BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Aproape trei sferturi din români îşi planifică din timp cheltuielile pentru sărbători

    64% dintre respondenţi au declarat că planifică din timp cheltuielile de sărbători şi fac tot posibilul să se încadreze în buget, iar aproximativ o treime vor face sporadic cumpărăturile de sărbători, care includ coşul de cumpărături pentru Crăciun, cadourile şi alte achiziţii specifice, chiar dacă se aşteaptă să depăşească bugetul disponibil. Coşul de cumpărături va presupune un buget similar cu cel al oricărei alte săptămâni din an pentru 44% dintre respondenţi, în timp ce 33% se aşteaptă să cheltuiască cel puţin dublu faţă de coşul săptămânal obişnuit.

    Pentru cadourile de sărbători, 36% dintre respondenţi au spus că vor aloca aproximativ o treime din veniturile lunare ale familiei. În acelaşi timp, 37% dintre ei vor cheltui sub 10% din veniturile lunare, întrucât au economisit şi au planificat din timp bugetul pentru a acoperi aceste cheltuieli. 15% dintre respondenţi susţin că vor aloca un buget de cel puţin jumătate din veniturile lunare ale familiei pentru cadourile de sărbători, iar 12% au spus că se vor împrumuta pentru a-şi echilibra bugetul de sărbători.

    Peste 66% dintre participanţii la sondaj nu vor pleca în vacanţă în acest an şi vor petrece sărbătorile în familie, în timp ce un sfert dintre respondenţi spun că au planificat din timp vacanţa de iarnă, au economisit şi au căutat oferte speciale şi reduceri pentru biletele de avion şi cazare.

    “Sondajul Siguranţă Financiară confirmă interesul românilor pentru optimizarea bugetului de sărbători şi planificarea eficientă a cheltuielilor. Educaţia financiară este una dintre priorităţile strategiei noastre de investiţie în comunitate şi vom continua să dezvoltăm platforma www.sigurantafinanciara.ro pentru a răspunde nevoii de informare a românilor şi a-i ajuta să ia decizii financiare în cunoştinţă de cauză”, a declarat Viktor Boczán, directorul general al Provident Financial România.

    Chestionarul a fost completat pe www.sigurantafinanciara.ro de 640 de respondenţi din toată ţara în perioada 12 noiembrie – 15 decembrie 2014. Siguranţă Financiară este un centru online de resurse de educaţie financiară şi antreprenorială, lansat în octombrie 2013 cu susţinerea companiei de credite de consum Provident Financial România. Platforma a avut peste 40.000 de vizitatori unici pe parcursul acestui an, 30% dintre ei

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident are peste 850 de angajaţi în România şi colaborează cu peste 3.800 de agenţi independenţi în 80 de oraşe din întreaga ţară.

  • Banca Rusiei a cheltuit peste 10 miliarde de dolari pentru a opri deprecierea rublei

    Între 12 şi 15 decembrie, Banca Rusiei a cheltuit 4,3 miliarde de dolari din rezervele naţionale în valută, dintre care aproape 2 miliarde luni, după ce moneda s-a depreciat cu 10%. Cu toate acestea, rubla s-a depreciat cu peste 30% faţă de dolar în ultima lună.

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

  • Cheltuieli pentru investiţii de 44,8 miliarde lei anul viitor, mai mari cu 24%. LISTA proiectelor Guvernului pe 2015

    Cheltuielile pentru investiţii reprezintă 6,3% în PIB şi vor avea o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale faţă de acest an, potrivit proiectului de buget.

    În procesul de elaborare a listei proiectelor de investiţii publice semnificative au fost avute în vedere principiile şi criteriile de prioritizare a proiectelor de investiţii publice, respectiv punctajul acordat de către ordonatorii principali de credite, precum şi indicatorii de performanţă economică şi angajamentele externe.

    LISTA PROIECTELOR DE INVESTIŢII PENTRU 2015

    “Unul din angajamentele asumate de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană constă în reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE. Precizăm, de asemenea, că această prioritizare indicativă nu implică o excludere de la finanţare a acestor proiecte prin legile bugetare anuale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se arată într-un raport al Ministerului Finanţelor privind situaţia macroeconomică pe anul 2015.

    Ordonatorii principali de credite cu proiecte de investiţii semnificative sunt Secretariatul General al Guvernului (73 de proiecte), Ministerul Transporturilor (24), Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (7), Justiţia (3), Sănătatea şi Economia, fiecare cu 2 proiecte, respectiv ministerele Culturii, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Educaţiei, precum şi Serviciul de Protecţie şi Pază, cu câte o investiţie.

    Printre proiectele nominalizate în proiectul de buget, care au obţinut punctaje ridicate în procesul de analiză şi evaluare, se numără construcţia autostrăzilor Orăştie – Sibiu, Timişoara – Lugoj, Sebeş – Turda, Lugoj – Deva şi Nădlac – Arad, reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, secţiunea Sighişoara – Coşlariu, şi a secţiunii Băneasa – Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti – Constanţa, construcţia centurilor Braşov, Timişoara, Constanţa şi centura sud a Capitalei, finalizarea digului de larg în Portul Constanţa şi canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră.

    Lista elaborată de Guvern cu 115 proiecte de investiţii publice prioritare pentru bugetul pe anul viitor necesită fonduri totale de peste 63 miliarde lei în următorii ani, unele dintre proiecte având termene de finalizare mai mari faţă de cele anunţate oficial, potrivit unui document oficial obţinut de MEDIAFAX şi prezentat la finele lunii noiembrie.

    Astfel, 70 de proiecte (care mai necesită o finanţare de 48,79 miliarde lei) au un stadiu fizic de execuţie cuprins între 0,01% şi 99,9%, 25 de proiecte (482,2 milioane lei) sunt finalizate integral, dar fără achitarea tuturor facturilor, iar 20 de proiecte (13,8 miliarde lei) nu sunt încă începute.

    Din totalul celor 63 miliarde lei, necesarul de finanţare până în 2020, un total de 39,1 miliarde lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.

    În primele zece luni din acest an, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 20,3 miliarde lei, respectiv de 3,1% din PIB, faţă de 22,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Totodată, cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile s-au menţinut sub nivelul din perioada ianuarie – octombrie a anului trecut (-8,1%).

    Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE.

     

  • Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Menţinerea amenzilor pentru petrolişti, decisă în 2015

    “Efectele, consecinţele amenzilor noastre depind de abilitatea de a convinge instanţele de a le menţine. Cele mai importante şi care în cursul anului viitor urmează să fie soluţionate, fiind pe rolul instanţelor, sunt sancţiunile acordate firmelor din domeniul petrolier. Din cele şapte cazuri, avem şapte procese. Consiliul a pierdut unul şi a câştigat şase la Curtea de Apel. Ne aşteptăm ca în cursul anului viitor Înalta Curte să soluţioneze definitiv toate cele şapte procese şi să avem un răspuns, dacă firmele au încălcat legea şi dacă bugetul păstrează cele 200 de milioane de euro pe care le-a încasat. Mă întreb ce se va întampla dacă nu se va decide asta? Banii au intrat în buget şi s-au cheltuit”, a afirmat Chiriţoiu, într-o conferinţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce venituri generează an de an târgul de Crăciun de la sala Dalles

    Louisa Udrescu este general manager al XPO NOI, firma care organizează an de an târgul de Crăciun de la sala Dalles, cât şi celelalte evenimente care se desfăşoară în acest spaţiu.
     
    Târgul de Crăciun debutează la sfârşitul lunii noiembrie şi se încheie în apropiere de ajunul Crăciunului şi este printre cele mai cunoscute evenimente de acest tip realizate în Capitală, aspect ilustrat şi de sumele cheltuite de clienţii târgului. Dacă spre deosebire de alte sărbători, bugetele sunt reduse faţă de anii 2009-2010, în perioada sărbătorilor de iarnă bugetele sunt doar uşor corectate faţă de perioada respectivă, potrivit lui Udrescu. Astfel, studenţii rezervă un buget de cumpărături pentru cadouri în sărbătorile de iarnă de aproximativ 50 de euro, segmentul mediu de vârstă cheltuie aproximativ 100 de euro, dar există şi o categorie de clienţi pentru care bugetele depăşesc 500 de euro datorită comenzilor personalizate.
     
    “Publicul la Dalles este foarte variat, studenţii sunt primii noştri clienţi, dar ţinând cont că suntem încnjouraţi de foarte multe clădiri de business, după orele de program, seara, sunt foarte mulţi oameni de business care ajung la noi, astfel că şi  bugetele lor sunt diferite”, explică Udrescu. Circa 20.000 de vizitatori vin an de an la târg, generând o cifră de afaceri cumulată a expozanţilor participanţi de circa două milioane de euro. “La o medie de 100 de euro vânzarea şi la un trafic de 20.000 de vizitatori, cifra de afaceri pe un astfel de eveniment ar fi undeva la două milioane de euro”, potrivit antreprenoarei. 
     
    Monetizarea afacerii XPO NOI se face prin intermediul chiriei plătite de către expozanţi. Aceasta variază în funcţie de locul în care este poziţionat standul şi de suprafaţa închiriată, media fiind de 200 de euro/mp.
     
    Între 70 şi 80 de expozanţi vin cu produsele lor la târg, iar dintre participanţii de anul acesta,  circa 70%  au participat şi anul trecut la eveniment. „Ne-ar plăcea să avem un târg doar cu produse autohtonone, dar ele sunt insuficiente pentru cerere, motiv pentru care ar fi imposibil, aşa că sunt în procent de 60% expozanţii cu produse importate”, explică Udrescu.
     
    Sala Dalles a fost construită în două etape, în anul 1930 construindu-se spaţiul expoziţional de bază, modificat ulterior în 1960. În urmă cu câţiva ani, reprezentanţii XPO NOI au investit 200.000 de euro în renovarea sălii. Potrivit Louisei Udrescu, această infrastructură veche este ieşită din sistemul de funcţionare, o parte din profitul firmei fiind alocat cheltuielilor de întreţinere pe tot parcursul anului. Anul acesta, târgul de Crăciun organizat de XPO NOI va avea o secţiune şi în cadrul magazinului Unirea Shopping Center, iar printre planurile de viitor ale antreprenoare se numără lansarea unei versiuni online a târgului, cât şi extinderea la exterior. 
     
     
     
     

  • Ce sumă este dispus să cheltuie un român de Black Friday

    Suma medie pe care o vor cheltui românii anul acesta pe produsele pregătite de comercianţii români, cu ocazia Black Friday, se va ridica la circa 340 de lei, de aproape două ori mai mare faţă de suma medie tranzacţionată online cu cardul în restul anului, în valoare de circa 180 lei, potrivit estimărilor procesatorului de plăţi online cu cardul NETOPIA mobilPay.

    În cadrul ediţiei Black Friday 2013, suma medie plătită online cu cardul s-a ridicat la circa 260 de lei, în timp ce tranzacţia medie procesată online s-a ridicat la circa 150 de lei.

    Numărul tranzacţiilor procesate online cu cardul de Black Friday 2014 va creşte cu peste 50% faţă de media anuală, iar suma medie procesată online cu cardul pentru cumpărăturile online din „Vinerea Neagră” se va dubla. Vârful de vânzări înregistrat de comercianţii online care pregătesc oferte speciale de Black Friday se va resimţi şi la nivelul numărului de plăţi online realizate de români, care va creşte cu până la 55% faţă de media anuală procesată în România.

    „Chiar dacă plata online cu cardul este, realmente, cea mai sigură metodă şi cea mai simplă cale de a proteja clientul de eventuale fraude, livrări greşite sau produse deteriorate, recomandăm să se urmărească îndeaproape şi filtrul suplimentar 3D Secure. Existenţa acestuia demonstrează implicarea comercianţilor în asigurarea unor tranzacţii transparente, sigure şi corecte”, atrage atenţia Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay. 

    Majoritatea retailerilor online din România au setat ziua de 21 noiembrie pentru ediţia Black Friday 2014, iar conform informaţiilor NETOPIA mobilPay, în continuare, cele mai multe plăţi din ziua respectivă se vor îndrepta, tradiţional, către produsele electro IT, fashion şi beauty. Potrivit Garanti Bank, partener cu tradiţie al NETOPIA mobilPay, volumele tranzacţionate la ediţia de anul acesta se vor dubla comparativ cu cele de anul trecut, iar traficul va creşte de cinci ori faţă de o zi normală.

  • Bloomberg: Dezmăţul cheltuielilor bugetare din campanie testează bugetul României

    Pentru Luciana Bizgan, o croitoreasă din Turnu Măgurele, cursa prezidenţială ar putea însemna că nu va mai fi nevoită să meargă la serviciu în cizme de cauciuc.

    “Sper că de data asta va veni rândul străzii mele”, a spus Bizgan.

    România, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, a cărei transformare post-comunistă a împins randamentul obligaţiunilor la minime record, îşi desface baierele pungii la un an după cea a ieşit de sub monitorizarea UE pentru lipsa disciplinei fiscale.

    Deficitul bugetar ar putea atinge anul viitor un nivel dublu al ţintei guvernamentale de 1,4%, dând bătăi de cap succesorului lui Ponta, dacă premierul va câştiga alegerile de duminică.

    “Guvernul va fi nevoit să facă unele ajustări semnificative anul viitor, pentru a respecta planul pentru deficitul bugetar”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

    Deficitul bugetar al României a urcat până la 7,2% din PIB în 2009, după ce guvernul a mărit pensiile şi salariile funcţionarilor publici, chiar dacă haosul economic global provocat de prăbuşirea băncii Lehman Brothers a redus veniturile bugetare.

    Pentru readucerea deficitului la limita de 3% permisă de UE a fost nevoie de restrângerea cheltuielilor, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen de 10% a scăzut de la 5,3% la 3,7%, potrivit datelor Bloomberg.

    România are ca ţintă un deficit bugetar de 1,4% în 2015.

    La 31 octombrie, România înregistra excedent bugetar, dar Ponta a cerut miniştrilor să accelereze cheltuielile până la sfârşitul anului. Guvernul a alocat peste 1,1 miliarde de lei (317 milioane dolari) autorităţilor locale, în cadrul unei remanieri bugetare aprobată cu trei zile înainte de începerea campaniei electorale.

    De atunci, Ponta a traversat ţara pentru a redeschide şcoli renovate şi a inspecta drumuri refăcute. Ponta a declarat marţi seara că deficitul din acest an va fi uşor sub 2%.

    Premierul, care a obţinut 40,4% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, a promis totodată fonduri suplimentare, majoritatea din bugetul anului viitor.

    “Cheltuiţi rapid banii pentru grădiniţă şi sistemul de canalizare”, a spus Ponta primarului din Dărmăneşti, în timpul unei vizite făcute în octombrie în localitate.

    Unele oraşe au acceptat provocarea. Pavajele şi bordurile instalate chiar şi anul trecut sunt înlocuite în Bucureşti şi ale oraşe. Şcolile şi birourile primarilor sunt renovate.

    Cheltuielile suplimentare ar putea contribui la revigorarea creşterii economice. În trimestrul al doilea, economia a avansat cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai puţin de o treime faţă de ritmul de 3,9% înregistrat în trimestrul întâi. Creşterea a fost cea mai rapidă din UE.

    “România a făcut un efort uriaş pentru a face economia mai puternică şi mai rezistentă la şocuri, fiind extrem de important ca ţara să nu pună în pericol acest progres considerabil”, a declarat marţi Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria.

    Comisia Europeană a avertizat în prognoza de toamnă publicată pe 5 noiembrie că în lipsa unor noi măsuri de creştere a veniturilor sau de reducere a cheltuielilor, deficitul bugetar va creşte la 2,8% în 2015.

    Uniunea Europeană şi FMI au amânat evaluarea celui de-al treilea acord standby al României din 2009 până după alegerile de duminică, dorind să vadă dovezi ale sustenabilităţii fiscale. Instituţiile internaţionale aşteaptă proiectul de buget pentru 2015, care va fi discutat probabil luna viitoare şi aprobat de Parlament în ianuarie, a declarat ministrul de Finanţe Ioana Petrescu, pe 6 noiembrie.

    Guvernul va încerca probabil să renegocieze ţintele fiscale cu instituţiile internaţionale, a spus Ponta, potrivit căruia România trebuie să cheltuiască mai mult pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă şi reducerea decalajului faţă de statele occidentale.

    Campania prezidenţială a lui Ponta include promisiuni de majorare a salariilor şi pensiilor, evitarea creşterilor de taxe şi reducerea TVA la fructe şi legume, dar Roxana Hulea, analist la Societe Generale, consideră că nu toate iniţiativele vor fi îndeplinite.

    “Unele dintre măsurile şi promisiunile făcute pentru alegeri vor trebui să fie inversate. În special pentru că acordul cu FMI trebuie să revină pe direcţia stabilită”, afirmă Hulea, într-un email de la Londra.

    Cu câteva zile înainte de alegeri, croitoreasa Bizgan ignoră subiecte de campanie precum independenţa justiţiei, fiind mai preocupată de generozitatea celui care va câştiga.

    “Nu-mi pasă cine va câştiga. Sper doar că vom trăi ceva mai bine, iar copiii mei vor putea merge la o şcoală decentă”, a spus ea.

  • Deutsche Bank raportează pierderi de 92 de miloane de euro în trimestrul trei

    Datorită costurilor ridicate de judecată (894 milioane euro), banca a înregistrat pierderi nete de peste 90 de milioane de euro pentru semestrul trei al acestui an.

    Ca urmare a rezultatelor financiare, CFO-ul Stefan Krause va fi înlocuit în 2015 de Marcus Schenck de la Goldman Sachs, care în primă instanţă va ocupa poziţia de adjunct al lui Krause.

    Deutsche Bank a cheltuit, din 2012 până în prezent, peste 7 miliarde de euro pe amenzi şi costuri judiciare.

  • Cel mai bogat om din România concediază ultimii 165 de angajaţi, după ce a lăsat 6.000 de oameni pe drumuri

    Ultimii 165 de salariaţi ai Amurco S.A. Bacău, combinatul de îngrăşăminte chimice ce face parte din grupul InterAgro deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, vor intra în somaj din noiembrie. Societatea a intrat în insolvenţa în urmă cu trei luni, potrivit incont.ro.

    Societatea Amurco S.A. Bacău a trimis în şomaj, începând cu 1 iunie 2014, 300 de angajaţi, respectiv 75 la sută din totalul numărului de salariaţi ai unităţii de producţie a îngrăşămintelor chimice. Măsura disponibilizărilor colective a fost luată în mai, după două luni şi jumătate de când combinatul nu mai funcţionează din cauza nerentabilităţii.

    “Creşterea galopantă în ultimul an a preţului la gaz metan, care reprezintă 80 la sută din cheltuielile de producţie, dar şi scăderea cererii pe piaţa de îngrăşăminte au dus la situaţia actuală de la Amurco. Cei 300 de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi colectiv au primit preavizele, urmând ca după 20 de zile să plece în şomaj. Restul angajaţilor mai au încă o speranţă, deşi combinatul nu mai funcţionează din 27 februarie 2014”, declara în mai liderul sindicatului din cadrul societăţii Amurco Bacău, Gheorghe David.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, fuseseră redeschise în septembrie, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. “Situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat de presă al Interagro, titrat “Dispar combinatele, suferă agricultura, apar probleme sociale imense”. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

    În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%.

    “În plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului Interagro sunt amplasate în oraşe monoindustriale: Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia. Astfel, oraşe întregi depind de slujbele în cadrul acestor combinate! Continuarea unei politici haotice în domeniul gazelor naturale nu numai că va conduce la eliminarea de pe piaţă a combinatelor de îngrăşăminte, dar va crea probleme în agricultură, precumşi serioase probleme sociale! Fără combinatele chimice, în oraşele Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile”, se mai arată în comunicat.

  • Cheltuielile pentru protecţia mediului au continuat să scadă anul trecut şi au ajuns la 2,5% din PIB

    “La nivel naţional ponderea investiţiilor producătorilor nespecializaţi a reprezentat 73,1% în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului, urmată de cea a administraţiei publice (15,7 %) şi a producătorilor specializaţi (11,2 %). În industria prelucrătoare s-au realizat 43,5% din cheltuielile pentru protecţia mediului a producătorilor nespecializaţi, în timp ce sectorul «producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă» s-au realizat 22,8%, iar sectorul «captarea, tratarea şi distribuţia apei» a absorbit 22%”, se arată într-un comunicat al INS.

    Pe domenii de mediu, cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru managementul deşeurilor (54,2% din totalul cheltuielilor pentru protecţia mediului la nivel naţional), urmate de cheltuielile pentru protecţia apei (16,8%) şi de cheltuielile pentru alte domenii de mediu (16,3%).

    INS a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că în 2012 cheltuielile pentru protecţia mediului au scăzut la 17,6 miliarde lei, reprezentând 3% din PIB.

    În 2011 indicatorul crescuse la 18,6 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB.

    Cheltuielile la nivel naţional includ investiţiile, cheltuielile curente interne (cheltuielile curente efectuate prin activităţi proprii de protecţia mediului) şi alte cheltuieli ale administraţiei publice (subvenţii acordate, transferuri), nefiind cuprinse cheltuielile curente externe (reprezentând în principal sumele pentru cumpărarea de servicii de protecţia mediului de la terţi).