BusinessMagazin

Tag: credite

  • Dovada că se pot face bani frumoşi şi din creditele pentru fermieri

    Sub 1% este rata creditelor neperformante acordate de Agricover Credit IFN, singurul finanţator specializat în agricultură din România. Procentul este un vis frumos pentru orice bancher în această perioadă în care rata creditelor neperformante bate noi şi noi recorduri. “Pentru anul în curs estimăm plasamente de peste 400 de milioane de lei, cifră în care sunt cuprinse deopotrivă finanţările pentru capitalul de lucru, cât şi investiţiile”, spune Liviu Dobre, director general al Agricover Credit IFN. Spre comparaţie, anul trecut instituţia a acordat credite în valoare de 300 de milioane de lei, având un portofoliu de 700 de clienţi. În 2012 numărul de finanţări va creşte, conform previziunilor, la circa 900. Mai cu seamă că divizia de finanţare a grupului Agricover, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 920 de milioane de lei, a încheiat un acord de împrumut cu IFC, membră a Băncii Mondiale, în valoare de 12,5 milioane de euro. Dincolo de cifre, aceşti bani sunt dedicaţi unor produse noi de creditare, anume investiţiile.

    Până acum, Agricover Credit IFN a finanţat capitalul de lucru al fermierilor, 90% dintre aceştia având exploataţii vegetale, iar restul ferme de animale. Tocmai în partea de zootehnie societatea intuieşte însă un “mare potenţial”, spun oficialii companiei, motiv pentru care firma a creat două produse speciale, unul pentru finanţarea fermelor de lapte şi altul pentru plasamente în fermele de îngrăşare a porcilor. Or, cu noua linie de finanţare de la IFC, instituţia are de acum în ofertă credite pentru investiţii, acordate în euro sau lei, pe o durată de 36 de luni. Împrumuturile pot fi contractate pentru zootehnie, pomicultură, viticultură şi legumicultură.

    Robert Arsene, director general al grupului Agricover, punctează însă că “finanţările sunt o afacere şi nu au un rol social”, motiv pentru care profilul clientului, cu o sumă medie finanţată de 90-100.000 de euro, este fermierul – fie persoană fizică sau juridică – cu peste 400 de hectare în exploatare. Iar clienţi potenţiali sunt, de vreme ce în România există 3.000 de exploataţii mai mari de 400 de hectare, ce cumulează 3 milioane de hectare. O suprafaţă similară este cultivată de zeci de mii de fermieri care deţin proprietăţi de dimensiuni mai mici, cei mai mulţi practicând agricultura de subzistenţă.

    “Vrem să lansăm anul acesta un nou produs pentru clienţii care au peste 100 de hectare”, spune Dobre care precizează că valoarea finanţării va fi proporţională cu suprafaţa cultivată. Şi asta pentru că fermierul care contractează împrumutul trebuie să aibă posibilitatea clară de a plăti ratele. De pildă, pentru o suprafaţă cultivată de peste 400 ha Agricover Credit IFN poate acorda o finanţare de 100.000 de euro pentru cumpărarea unei combine. La o suprafaţă mai mică însă este mai potrivită închirierea utilajelor – “nu are sens să cumperi o combină dacă o foloseşti numai o săptămână pe an, iar în restul timpului este nefolosită şi plăteşti, totuşi, rate”, explică Arsene. El estimează că afacerile grupului vor avea un ritm de creştere de două cifre, cu diferenţe de la divizie la divizie. Din cele nouă entităţi ale grupului, cele mai rapide avansuri vor fi înregistrate de firmele cele mai noi – cum sunt cele de distribuţie a motorinei şi cea numită Livestock (care comercializează carne şi animale), pentru care previziunile se referă la un plus de 40-50% faţă de anul trecut. “Cea mai mică marjă este la comerţul cu cereale, de 1%, dar câştigul se datorează volumelor mari”, spune Arsene. Grupul a pornit în urmă cu zece ani ca un business specializat în silozuri şi procesarea de ulei, acum are activităţi şi pe piaţa din Bulgaria, iar pe termen lung vizează poziţia de jucător regional, în prezent fiind în vizor Serbia.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,6 mil.
    din cei 42 mil. de lucrători cu normă parţială din UE se declară dornici să lucreze mai multe ore şi pot fi consideraţi subocupaţi, conform Sondajului European privind Forţa de Muncă 2011

    58,5%
    rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în 2011, iar rata şomajului – conform definiţiei internaţionale (BIM) a fost de 7,4%

    6%
    ponderea datoriei publice în PIB în Estonia, cea mai mică din UE, urmată de cele din Bulgaria (16,3%), Luxemburg (18,2%) şi România (33,3%)

    0,9%
    cu atât a crescut în februarie faţă de ianuarie creditul neguvernamental în lei în termeni reali, în timp ce creditul în valută s-a redus cu 0,1%

  • Graficul săptămânii: Viitorul băncilor

    Intervenţiile BCE au câştigat timp pentru bănci şi au redus costurile de finanţare, ceea ce ar putea susţine veniturile din dobânzi în 2012, însă nu sunt o soluţie pe termen lung, spune Schildbach.


    Sursa: Deutsche Bank

  • Profitul Raiffeisen a crescut cu 16%. Steven van Groningen: “Vom continua initiativele de eficientizare a bancii”

    Volumul de credite administrate de banca a crescut cu 16% fata de 2010, ajungand la 3,53 miliarde de euro, in timp ce volumul de depozite a crescut cu 7%, pana la 3,95 miliarde de euro. Raportul credite/depozite era de 89% la sfarsitul lui 2011, fata de 83% la finele anului anterior. Rata solvabilitatii era de 10,9% la sfarsitul lui 2011, peste plafonul de 10% cerut de BNR.

    Steven van Groningen, Presedinte si CEO al Raiffeisen Bank Romania, califica profitul de 96 mil. euro drept “un rezultat foarte bun in conditiile economice pe care le traversam in ultimii ani”. “Am reusit sa ne consolidam pozitia de banca puternica, pastrand in toata aceasta perioada un control strict asupra costurilor si o administrare prudenta a riscurilor. Vom continua in 2012 initiativele de eficientizare a bancii si de simplificare a proceselor, pentru mai buna deservire a clientilor”, a declarat Steven van Groningen.

    In 2011, veniturile bancii au crescut cu 6%, iar cheltuielile cu 3%, ca urmare a unei contributii mai mari la fondul de garantare a depozitelor si a cresterii TVA. Raportul cost/venituri insa s-a imbunatatit, ajungand la 63,1%, fata de 64,5% in 2010, in primul rand datorita cresterii veniturilor. Cheltuielile cu provizioanele au ramas neschimbate in 2011, la 48 milioane euro, in conditiile in care activitatea de creditare se mentine la un nivel destul de redus. Creditele neperformante au scazut pana la 6,4% la sfarsitul anului (fata de 7,6%, cat erau la sfarsitul lui 2010), in primul rand datorita calitatii bune a creditelor noi acordate. Portofoliul de credite a crescut cu 20%, in timp ce depozitele au scazut usor, cu circa 4%.

    In ciuda cererii modeste pentru credite, zona de retail a cunoscut o crestere a activelor de circa 18%, in timp ce depozitele au crescut cu 15%. “Suntem multumiti de modul cum a evoluat segmentul IMM, 26% crestere pe zona de creditare si 17% crestere pe zona de pasive, fata de 2010. De asemenea, ne-am consolidat pozitia pe segmentul clientilor de top si ne mentinem atentia asupra clientilor nostri de casa, pentru care trebuie creata valoare si care pot asigura crestere”, a spus Steven van Groningen.

    Baza de clienti a Raiffeisen Bank a ramas constanta in 2011, la aproximativ 2 milioane de persoane fizice, 100.000 IMM-uri si 8.000 de companii. La sfarsitul lui 2011, reteaua Raiffeisen Bank numara 543 de unitati (fata de 540 in 2010). Banca avea 5.911 angajati la sfarsitul anului 2011, fata de 6.104 in 2010.

    Raiffeisen Online (Internet Banking) si Smart Mobile Banking au cunoscut o crestere in 2011 atat in ceea ce priveste numarul de clienti (numarul de clienti persoane fizice a crescut cu cca 31%), cat si din punctul de vedere al volumelor tranzactionate (pentru clientii persoane fizice, valoarea tranzactiilor s-a dublat). Raiffeisen Bank are o retea de peste 1.100 de ATM-uri si 10.000 de POS-uri.

    Raiffeisen Bank Romania, detinuta de austriecii de la Raiffeisen Bank International AG (RBI), este a patra banca din sistem dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de circa 7%.

    Cifrele anuntate luni de banca se refera exclusiv la rezultatele Raiffeisen Bank SA si pot fi diferite fata de cele pe care le va anunta Raiffeisen Bank International AG (RBI) pentru operatiunile din Romania, atunci cand va publica raportul anual pe 2011, in data de 29 martie.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    9,8%
    creşterea cheltuielilor de consum în Estonia în trim. IV 2011 faţă de trim. IV 2010, cea mai mare din UE, următoarele ţări din top fiind Lituania (9,7%) şi Letonia (6,7%)

    9,9%
    cu atât au crescut în euro importurile din ianuarie faţă de cele din aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce exporturile au crescut doar cu 2,9%

    23%
    ponderea restanţelor la creditele în lei în judeţul Sălaj, cea mai mare din ţară, în timp ce la creditele în valută, cel mai rău stă judeţul Alba, cu 15,2% din restanţe

    23,8 mld. euro
    deficitul comercial al UE în luna ianuarie 2012, comparativ cu un deficit de 31,2 mld. euro în ianuarie 2011, ţara cu cel mai mare deficit fiind Marea Britanie (117,4 mld. euro), iar ţara cu cel mai mare excedent fiind Germania (157 mld. euro)

  • Rasvan Radu, UniCredit: “Pentru noi este o prioritate si pentru 2012 creditarea economiei private”

    Creditele pentru segmentul corporate au crescut cu 20%, volumul imprumuturilor pentru IMM-uri a urcat cu 33%, in timp ce avansul pentru creditele ipotecare a fost de 21%, in timp ce creditele de consum au inregistrat o scadere cu 20% fata de 2010, a informat banca.

    “Am avut una dintre cele mai bune rate de crestere a creditarii la nivel de piata. Anul 2011 nu a fost mai usor pentru sectorul serviciilor financiare, avand in vedere ca presiunea asupra lichiditatii din piata a revenit, cerintele de capital s-au inasprit la nivel global, riscurile asociate creditului au crescut iar cresterea economica a fost slaba. Pentru noi este o prioritate si pentru 2012 sa marim volumul creditelor acordate economiei private, ca motor de crestere a veniturilor operationale”, a declarat Rasvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank.

    Depozitele clientilor au ajuns la 11,5 miliarde lei la 31 decembrie 2011, in crestere cu 5% fata de finalul lui 2010, un avans mai accentuat inregistrandu-se pe segmentul persoanelor fizice. Raportul intre credite si depozite la finalul anului trecut a fost de 138%.

    UniCredit Tiriac Bank a obtinut un profit net de 159,4 milioane lei (38 milioane euro) in 2011, potrivit standardelor de raportare financiara internationale (IFRS), in scadere cu 6,9% fata de 2010. Dupa standardele de contabilitate locale (RAS), profitul net a fost anul trecut de 103,1 milioane lei, in crestere cu 80,3% fata de 2010. Rentabilitatea anualizata a capitalurilor proprii (ROE) s-a plasat la 6,5%, iar rentabilitatea activelor (ROA) la 0,7%.

    Banca a inregistrat o scadere cu 10,3% a veniturilor operationale, pana la 1,2 miliarde lei, ca urmare a scaderii veniturilor din dobanzi, pe fondul cresterii costului resurselor atrase. In acelasi timp, veniturile din comisioane au crescut cu peste 10%, pe fondul amplificarii volumului tranzactiilor financiare operate de banca.

    Cheltuielile operationale au crescut cu 4,5% in 2011 comparativ cu anul precedent, reflectand in principal efectul cresterii TVA, cresterea ratelor de contributie reglementate pentru Fondul de Garantare a Depozitelor si impactul deschiderilor de noi sucursale. Raportul intre costuri si venituri s-a plasat la 49,9%, un nivel mai bun fata de media sistemului bancar. Rata solvabilitatii a fost de 11,4% potrivit RAS (calculat excluzand profitul inregistrat in 2011), confortabil peste nivelul reglementat. Provizioanele nete pentru activele financiare (preponderent credite ale clientelei) au coborat cu 24% in 2011 fata de anul 2010.

    “Nu ne asteptam la o redresare rapida a economiei Romaniei nici in 2012, avand in vedere incetinirea ritmului economic la nivelul zonei euro si nivelul inca redus al cererii interne”, a precizat Rasvan Radu.

    “Aceste tendinte se vor suprapune probabil cu provocari legate de disponibilitatea lichiditatii, a capitalului, precum si de costul acestora. Cresterea riscurilor asociate creditului si presiunea asupra marjelor, intr-un context lipsit de mari oportunitati de crestere, vor continua sa puna presiune pe veniturile si profitabilitatea bancilor.”

    Cu toate acestea, considera seful UniCredit Tiriac Bank, exista si o serie de arii de activitate cu potential foarte ridicat, precum sectorul IMM-urilor si proiectele finantate din fonduri europene. “UniCredit Tiriac Bank va dezvolta solutii care sa valorifice aceste tendinte pozitive si se va concentra pe sustinerea IMM-urilor si co-finantarii proiectelor care acceseaza fonduri europene. La nivel structural, vom incuraja creditarea in lei si vom gestiona cu atentie situatia surselor noastre de finantare”, a adaugat Rasvan Radu.

    Volumul activelor bancii a ajuns la 22,9 miliarde lei (5,3 miliarde euro) la finalul lui 2011, in crestere cu 9,9% fata de 31 decembrie 2010. Volumul creditelor din bilant a urcat cu 17,2% anul trecut fata de finalul lui 2010, pana la 15,9 miliarde lei (volumul total a urcat la 18,6 miliarde lei daca includem si portofoliul de credite externalizate).

    UniCredit Tiriac Bank, a cincea banca din Romania după valoarea activelor, face parte din reteaua grupului italian UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala si de Est si unul dintre cele mai mari din Europa. Banca are circa 544.000 de clienti, pe care ii deserveste prin intermediul a peste 240 de sucursale.

  • CEC Bank da internet banking gratis pentru IMM-urile care iau credite prin programul Kogalniceanu

    In prezent, valoarea abonamentului lunar este de 10 lei.

    Pana in prezent, CEC Bank a aprobat in cadrul programului de finantare Mihail Kogalniceanu credite in valoare de peste 10 milioane de lei, a anuntat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

    Scopul programului Mihail Kogalniceanu este acordarea unor facilitati de subventionare partiala a dobanzilor si, dupa caz, de garantare de catre stat, pentru creditele acordate intreprinderilor mici si mijlocii, in vederea suplinirii nevoilor de lichiditate pe termen de un an pentru desfasurarea activitatilor, cu posibilitatea prelungirii in conditiile legii, fara a depasi durata programului (2011-2013).

    Clientii eligibili pentru aceste finantari sunt operatorii economici care se incadreaza in categoria intreprinderilor mici si mijlocii, conform prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM, cu modificarile si completarile ulterioare. Creditele beneficiaza de garantia emisa de FNGCIMM ce va acoperi maximum 80% din valoarea creditului acordat, dar nu mai mult de 100.000 lei.

    Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de obtinere a creditului.

    CEC Bank, a cincea banca din sistem dupa valoarea activelor (21,4 miliarde de lei la sfarsitul lunii septembrie 2011), are un capital social de peste un miliard de lei. In decembrie, Parlamentul a aprobat posibilitatea capitalizarii profitului CEC din anii anteriori, pentru a consolida capacitatea bancii de a sustine creditarea in economie, in conditiile in care bancile cu capital strain se confrunta cu limitari ale surselor de finantare.

  • CEC taie dobanda la creditele in lei aflate in derulare

    Aceasta reducere nu se va aplica in cazul creditelor acordate in baza unor programe guvernamentale, a Legii Locuintei nr. 114 si a creditelor derulate prin intermediul cardurilor de debit sau credit.

    “Prin diminuarea marjei de dobanda aferenta creditelor in lei, CEC Bank vine in sprijinul tuturor clientilor persoane fizice care au credite in derulare. Banca demonstreaza o abordare echitabila, operand reduceri atat la dobanzile platite la depozite, cat si la dobanzile la credite. Cu acest prilej, ii invitam pe clienti la ghiseele bancii, in vederea incheierii si semnarii actelor aditionale la contractele de credit”, a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

    CEC Bank a primit avizul Bancii Nationale a Romaniei privind aplicarea noilor norme de creditare, astfel incat, incepand cu data de 27 februarie, ofera clientilor produse ajustate in conformitate cu prevederile noului Regulament al BNR nr. 24/2011 privind creditele destinate persoanelor fizice.

    “Clientii care inregistreaza dificultati financiare in rambursarea creditelor vor beneficia in continuare de sustinerea CEC Bank in vederea identificarii unor solutii de restructurare adaptate la noile posibilitati de rambursare ale acestora”, a precizat Ghetea.

  • De ţinut minte: cifrele săptămânii

    543,8 mil. lei
    profitul Fondului Proprietatea în 2011, mai mare cu 20% faţă de 2010, cea mai mare parte fiind datorată dividendelor de la companiile unde este acţionar

    47%
    cu atât au crescut din 2008 până acum depozitele bancare în alte monede decât lei şi euro, la echivalentul a 5 mld. lei

    44,3%
    creşterea activităţii de construcţii în Germania în decembrie 2011 faţă de decembrie 2010, cea mai puternică din UE, pe locul al doilea fiind Cehia, cu o creştere de 16,1%

    7,7%
    deficitul comercial al zonei euro în 2011, comparativ cu un deficit de 14,7 mld. euro în 2010, în timp ce deficitul comercial al UE a fost de 152,8 mld. euro (159,5 mld. euro în 2010)

    0,6%
    scăderea în termeni reali a soldului creditelor acordate firmelor şi populaţiei în luna ianuarie, până la 222,5 miliarde de lei

  • Pentru IMM: cineva acolo sus le iubeşte

    Un pic de istorie: în toamna lui 2010, pe când şefa Consiliului Investitorilor Străini (CIS) era Mariana Gheorghe, instituţia a propus guvernului Boc planul de acţiune cu 12 măsuri de relansare a economiei, din care publicul a reţinut mai ales ideea candidaturii comune a României cu Ungaria sau Bulgaria pentru Euro 2020, dar din care în cele din urmă a rămas ideea de listare la bursă a companiilor de stat. În iarna aceluiaşi an, Consiliul a cerut aceleaşi lucruri care aveau să se regăsească în noul Cod al muncii adoptat prin asumare de guvernul Boc: încurajarea muncii în regim temporar, criterii de performanţă în evaluarea angajaţilor, restrângerea contractelor colective de muncă. Tot anul trecut, guvernul Boc şi-a însuşit şi o parte dintre proiectele de infrastructură propuse de CIS ca priorităţi, de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi până la tronsoanele de autostradă Nădlac-Sibiu şi Bucureşti-Braşov.

    Cel mai nou obiect de interes pentru CIS, care grupează 130 de companii cu investiţii totale în România de circa 40 mld. euro şi cu peste 185.000 de salariaţi, sunt întreprinderile mici şi mijlocii. “CIS îşi propune să facă mediul românesc de afaceri mai prietenos cu investitorii, mai ales că dispunem de experienţa grupurilor-mamă în alte ţări şi ea poate fi transplantată aici”, rezumă Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, membru în consiliul de conducere al CIS şi preşedintele grupului de lucru pentru IMM format recent în cadrul CIS. Dar ce legătură e între investitorii străini şi IMM, atâta vreme cât în componenţa CIS nici nu intră afacerile de talie redusă?

    Pe de o parte, explică Bogza, “IMM sunt important în orice economie şi au o pondere mare în totalul producţiei şi al angajărilor, aşa încât dacă vrem un program de relansare economică, nu putem lăsa în afară această zonă”. Conform lui Aurel Şaramet, preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), firmele cu mai puţin de 250 de angajaţi şi cifră de afaceri sub 50 mil. euro reprezintă peste 99% din companiile cu activitate în România, realizează aproape 70% din PIB şi concentrează circa 60% din forţa de muncă, iar peste 90% dintre ele sunt microîntreprinderi. “Fiecare dintre membrii CIS lucrează cu IMM, au clienţi sau furnizori printre ele şi văd direct problemele cu care se confruntă”, a justificat Bogza, adăugând că membrii CIS nu-şi propun să lanseze controverse cu autorităţile, “dar nici să fie simpli chibiţi”, ci să genereze dezbateri pe marginea unor măsuri realizabile.

    Cei de la CIS au avut deja până acum mai multe întâlniri cu ex-consilierul premierului Boc, Andreea Paul-Vass, iar Strategia pentru IMM, la a cărei redactare a participat şi un membru CIS, se află în curs de aprobare la Guvern. Noul executiv condus de Mihai-Răzvan Ungureanu preia, într-adevăr, în programul său tot ce a început guvernul Boc în privinţa filozofiei de sprijin pentru afacerile mici: creşterea accesului la credite prin programele Mihail Kogălniceanu, Start pentru microîntreprinderi şi Tineri debutanţi în afaceri, sprijinirea incubatoarelor de afaceri (10 incubatoare din 2006 până în 2011, care au incubat în total 75 de firme), extinderea reţelei FNGCIMM şi “dezvoltarea culturii antreprenoriale”.