a impulsiona vanzarile potential afectate de criza creditelor: prezinta New Yorkul drept cea mai buna destinatie de shopping din lume. Iar intr-o perioada in care dolarul pare ca nu se mai opreste din scadere, cumparaturile in Statele Unite s-au transformat in chilipiruri irezistibile pentru turistii din toata lumea. Lanturile de magazine si comisia de promovare a turismului in New York au incheiat parteneriate pentru campanii publicitare si servicii exclusiviste, toate destinate atragerii cumparatorilor straini.

    O asemenea initiativa n-ar fi functionat, probabil, daca New Yorkul n-ar fi fost oricum destinatia americana numarul unu pentru turistii straini. “Sunt atat de multe de vazut si de facut in acest oras, iar in aceasta perioada starea dolarului este cea mai buna scuza pentru a veni aici”, spune George Fertitta, presedintele NYC&Co, comisia pentru turism a orasului. Iar reprezentantii magazinelor spun ca shoppingul la New York are atat de mare succes in randul strainilor, incat acestia aterizeaza in oras cu o valiza si pleaca adesea cu mai multe, incarcate cu haine, pantofi si bijuterii.

    Vara trecuta, cand Saks Fifth Avenue, una dintre cele mai cunoscute adrese pentru amatorii de lux, a deschis un etaj intreg dedicat pantofilor, aproape o suta de europeni s-au imbarcat imediat intr-un charter pentru a vedea cu ochii lor 10022-SHOE, departamentul de pantofi al magazinului. Ei au fost doar o foarte mica parte dintre clientii straini care au cheltuit aproape 2,9 miliarde de dolari anul trecut la cumparaturi in New York, transformand magazinele din metropola americana in imense centre de profit. Conform NYC&Co, 46 de milioane de turisti au vizitat orasul in 2007, cu 5% mai mult decat anul precedent. Dintre acestia, 8,5 milioane au fost turisti straini, ceea ce inseamna o crestere cu 20% fata de 2006. Iar totul se intampla in conditiile in care sucursalele acelorasi branduri, localizate in alte parti ale SUA, au raportat vanzari in scadere din cauza crizei creditelor.

    “Cei care vin la Saks sunt obisnuiti sa calatoreasca pentru cumparaturi la Londra, Paris sau Milano, pentru ca provin din orase care nu sunt atat de generoase din punctul de vedere al posibilitatilor de shopping”, explica Suzanne Johnson, senior vicepresedinte la Saks si general manager al magazinului de pe Fifth Avenue. Magazinul ofera un pachet VIP prin care potentialul cumparator capata acces la serviciile unui “personal shopper” si la un pranz intr-unul dintre restaurantele din incinta. Saks a incheiat si un parteneriat cu 10 hoteluri de lux, care acorda oaspetilor ce petrec peste trei nopti acolo o sesiune de shopping alaturi de un “personal shopper”, discounturi de 15%, precum si cafea si deserturi la unul dintre cele trei restaurante. Saks colaboreaza si cu ziarul britanic The Daily Telegraph, ai carui cititori pot castiga o excursie de patru zile la New York, ce include accesul la un eveniment unde vor participa Michael Fink, vicepresedintele magazinului si Hillary Alexander, editorul de moda al cotidianului. Alti retaileri, precum Bloomingdale’s, au incercat inca de mai multi ani sa atraga consumatorii straini. Magazinul a creat un departament de marketing pentru piata internationala cu 15 ani in urma. “A fost ca un fel de recunoastere a faptului ca avem un segment important de clienti straini pe care insa nu ii serveam prea bine”, spune Anne Keating, senior vicepresedinte al departamentului de relatii publice al magazinului. Asa incat Bloomingdale’s a dezvoltat un centru pentru clienti, idee extinsa si la magazinele din Miami, Chicago si San Francisco.

    Cu doi ani in urma, Bloomingdale’s a triplat dimensiunile centrului si a imbogatit ofertele promotionale, care acum includ cupoane de reduceri, cadouri pentru clienti, posibilitatea de a livra produsele achizitionate la hotelul unde este cazat clientul, “personal shoppers” care ii pot consilia pe cumparatori in 17 limbi straine si angajati care vorbesc 41 de limbi straine. Bloomingdale’s a lansat si o campanie prin care incearca sa ii faca pe turistii din New York sa le treaca portile; compania a organizat traininguri speciale cu soferii de autobuz si cu ghizii locali, pentru a include in povestile despre oras si detalii legate de magazinul Bloomingdale’s. Directorii magazinului spun ca eforturile au dat roade. Anul trecut, achizitiile facute de clientii straini au crescut cu 35% comparativ cu 2006, principalii cumparatori fiind din Marea Britanie, Canada, Irlanda, Brazilia, Germania, Australia, Franta si Italia.

    New Yorkul ca destinatie de shopping a inspirat inclusiv casele de bijuterii, care au folosit motive legate de metropola pentru colectiile proprii. Casa Piaget a lansat o colectie speciala dedicata atat New Yorkului, cat si Parisului, denumita “Limelight Paris-New York”, care cuprinde 15 ceasuri si 61 de piese de giuvaergerie. In cazul New Yorkului, designerii brandului au ales simboluri arhitecturale clasice ale orasului, precum Statuia Libertatii si Chrysler Building, pentru a crea ceasuri, cercei sau inele. De exemplu, modelul ceasului Piaget Tourbillon Relatif infatiseaza 12 dintre cei mai faimosi zgarie-nori din Manhattan si este produs in editie limitata de 3 exemplare. Diadema Miss Liberty a fost folosita ca element pentru cercei, pandantive sau cadrane pentru ceasuri, iar papionul ce duce cu gandul la celebrele music-hall-uri de pe Broadway a fost redat sub forma de ceas cu un cadran ascuns de un nod de diamante.

    Comerciantii sunt insa constienti ca este o idee riscanta sa se bazeze exclusiv pe clienti straini pentru a compensa scaderea vanzarilor din celelalte orase ale Americii. Totusi, considera ca modelele aplicate de magazinele din New York ar putea fi o solutie pentru revitalizarea vanzarilor din restul Statelor Unite, pentru ca a-ti rasfata clientul si a-i face surprize este cel mai eficient mod de a-l atrage si de a-l face sa revina. “Viitorul magazinelor de lux nu inseamna doar ceea ce vand, ci si cum vand. Popularitatea unui magazin este adusa nu numai de produsele, ci si de experienta pe care o vinde”, conchide Pam Danziger, consultant pe piata luxului si autor al cartii “Shopping: Why We Like It”.

  • Design interior, Dracula si arta

    Despre un business de milioane de euro anual aflati, duminica, la BUSINESS Magazin. Dracula e o legenda. Dar si un element de brand de tara, gratie contelui vampir din povestea scrisa de Bram Stocker. Dracula e insa, pentru cei care au businessul in sange, si o strategie de afaceri excelenta. Este cazul lui Mircea si al Lilianei Poenaru, doi romani care au speculat succesul potential al unei afaceri al carei nume este asociat cu o legenda. Cei doi au reusit sa creeze, cu 120.000 de euro, un restaurant care sa redea intocmai spiritul acelor vremuri, in care se bea vin cu numele contelui si se servesc – printre alte delicatese – “sobolan la cuptor”, adica un pui, transformat sub mainile dibace ale bucatarului astfel incat sa para un rozator autentic. Afacerea s-a dovedit in scurt timp profitabila, dupa cum arata ultimul bilant al firmei.

    O agenda incarcata nu inseamna nimic pentru omul de afaceri care nu vrea sa incurce intalnirile de business cu orele petrecute in familie sau momentele libere pe care le aloca unui hobby. Multi au inteles chiar ca linistea vine nu doar cand produc bani, ci si cand ofera. Asa se face ca o expozitie de arta contemporana este si acum gustata de persoanele care au bani si care vor sa investeasca in arta mai mult decat in orice altceva. Este adevarat ca nu sunt multi aceia care fac o pasiune din a colectiona picturi, dar cei care au strans deja un numar impresionant de lucrari recunosc ca au facut-o si ca o investitie pe termen lung.

    Cum, unde, pentru cine si pentru cat se vinde arta contemporana in Bucuresti aflati, duminica, la BUSINESS Magazin.

  • Top 10 gadgeturi de lux

    Geanta cu diamante
    Geanta creata de bijutiera japoneza Ginza Tanaka costa 1,63 de milioane de dolari (un milion de euro), fiind cea mai scumpa geanta din lume. Suprafata gentii este presarata cu 2.182 de diamante care au in total 208 carate. Geanta de milioane a fost prezentata la un fashion show din Tokio.

    Smartphone-ul Diamond Crypto
    Este unul dintre cele mai scumpe telefoane din lume, avand in vedere ca pretul sau este de 1,3 milioane de dolari (820.000 de euro). Designerul Peter Aloisson, un bijutier austriac, a imbracat telefonul in platina si l-a decorat cu 50 de diamante, 10 dintre ele fiind albastre, considerate foarte rare. Diferenta dintre acest telefon si altele la fel de scumpe este tehnologia de criptare cu care este dotat, pentru a asigura o securitate ridicata a informatiilor.

    Aur si diamante in bucatarie
    Se stie ca cel mai de pret bun al unui bucatar sunt ustensilele. Dar cat de pasionat (sau de bogat) ar trebui sa fie cineva de gatit pentru a plati 200.000 de dolari (126.000 de euro) pe o oala? Firma germana Fissler s-a gandit ca vor exista suficienti clienti cu dare de mana care vor fi dispusi sa plateasca pentru o oala decorata cu 200 de diamante care are manerele si marginile din aproximativ un kilogram de aur solid.

    Muzica de aur
    Cand a fost lansat la Cebit in 2006, MP3 playerul TrekStor i.Beat a facut cu ochiul multora dintre vizitatori. Daca esti un meloman inrait si vrei sa ai cel mai exclusivist MP3 player de pe piata, TrekStor i.Beat este produsul potrivit. Costa aproximativ 23.000 de dolari (14.500 de euro) si este incastrat in aur si decorat cu 63 de pietre pretioase.

    Micuta Hello Kitty
    Pisicuta Hello Kitty, caracterizata prin fundita de la urechea stanga si absenta gurii, adoptata in intreaga lume ca o exprimare a modei, s-a imbracat in platina si si-a pus la ureche pietre pretioase. Micuta felina de 590 de grame este facuta din aur alb si are o fundita pe care sunt aplicate diamante, rubine, safire roz, ametiste si topaz albastru. La un pret de 163.000 de dolari (103.000 de euro), aceasta este cea mai scumpa versiune a faimoasei Hello Kitty.

    Ceasul miliardarilor
    Ceasul poate fi considerat un status simbol, iar daca ne luam dupa numele ceasului de lux lansat de Corrum si La Joux-Perret, Billionaire Tourbillon este un ceas destinat miliardarilor. Cadranul ceasului contine 850 de diamante, cifrele romane
    sunt gravate cu safire sau diamante negre, iar carcasa este din aur alb. Bratara este din piele de crocodil si se gaseste in editie limitata, numai 10 astfel de piese fiind produse. Daca vreti ceva si mai stralucitor, Billionaire Tourbillon este disponibil, numai in 5 exemplare, si cu o alta varianta de bratara, din aur alb si acoperita cu diamante si safire. Pretul variaza de la 325.000 de dolari la 998.000 de dolari (205.000 ? 630.000 de euro), in functie de versiune.

    Opera de arta misterioasa
    Van Cleef & Arpels si Montblanc au lansat cel mai exclusivist instrument de scris, Mystery Masterpiece. O adevarata opera de arta din aur alb si decorata cu rubine, safire, smaralde si diamante, care costa 730.000 de dolari (461.000 de euro). In toata lumea vor fi vandute numai 9 astfel de stilouri, fiecare avand 840 de diamante.

    PC-ul Baroque
    Este primul computer personal de un milion de dolari (630.000 de euro). In aceasta suma sunt incluse diamantele si safirele incrustate si aurul din care este confectionat (aur galben si alb de 18 karate). Designerul acestui gadget de lux este tot un bijutier, Lee Charles Buckingham.

    Soricel cu diamante
    Exista telefoane cu diamante, MP3 playere cu diamante, de ce nu si un mouse? Un producator elvetian a realizat un mouse din aur de 18 carate incrustat cu 59 de diamante taiate in stil briliant. Mouse-ul este disponibil in doua variante de design ? unul cu un design floral, iar celalat
    cu diamante presarate. Mouse-ul este potrivit atat pentru Mac, cat si pentru PC si costa 24.180 de dolari. In plus, mouse-ul poate fi decorat cu diamante in forma de initialele numelui clientului. Acest mouse se gaseste in trei versiuni de aur ? galben, alb sau rosu cu marginea de culoare alba sau neagra.

    Smartphone cu diamante negre
    Telefonul Black Diamond este acoperit cu titaniu si diamante si este creat de Jaren Goh, un designer din Singapore. Acest smartphone stralucitor are un display OLED de 2 inci, o memorie interna de 128 MB, Wi-Fi, Bluetooth, card de memorie si tastatura touch-sensitive. Nu mai este nimic de spus cand vezi pretul: 300.000 de dolari (189.000 de euro).

  • 11.000 de romani castiga peste 1 milion de euro pe an

    In Romania sunt peste 500 de oameni ale caror venituri depasesc 10 milioane de euro pe an, iar 100 romani castiga peste 100 de milioane de euro anual. „In acelasi timp insa in Romania sunt alte 10.000 – 15.000 de persoane cu venituri de peste 3.000 de euro pe luna, majoritatea dintre ei fiind publicul-tinta pentru produse si servicii de lux”, a declarat pentru Gandul, Oliver Petcu, managing partner al companiei de consultanta CPP Management Consultants (CPPMC).

    Cititi mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Unde sunt cele mai scumpe parfumuri

    Un parfum care costa 2.200 de euro este pentru cei mai multi un capriciu pe care nu si l-ar satisface niciodata, din simplul motiv ca este prea scump. Pentru altii insa, reprezinta un rasfat aproape normal, iar datorita lor, afacerile cu parfumuri scumpe au devenit o zona ofertanta pentru cei care se ocupa cu comertul produselor de lux.

    Madeleine Florescu, proprietarul parfumeriei Madison si fostul director general al companiei Geroaslan, a reusit sa puna pe picioare cea mai exclusivista parfumerie din Romania si sa ruleze, in doar doua luni de la deschidere, cateva zeci de mii de euro. In mai putin de 40 de metri patrati a adunat de la parfumuri a caror reteta a fost scrisa in Evul Mediu si pana la raritati de genul Clive Christian, cel mai scump parfum din lume, care costa 2.200 de euro. „Costa atat de mult si din cauza ambalajului, sticluta este din cristal Baccara, iar flaconul are un inelus de aur si un diamant. Se produc numai o mie de sticlute pe an, sunt numerotate si ingredientele sunt foarte greu de obtinut“, spune Madeleine Florescu, adaugand ca in doua luni a vandut trei astfel de parfumuri.

    Florescu a umblat mult pana cand sa gaseasca o finantare. „Cincisprezece banci mi-au inchis usa in nas, pana am ajuns la a 16-a care a zis da. Eu am crezut foarte mult in aceasta idee, pentru ca stiam ca este o nisa neacoperita si foarte ofertanta“, afirma proprietara magazinului Madison, care estimeaza ca pana la sfarsitul anului va ajunge la o cifra de afaceri de 300 de mii de euro.

    Cele 15 branduri prezente pe rafturile parfumeriei sunt Clive Christian, Annick Goutal, Creed, Ineke San Francisco, Claus Porto, Eau d’Italie, Comme des Garçons, Carthusia, Boellis-Panama 1924, Miller Harris, Tann Rokka, Nasomatto, Costume National, État Libre d’Orange, dar si marcile deja prezente pe piata, adica Chanel, Hermčs, Givenchy, Dior, Thierry Mugler si Lolita Lempicka. Cea mai mare parte a acestor parfumuri sunt importate din Franta sau Italia, insa exista si sticlute care sunt aduse din Japonia, Portugalia sau SUA.

    Daca in urma cu cativa ani pe piata de profil erau doar cateva zeci de tipuri de parfumuri care purtau semnatura unui creator celebru si despre ale caror arome nu puteai spune mai mult decat ca sunt dulci, florale sau tari, acum exista mult mai multe tipuri de esente, unele mai ciudate decat altele: tamaie, guma de mestecat, insertie de transpiratie, sange sau chiar lichid seminal.

    In segmentul parfumurilor premium in Romania mai activeaza lanturile Sephora si Ina Center – Privilege. Dintre acestea, doar Madison se adreseaza categoriei de clienti super premium si „ultimate high-end“, majoritatea produselor Sephora si Ina Center – Privilege fiind disponibile la preturi cuprinse intre 50 si 100 de euro.

    In Romania si in Bulgaria, atractia consumatorilor fata de brandurile si serviciile de lux a atins cele mai inalte cote din regiune, potrivit unui studiu realizat anul trecut de Euromonitor.

    Piata romaneasca a cosmeticelor era estimata pentru 2007 la peste 720 de milioane de euro, conform aceluiasi studiu, in crestere cu 13% fata de nivelul din 2006, o mare parte a vanzarilor inregistrate de companiile de profil provenind din segmentul de parfumuri.

  • Primul magazin Bally in Bucuresti

    "Planuri de extindere pentru urmatorii doi ani nu avem, ci vrem sa consolidam pozitia acestui magazin", spune Adrian Puiu, unul din cei doi parteneri ai magazinului.

    In domeniul luxului, in general, acordarea unei francize nu conditioneaza neaparat deschiderea unui numar de spatii intr-un anume interval de timp, explica el. "Dezvoltarile ulterioare vor interveni in masura in care piata o cere", spune Puiu, care mai are impreuna cu partenerul sau, Dragos Doros, si francizele Fourla si Fratelli Rossetti pentru Romania.

    Magazinul, ce ocupa 100 mp pe doua nivele, expune gama completa a marcii Bally de incaltaminte si accesorii pentru barbati si femei din colectiile de toamna/iarna 2007 si Cruise 2008. Magazinul ocupa 100 de metri patrati, pe doua nivele.

    Bally a fost fondat in 1851 de catre Carl Franz Bally in catunul elvetian Shonenwerd. Primele fabrici au fost construite in 1854 iar acum, la mai bine de 150 de ani de la infiintare, Bally este cel mai longeviv brand global de lux aflat inca in productie.

    Cititi mai multe despre industria luxului din Romania in suplimentul "Pretul Luxului" care apare pe piata miercuri, 12 decembrie, numai impreuna cu revista BUSINESS Magazin.