Tag: director

  • Povestea brazilianului care a cumpărat unele dintre cele mai importante companii americane

    Jorge Lemann este numele omului de afaceri care se află în spatele unora dintre cele mai cunoscute branduri americane. Compania 3G Capital deţinută de miliardar a susţinut câteva dintre cele mai importante preluări: Kraft, Heinz, Burger King şi Anheusr-Busch. Kraft Heinz Co., rezultatul unei fuziuni dintre Heniz şi Kraft, ar putea bifa anul viitor o afacere uriaşă, potrivit lui Matthew Grainger, un analist al Morgan Stanley citat de Business Insider. Compania ar urma să facă o nouă preluare în 2017. Analistul vorbeşte despre o achiziţie de peste 100 de miliarde de dolari în a doua jumătate a anului 2017, iar presa internaţională  vorbeşte despre spune că printre potenţialele companii ce ar putea fi achiziţionate sunt Kraft şi Mondelez.

    Jorge Paulo Lemann este un investitor elveţiano-brazilian, ce se află pe locul 19 în clasamentul bogaţilor lumii realizat de publicaţia internaţională Worth, cu o avere estimată la 32,3 miliarde de dolari din iunie 2016.

    S-a născut în 1839 în Rio de Janeiro, în familia lui Paul Lemann, un imigrant elveţian care a fondat producătorul de lactate Leco, căsătorit cu Anna Yvette Truebner, cetăţeană braziliană cu origini elveţiene. Lemann a studiat în cadrul Şcolii Americane din Rio de Janeiro.

    Tatăl său a murit într-un accident de autobuz, când Lemann avea doar 14 ani. În 1961, şi-a obţinut Licenţa în Economie la Universitatea Harvard. Între 1961-1962, a fost intern la Credit Suisse în Geneva. În 1966, prima companie în care Lemann avea acţiuni, o companie de împrumuturi numită Invesco, a falimentat. În 1971, după o prăbuşire a pieţei ce a venit la scurt timp după fondarea băncii de investiţii Banco Garantia, Lemann a reuşit să transforme banca în una dintre cele mai prestigioase bănci de investiţii, descrisă în presa internaţională drept ”o versiune braziliană a Goldman Sachs”. Împreună cu fondatorii acesteia, Carlos Alberto Sicupira şi Marcel Herrman Telles conduc AB Inbev ca membri ai consiliului director al companiei. În iulie 1998, Lemann a vândut Banco Garantia companiei Credit Suisse First Boston, într-o tranzacţie de 675 de milioane de dolari.

    Ulterior, el împreună cu parteneri cu care a fondat compania de private equity GP Investimentos şi-au cumpărat controlul în două berării braziliene – Brahma şi Companhia Antarctica Paulista, ce s-au transformat în AmBev.

    AmBev a fuzionat cu compania belgiană Interbrew în 2004. Acţiunile noii firme, InBev, au crescut cu 40% în 2005. InBev a anunţat apoi că va cumpăra producătorul american de bere Anheuser-Busch în 2008, în schimbul a 46 de miliarde de dolari într-o tranzacţie controversată, devenind astfel cel mai mare producător de bere din lume, Anheuse-Busch Inbev, iar Lemann devenind astfel unul dintre noii ”regi” ai berii.

    Lemann face parte din consiliul director al Lojas Americanas şi fost membru al consiliului director al Gillette, unde a lucrat pentru prima oară cu Warren Buffett; este preşedinte al Comitetului de Consultare Latino-American al Bursei din New York, fondator şi membru al consiliului director al Fundação Estudar, care oferă burse pentru studenţii brazilierni şi un membru al consiliilor de consultare internaţionale ale Credit Suisse şi DaimlerChrysler.

    Lemann este şi unul dintre fondatorii 3G Capital. În 2010, 3G s-a lansat un pariu de patru miliarde de dolari pentru toate acţiunile Burger King. Împreună cu Berkshire Hathaway, 3G Capital a cumpărat compania H.J. Company în schimbul a 28 de miliarde de dolari în 2013.

  • Ce face un IT manager la McDonald’s

    Liviu Osman este IT manager în cadrul McDonald’s în România (companie cu afaceri de aproximativ 512 milioane de lei, potrivit datelor companiei) şi spune că în funcţia sa principalele activităţi se leagă de anticiparea modului în care tehnologia şi ştiinţa pot ajuta compania în care lucrează, cât şi transformarea rapidă a necesităţilor tuturor departamentelor în proiecte solide şi viabile.

    În cadrul McDonald’s, departamentul IT (helpdesk şi suport) este externalizat, astfel că scopul departamentului intern este axat pe dezvoltarea, eficientizarea întregului sistem informaţional şi integrarea tuturor departamentelor într-o politică IT unitară. Bugetul mediu anual alocat de companie anual proiectelor de IT a fost de peste 3 milioane de lei în ultimii trei ani, dar, potrivit lui Osman, acesta depinde foarte mult de tipul de proiect implementat şi de modificările şi îmbunătăţirile pe care le aduce întregului sistem. Liviu Osman îşi descrie evoluţia în carieră drept liniară, în baza unui grafic construit punct cu punct. Spune că dacă s-ar întoarce cu douăzeci de ani în urmă ar face exact acelaşi lucru: „Aş îmbrăţişa aceeaşi carieră, dar m-aş dedica mai mult activităţilor de training şi instruire a colegilor mei şi, cu siguranţă, aş scrie o carte care să cuprindă toată istoria IT din România“.

    IT Managerul de la McDonald’s a fost atras de domeniu încă din copilărie: „Devoram cărţile care aveau ca personaje principale calculatoarele, roboţii sau inteligenţa artificială. Firesc, am intrat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, iar aici toate poveştile SF pe care le citeam au prins viaţă. Tehnologia a dus la transformarea viselor unui adolescent într-un mod de viaţă, într-o pasiune ce mă menţine curios şi acum. Informaţia a ajuns între timp la îndemâna tuturor, dar cred că în laboratoarele din cele mai avansate universităţi din lume se construieşte încă viitorul“, povesteşte pasionat Osman despre atracţia sa în ce priveşte domeniul. Primii cinci ani ai carierei sale s-au desfăşurat ca angajat la stat, în perioada ce a urmat Revoluţiei. „Au apărut PC‑urile, ţin minte că primul calculator pe care l-am folosit a fost marca Twinhead şi avea un hard disk de doar 120 MB“, îşi aminteşte Osman, care spune că a învaţat mult în aceşti ani, trecând prin experienţe multiple în care cunoştinţele de programare din facultate i-au folosit cel mai mult.

    În 1994 a început construcţia fabricii Coca-Cola in Ploieşti, „un adevărat eveniment pentru oraşul în care m-am născut“, motiv pentru care a aplicat pentru poziţia de IT specialist şi a fost selectat în echipa ce a participat la deschiderea fabricii, în 1995. „Lucrurile erau diferite: salariile erau mult mai mari decât la stat (unde lucrasem înainte), dar şi eforturile şi munca depăşeau ceea ce experimentasem până atunci.“ A avut prilejul să fie conectat la cele mai avansate tehnologii aplicate atunci pe piaţa locală; a evoluat constant şi a avansat până la conducerea echipei de business systems şi de service desk în cadrul birourilor din Bucureşti ale companiei.

    În 2009, cariera sa a evoluat odată cu promovarea în funcţia de IT manager pentru România si Moldova. În urmă cu doi ani a hotărât să facă „o schimbare de macaz, abordând o industrie nu foarte diferită, dar efervescentă şi plină de provocări“, după cum descrie acceptarea funcţiei de IT manager pentru reţeaua de 67 de restaurante McDonald’s din România. Responsabilităţile sale actuale constau în dezvoltarea proiectelor de IT şi inovaţie digitală din cadrul companiei, iar obiectivele sale converg către scopurile companiei pentru care lucrează. „Aceasta a fost întotdeauna un pionier al tehnologiei, inovaţiei şi aplicaţiilor din sfera digitală. Vreau ca McDonald’s în România să fie recunoscut (…) şi pentru tehnologia ce este încorporată în fiecare restaurant.“

    Liviu Osman consideră că, de-a lungul timpului, priorităţile directorilor de IT s-au schimbat, iar cei care activează pe piaţa locală nu au făcut excepţie. Astfel, deşi costurile de IT au reprezentat mereu o componentă importantă în balanţa financiară, odată cu stabilizarea pieţei de hardware, a celei de comunicaţii şi prin externalizarea unor servicii, costurile au devenit predictibile şi uşor de bugetat. Potrivit lui Osman, rolul unui director de IT a virat treptat spre proiecte care susţin dezvoltarea financiară a companiei. El exemplifică prin proiecte care au dus la creşterea vitezei cu care se iau comenzile prin implementarea sistemului de plată cashless, la îmbunătăţirea eficienţei în zona operaţională şi vânzări, atragerea şi fidelizarea clienţilor prin instalarea de tablete şi chioşcuri digitale şi la fluidizarea informaţiei ce circulă de la casele de marcat spre sistemele de analiză şi raportare.

    Cel mai recent exemplu de proiect strategic iniţiat de companie este Restaurant of the Future şi constă într-o dezvoltare a modului în care clienţii interacţionează în şi cu restaurantele companiei. „Este vorba de un sistem complet nou ce revoluţionează modul de operare de până acum, plecând de la procedura prin care se iau comenzile (meniu digital, tablete, chioşc digital) şi ajungând la folosirea meselor interactive în restaurantele cu Birthday Room. Normal, întreaga activitate din bucătărie a fost regândită, astfel încât să fie adaptată noilor realităţi“, explică el. Potrivit lui, o bucătărie McDonald’s este centrul de comandă, locul în care echipamentele pot fi programate şi pot sugera, de pildă, numărul de sandvişuri ce trebuie produse într-un anumit interval orar.

    În ce priveşte modul în care a relaţionat cu ceilalţi manageri din companie, Osman spune că dacă de-a lungul timpului un director IT a raportat către directorul financiar, cel operaţional sau către un director IT regional, el lucrează direct cu directorul general al McDonald’s România. „Directorul general al McDonald’s în România este coordonatorul direct şi cred că este situaţia ideală pentru că scurtează foarte mult lanţul decizional şi oferă şansa directorului IT să-şi expună ideile şi propunerile în cadrul echipei de management.“ Provocări pentru directorul de IT al McDonald’s? „Viteza cu care se schimbă lumea digitală este o provocare pentru oricine. O alta ar fi modul în care clienţii noştri acceptă şi folosesc propunerile noastre.“

  • Alexandru Arşinel are o avere impresionantă. Vezi cât câştigă actorul într-un an

    Alexandru Arşinel este unul dintre actorii români care încă câştigă foarte bine. Conform celei mai recente declaraţii de avere (2016), directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tanase” are venituri anuale de 366,128 de lei (82,104 de euro), ceea ce înseamnă că Arşinel câştigă în fiecare lună 30,510 de lei (6,841 de euro).

    Cea mai mare parte vine din drepturi de autor din activitatea de actor (filme, reclame etc) – 187,783 de lei, apoi alţi 68,670 de lei vin din funcţia de director la Teatrul de Revistă şi mai obţine încă 32,316 de lei indemnizaţie de venit de la Ministerul Culturii.

    Potrivit documentului oficial, Alexandru Arsinel deţine 6 terenuri, cel mai mare fiind se află în judeţul Suceava şi are 11.300 m2, fiind singurul teren extravilan. De asemenea, el are 4 case de vacanţe, una la Sinaia şi are 140 m2 şi alta pe litoral, la 2 mai. În 2009 avea trei case de vacanţă, apoi în ultima declaraţie de avere din 2012/2016 a mai apărut încă un imobil. Arşinel locuieşte în Bucureşti într-o casă de 225 m2.

    În plus, are o colecţie de timbre româneşti în jur 5000 de euro şi 3 conturi bancare, 4 depozite bancare de aproape de jumătate de milion de lei (443,986 lei) şi un alt depozit bancar în euro în valoare de 23,279 de euro. Actorul deţine un autoturism Toyota produs în 2005.

     

  • Alexandru Arşinel are o avere impresionantă. Vezi cât câştigă actorul într-un an

    Alexandru Arşinel este unul dintre actorii români care încă câştigă foarte bine. Conform celei mai recente declaraţii de avere (2016), directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tanase” are venituri anuale de 366,128 de lei (82,104 de euro), ceea ce înseamnă că Arşinel câştigă în fiecare lună 30,510 de lei (6,841 de euro).

    Cea mai mare parte vine din drepturi de autor din activitatea de actor (filme, reclame etc) – 187,783 de lei, apoi alţi 68,670 de lei vin din funcţia de director la Teatrul de Revistă şi mai obţine încă 32,316 de lei indemnizaţie de venit de la Ministerul Culturii.

    Potrivit documentului oficial, Alexandru Arsinel deţine 6 terenuri, cel mai mare fiind se află în judeţul Suceava şi are 11.300 m2, fiind singurul teren extravilan. De asemenea, el are 4 case de vacanţe, una la Sinaia şi are 140 m2 şi alta pe litoral, la 2 mai. În 2009 avea trei case de vacanţă, apoi în ultima declaraţie de avere din 2012/2016 a mai apărut încă un imobil. Arşinel locuieşte în Bucureşti într-o casă de 225 m2.

    În plus, are o colecţie de timbre româneşti în jur 5000 de euro şi 3 conturi bancare, 4 depozite bancare de aproape de jumătate de milion de lei (443,986 lei) şi un alt depozit bancar în euro în valoare de 23,279 de euro. Actorul deţine un autoturism Toyota produs în 2005.

     

  • Florinel Chiş este noul director executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online

    În 2006, a pornit primul start-up, companie de dezvoltare software şi design care a dezvoltat numeroase proiecte pentru branduri precum Autodesk, eMAG, Romstal Group, PC Garage, Marketonline, Altex, Dedeman, Flanco. În 2012, Florinel Chiş s-a stabilit în Marea Britanie, lucrând pentru retaileri online şi Warner Music Group, unde a dezvoltat platforma globală de ecommerce a grupului. În 2013 a co-fondat Elastera, start-up britanic, platformă de hosting pentru magazine online, companie care a obţinut VC funding în Q1 2014. Totodată, Florinel Chiş a fost consultant la OSF Global pentru clienţi din Fortune 500.

    ARMO susţine dezvoltarea comerţului online în România, ca fiind metoda cea mai modernă şi mai eficientă de retail, ce oferă avantaje şi beneficii clare consumatorilor în comparaţie cu metodele de comerţ tradiţional.

    „Comerţul online este într-o etapă de dezvoltare puternică şi sunt convins că va deveni rapid o destinaţie uzuală pentru majoritatea clienţilor români. ARMO este un pilon important pentru magazinele online din România care vor să demonstreze că ecommerce-ul este cel mai eficient şi sigur mod de a face comerţ modern, în beneficiul consumatorilor. Obiectivul meu pentru anul acesta este să pun în aplicare principiile asociaţiei în beneficiul membrilor săi şi a celor potenţiali, pentru a creşte comerţul online din România”, spune Florinel Chiş, director executiv ARMO.

    Acţiunile ARMO se vor concentra pe 3 direcţii: susţinerea magazinelor online şi recunoaşterea serviciilor de calitate oferite de acestea, radiografierea constantă a tendinţelor din comerţul online şi analiza comportamentului de consum al clienţilor români.

    În activitatea sa Florinel Chiş este susţinut de noul Consiliu Director al Asociaţiei format din Mihai Pătraşcu (CEO evoMAG), Marian Alecsiu (co-fondator F64), Gabriel Vasile (site manager SevenSins.ro), Tudor Manea (‎general manager eMAG România). Marius Ghenea va rămâne preşedintele ARMO.

    Lansată în 2010, Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) reprezintă magazinele online din România şi susţine interesele membrilor săi. ARMO a elaborat Codul de Bune Practici ale Magazinelor Online şi un program de atestare a magazinelor online din România, în conformitate cu acest Cod de Bune Practici.

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: Secerişul este aproape…

    Generaţia X (35-50 ani) a înflorit pe terenul însămânţat de Generaţia Zoomers (50-70 ani). Generaţia Y (20-35 ani) ar fi trebuit să înflorească pe terenul însămânţat de Generaţia X. Generaţia Z (11-20 ani) devine roditoare în „grădina” Generaţiei Y.

    Aşa arată „structura” generaţiilor din grădina România. Ce tip de grădină ne propunem să cultivăm? Poate una japoneză (plină de armonie, alei filosofice, simplitate, calm…), poate una franţuzească (riguroasă, alei simetrice, atenţie la detalii, focus spre estetică…)? Cât de roditoare vor fi seminţele rămase pentru generaţiile X şi Z? Care sunt planurile mediului politic, dar şi de afaceri pentru a pregăti corespunzător „moştenirea” generaţiei următoare? Există un VIITOR pregătit?
    O nouă generaţie nu are implicaţii doar la nivel economic sau social. O nouă generaţie are în primul rând un impact nemijlocit în mentalitatea şi comportamentul unui popor, unei ţări. O nouă generaţie este o REVOLUŢIE! Şi iată că ea se produce, ACUM şi AICI: Generaţia Y vine cu principii, valori şi credinţe, vine cu abordări progresiste, inovaţie, idealuri umane. Pasionaţi de cauze sociale, inovează, mult mai educaţi, unii dedicaţi voluntariatului. Ei REVOLUŢIONEAZĂ.

    Cu ce îi aşteptăm, ce le-am pregătit?

    Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată. Conform datelor disponibile de la Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul al patrulea din 2014 şomajul în rândul tinerilor a fost de 24,1%, faţă de 5,4% în cazul adulţilor. Ceea ce indică un raport de 4,46 şomeri tineri la un şomer adult.

    Cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România se afă pe penultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de 40 de IMM-uri.

    26% din absolvenţii de gimnaziu părăsesc şcoala când trebuie să meargă la liceu (atenţie! Învăţământul obligatoriu este până în clasa a X-a inclusiv).

    Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în anul şcolar 2015-2016, la nivel naţional se aflau în clasa a VIII-a 187.000 de elevi. În schimb, la evaluarea naţională au fost înscrişi 153.672 de candidaţi. Doar 118.661 elevi au reuşit să ocupe un loc, adică cu aproape 70.000 mai puţin!

    Ce se întâmplă cu grădina noastră? Parcă nu are valenţe japoneze şi nici franţuzeşti… Cum am putea să-i redăm frumuseţea şi culorile, belşugul, abundenţa? Cum am putea să plivim neghina, fără să smulgem odată cu ea şi rodul bun?

    Eu zic că, dacă am hrăni-o cu puţină educaţie antreprenorială, de exemplu, şi-ar reveni imediat. Mai ales că se şi potriveşte tipului generaţiilor următoare. Sigur că educaţia antreprenorială este în foarte strânsă legătură cu sistemul general de educaţie. Avem cursuri de business şi practică a liceenilor în companii? Avem metode de predare şi evaluare în şcoli adaptate educaţiei antreprenoriale? Cursuri de educaţie financiară? Poate un program naţional de încurajare a înfiinţării de şcoli de meserii? Avem o legătură concretă a mediului universitar din toate oraşele ţării cu mediul privat?

    Educaţia antreprenorială trebuie să înceapă din grădiniţă. Sunt în prezent sisteme pedagogice la nivelul 3-6 ani care stimulează curiozitatea, independenţa, libertatea de decizie etc.

    Generaţiile Y şi Z = mentalitate nouă = educaţia antreprenorială = antreprenoriat = inovaţie = locuri de muncă = identitate. Rezultă o soluţie practică de a „sădi” în ţarina românească „seminţele” unei viitoare naţiuni (naţie are şi sensul de seminţie…) solide, statornice şi rezistente!

    Doar două exemple de situaţii unde putem avea un rezultat imediat:

    Antreprenoriatul în agricultură: nu are sens să mai amintesc despre potenţialul enorm al României când vine vorba despre agricultură. De ce nu am elabora un program de educaţie antreprenorială şi facilităţi pentru viitori antreprenori din agricultura românească? Iată şi o soluţie pentru persoanele mai în vârstă, în general cu şanse mai puţine de a deveni antreprenori. Contextul este favorabil: legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft 51% produse româneşti a fost adoptată.

    Antreprenoriat pentru diaspora: avem foarte mulţi români care doresc să se întoarcă în ţară, au un capital şi, datorită specializării în meserii, ar putea foarte uşor să înceapă o afacere nouă aici. De ce să nu le facilităm un sistem unde să îşi vândă produsele / serviciile? De ce să nu facem şi invers: să le oferim educaţie antreprenorială românilor plecaţi din ţară care au deschis un business propriu sau îşi doresc asta. Rezolvăm şi un aspect social dramatic: reîntregirea familiilor. Conform guvernului, datele centralizate la nivel naţional arată că, la data de 30 septembrie 2014, în evidenţele autorităţilor locale se aflau în jur de 83.000 de copii cu cel puţin un părinte plecat în străinătate şi aproximativ jumătate cu ambii părinţi plecaţi!!! Tragic…

    Educaţia antreprenorială şi, implicit, antreprenoriatul nu au legătură cu istoria capitalistă a unei ţări sau cu factori genetici sau de rasă. Dezvoltarea unui mediu antreprenorial de succes este doar o chestiune de VOINŢĂ!

  • Isărescu: Cezar Boţel va reprezenta România la FMI

    Cezar Botel va reprezenta România la Fondul Monetar Internaţional incepand cu luna septembrie, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Cezar Botel este în prezent directorul Direcţiei de Modelare şi Prognoze Macroeconomice din BNR, iar funcţia lui va fi preluată din toamna de Tudor Grosu, informează Ziarul Financiar.

    Cezar Boţel îl va înlocui pe Şerban Matei, care după ce a condus timp de aproape doi ani operaţiunile de piaţă ale BNR, a preluat  în 2012 mandatul de doi ani ca reprezentant al României la FMI. Şi a mai primit încă un mandat.

  • De la jurnalist la ambasador şi apoi prima femeie director de bancă. Cum a ajuns această doamnă la o avere de 16 miliarde de dolari

    Anne Beau Cox Chambers este o femeie de afaceri din Statele Unite, implicată în industria media prin compania Cox Entreprises, un imperiu privat ce include ziare, televiziuni şi posturi radio.

    Anne Cox Chambers s-a născut pe 1 decembrie 1919 în Dayton, Ohio. Tatăl său James M. Cox a fost jurnalist şi a candidat, în 1920, la alegerile primare din cadrul Partidului Democrat. Anne Chambers a urmat cursurile Finch College şi a obţinut, de-a lungul vieţii, mai multe diplome de recunoaştere academică.

    În 1974, după moartea fratelui său, Anne Cox Chambers a devenit acţionar majoritar în compania familiei, preluând şi funcţia de director al Atlanta Newspapers. Fiind activă atât în afaceri cât şi în politică, Chambers a fost numită de către preşedintele Jimmy Carter Ambasador al Statelor Unite în Belgia în anul 1977; a ocupat acest post până în 1981.

    În anii ’80, Chambers a făcut parte din consiliul de conducere al The Coca-Cola Company. Ea a fost de asemenea prima femeie director de bancă, în cadrul Fulton National Bank.

    În prezent, Anne Cox Chambers este director al Atlanta Newspapers şi al Cox Enterprises, una dintre cele mai importante companii media din Statele Unite. Deţine Cox Communications, care oferă servicii de internet şi telefonie, precum şi numeroase publicaţii cum ar fi Atlanta Journal-Constitution sau The Palm Beach Post. Chamebers deţine acţiuni şi în cadrul Autotrader, cel mai mare site de achiziţii auto din lume; companiile controlate de femeia de afaceri deservesc câteva zeci de milioane de clienţi din Statele Unite.

    Chambers susţine numeroase activităţi de tip cultural şi educaţional, mai ales în domeniul artistic şi al afacerilor internaţionale.

    În 2005, Muzeul de Artă din Atlanta a redenumit o secţiune în onoarea sa, pentru contribuţia adusă culturii americane de-a lungul vieţii.

    Averea lui Cox Chambers a fost estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2014, ea era a 28-a cea mai bogată persoană din Statele Unite şi ocupa locul 53 la nivel mondial.

    Anne Cox Chambers este căsătorită cu Robert W. Chambers şi are trei copii: Katherine, Margaretta şi James.

  • Petrom are un nou membru în consiliul de supraveghere

    Reinhard Florey, care de la începutul acestui an ocupă funcţia de director financiar al OMV, este noul membru în consiliul de supraveghere al Petrom.

    Florey îl înlocuieşte din funcţie pe David Davies, atât în consiliul de supraveghere al Petrom, cât şi în managementul grupului austriac.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A început ca traducător, iar acum coordonează întreaga activitate a companiei din vestul Bucureştiului

    Laura Bucur conduce, din decembrie 2015, operaţiunile Porsche Inter Auto România din Vestul Bucureştiului, centrele de vânzări şi service Porsche Bucureşti Vest 1 şi Vest 2, din poziţia de director executiv.

    Absolventă a Universităţii Politehnice Bucureşti, Facultatea de Inginerie în Limbi Străine, Laura Bucur s-a alăturat PIA România încă din timpul facultăţii, fiind iniţial, în 2005, traducător pentru documentaţiile tehnice la service‑ul Porsche Bucureşti Nord.

    A avansat rapid în zona de service, de la asistent director service la coordonator recepţie clienţi service în 2007 pentru ca, din 2009, să conducă operaţiunile de service ale celui mai mare centru auto al PIA România, Porsche Bucureşti Nord.

    Odată cu deschiderea Porsche Pipera, Laura Bucur a primit certificările after sales pentru mărcile de lux ale grupului, Bentley şi Lamborghini şi a coordonat activităţile de service ale noului centru. Responsabilităţile ei s-au extins la finalul anului trecut şi asupra vânzărilor, Laura Bucur coordonând acum întreaga activitate PIA România din vestul Bucureştiului.