BusinessMagazin

Tag: cautare

  • Românii îşi mută firmele în Bulgaria. Cei din domeniul hotelier caută taxe mai mici peste Dunăre

    Hotelierii de pe Litoral au început să-şi deschidă firme de management în Bulgaria, pe care mută angajaţii şi cu care operează unităţile turistice, pentru că în ţara vecină taxele şi impozitele sunt mult mai mici.

    “Procedeul este următorul: eu, ca patron român de hotel, îmi deschid o firmă de management hotelier în Bulgaria şi acolo angajez personalul, tot români. În România taxele pe angajat sunt de 86%, iar în Bulgaria de doar 43%. În plus, TVA şi impozitul pe profit sunt mai mici în Bulgaria. Cu firma de management astfel înfiinţată îmi operez hotelul cu costuri la jumătate”, a explicat pentru Mediafax Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    El a spus că anul trecut au încercat experimentul câţiva hotelieri de pe litoral, iar în acest an s-au mai înscris în Bulgaria câteva zeci de firme de acest fel.

    Răducan estimează că fenomenul va lua amploare în următoarea perioadă.

    “Tot mai mulţi patroni de hoteluri de la mare se gândesc în felul acesta să evite povara fiscală din România. Dacă acolo experimentul va da rezultate, se va extinde probabil şi pentru hotelurile din alte zone din România”, a adăugat oficialul FPTR.

    Bulgaria este cunoscută pentru măsurile adoptate în ultimii ani pentru atragerea a cât mai multe investiţii străine. Rezultatul a fost că foarte mulţi români au decis fie să îşi mute afacerea la sud de Dunăre, fie să închidă companiile de la noi şi să deschidă altele acolo. Costul pentru o societate este destul de mic, în jur de 250 de lei, însă companiile de consultanţă percep tarife cuprinse între 400 şi 750 de euro pentru întreaga procedură.

    „Procedura de înfiinţare a unei firme în Bulgaria este asemănătoare cu cea din România, există însă ceva diferenţe. Capitalul social minim în România este de 200 de lei, iar în Bulgaria 2 leva, în jur de 1 euro. În Bulgaria se deosebesc firmele care au asociat unic de cele cu mai mulţi asociaţi”, remarcă Lucian Gherghiţă, directorul firmei de consultanţă Ghal Activ Business. „Ca şi în România, în Bulgaria procedura de înfiinţare respectă un număr de etape, iar tariful se ridică undeva pe la 500 de euro.

    Taxele şi impozitele sunt mai mici în Bulgaria; impozitul pe profit este de 10% iar cel pe dividente 5%, faţă de România unde este de 16%. Mai mult, impozitul în Bulgaria se plăteşte anual şi nu trimestrial ca la noi.” Aceşti factori, este de părere Gherghiţă, a convins numeroşi români în ultimii ani să-şi mute afacerea în Bulgaria.

    Cât despre taxe, cota de impozitare pe venit este unică şi cea pe profit este de 10%. Impozitul pe dividende este de 5%, iar TVA-ul este de 20%

  • REPORTAJ: Câini salvatori şi care caută droguri sau explozibil, dresaţi în unicul centru din ţară, la Sibiu

     Centrul Chinologic Sibiu a fost înfiinţat în 1950 şi de atunci a funcţionat neîntrerupt. Aflat la ieşirea din municipiul Sibiu, pe drumul care duce către Păltiniş, centrul se întinde pe 13 hectare şi este una dintre cele mai mari unităţi de profil din lume.

    Acolo sunt pregătiţi toţi câinii cu care lucrează poliţiştii din România, fie că sunt structuri de patrulare-intervenţie, de căutare de explozibili sau stupefiante ori poliţişti de frontieră. Tot acolo sunt pregătiţi câinii jandarmilor şi ai pompierilor, care pot căuta persoane dispărute, inclusiv sub apă, prinse sub avalanşe sau sub dărâmături. În căutarea explozibililor sunt specializaţi câinii ceruţi de SPP, animalele fiind folosite aproape întotdeauna înaintea unei întâlniri la care participă înalţi demnitari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • (P) Effie Gold pentru lansarea URSUS Cooler

    La doar un an de la lansare, URSUS Cooler a reuşit să se poziţioneze pe piaţa mixurilor de bere ca un jucător important, care inspiră încredere consumatorilor, îmbinând calitatea berii URSUS cu senzaţia de răcorire oferită de limonadă.

    Povestea de succes continuă în acest an cu obţinerea premiului Effie Gold, câştigat de Ursus Breweries împreună cu agenţia Graffiti BBDO pentru campania de lansare ”Mix de bere şi limonadă. Dar Cooler”. Poziţionat încă de la început ca un brand plin de personalitate, URSUS Cooler a adus românilor o experienţă de răcorire excelentă, cu rezultate extrem de îmbucurătoare pe piaţă. Lansarea noului mix de bere şi limonadă a demarat în trombă primăvara trecută printr-un mix câştigător de comunicare, incluzând spoturi TV, activări de PR, aplicaţia de Facebook “Află cât de Cooler eşti”, competiţia sportivă “URSUS Cooler Master Beach Volleyball” la Mamaia, plasarea în diverse videoclipuri muzicale şi nu numai.

    ”Pe o piaţă dinamică şi în plină ascensiune, cum este piaţa mixurilor de bere, am reuşit să ajungem la consumatorii care caută un mix de bere şi limonadă, dar Cooler. Printr-o campanie integrată care a răspuns demersului strategic de a surprinde şi convinge, am depăşit obiectivele propuse prin comunicare, abordând un public-ţintă mereu în căutare de ceva nou şi spectaculos. Astfel, acest Effie Gold ne motivează să ne continuăm activitatea sub semnul inovaţiei, generând rezultate peste aşteptări şi ocazii de consum din ce în ce mai diverse.” a declarat Marian Olteanu, Senior Brand Manager URSUS.

    Pentru această vară, URSUS Cooler a pregătit o nouă provocare pentru consumatori, prin campania ”Descoperă Coolmea senzaţiei de răcorire”. Aceasta introduce pe piaţă un nou ambalaj inedit, cu senzor de răcire, care indică momentul în care berea a ajuns la temperatura ideală de savurare. Astfel, URSUS Cooler continuă în acelaşi ritm inovator, oferind noi experienţe răcoritoare şi surprinzătoare.
     

  • 5 lucruri uimitoare realizate cu imprimante 3D

    Produsele obţinute prin printare 3D sunt la mare căutare, iar comercianţii încep să genereze o piaţă considerabilă. Printarea în forma tridimensională pare să nu aibă limite, însă unii producători au avut rezultate ieşite din comun.

    1. Produse alimentare

    Compania 3D Systems a dezvoltat un aparat numit Chefjet care poate produce ciocolată sau pizza.

    2. Maşini de curse

    Patruzeci de studenţi de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Changsha, China, au construit o maşină de curse folosind exclusiv componente printate. Maşina poate ajunge la 160 de kilometri pe oră şi are greutatea de 220 de kilograme.

    3. Baterii şi generatoare

    Firma Erichsen a produs un generator manual, al cărui centru poate produce până la 4.000 de rotaţii pe minut. Energia produsă este suficientă pentru încărcarea electronicelor de mici dimensiuni, precum telefoanele mobile.

    4. Bicicletă de nylon

    Grupul european EADS a creat o bicicletă pentru a demonstra modul în care utilizează tehnnologia printării 3D. Aparatul este perfect funcţional şi conţine mai multe straturi de nylon suprapuse.

    5. Scule

    Mai mulţi producători au început să se folosească de tehnologie pentru a produce scule; avantajul pentru clienţi este că pot obţine produsul în câteva ore, chiar dacă magazinul nu îl are pe stoc.

  • ADMITEREA LA FACULTATE: Top 10 al celor mai căutate facultăţi din Bucureşti. Clasamentul naţional al concurenţei la universităţile de medicină şi farmacie

     Cel mai mare număr de aspiranţi la statutul de student se înregistrează, şi anul acesta, în Capitală, unde sunt cele mai multe instituţii de învăţământ superior. Reprezentanţii Universităţii Bucureşti spun, astfel, că au înscrişi la admitere peste 20% din numărul absolvenţilor de liceu care au luat bacalaureatul anul acesta.

    Având ca reper numărul de înscrişi raportat la cel al locurilor fără taxă, concurenţa cea mai mare din Capitală se înregistrează la Universitatea Bucureşti, la Facultatea de Geografie – 8,66 candidaţi pe loc. La această facultate, cele mai căutate specializări sunt Planificare teritorială (11,27 candidaţi pe loc) şi Hidrologie şi Meteorologie (11,22 pe loc).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google îl aduce în board pe fostul şef Ford Alan Mullaly şi întăreşte proiectul maşinii autonome

     Mulally, 68 de ani, a fost numit la 9 iulie în noul post, a informat Google, citat de Bloomberg.

    Fostul director Ford va primi un pachet iniţial de acţiuni Google în valoare de 1 milion de dolari, titluri în valoare de 350.000 de dolari anual, precum şi decontarea unor cheltuieli în valoare de 75.000 de dolari pe an.

    Numirea în board a lui Mullaly vine la mai puţin de două luni după ce gigantul IT a prezentat prototipul unei maşini autonome, despre care General Motors a afirmat că ar putea deveni “o ameninţare serioasă” pentru industria auto.

    Mulally a demisionat din funcţia de director al Ford la 1 iulie, cu şase luni mai devreme decât se anticipa, pentru a-i face loc succesorului său, Mark Fields.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania aeriană pentru care mii de tineri au renunţat la România ar putea veni la Otopeni

    “MUNCESC PENTRU CA ÎNTR-O ZI SĂ POT SĂ TRĂIESC FERICITĂ şI PE O BUCATĂ DE PĂMÂNT ROMÂNESC.” Este numitorul comun la care ajung cei care caută pe site-urile economice din România numele companiei Emirates. Jurnaliştii scriu despre salariul mediu de peste 1.500 de euro pe care arabii îl oferă însoţitorilor de bord români, despre absolvenţi de liceu sau facultate care participă la interviuri de angajare pentru că vor să prindă un job în Dubai sau despre stewardesele care deja lucrează în aeronavele Emirates.

    Dat fiind că linia aeriană nu zboară din România, numărul de ştiri în care este menţionată nu e deloc mic. Ce-i drept, Emirates a organizat în repetate rânduri sesiuni ample de recrutare în România mizând pe faptul că oferă un salariu triplu faţă de venitul mediu, asigură cazare şi masă şi posibilitatea de a vizita întreaga lume. Câteva mii de tineri din România sunt deja angajaţii companiei, unul dintre ei fiind chiar pilot. „Emirates angajează de mult timp tineri români şi din Europa de Est pentru că fetele sunt frumoase, învaţă uşor limbi străine şi relaţionează uşor cu oameni din alte culturi”, spune Ana, care a lucrat ca stewardesă în Dubai pentru mai mulţi ani.

    O ştire a colegilor de la agenţia de presă Mediafax de la mijlocul lunii iunie anunţa, citând surse din turism, posibila venire a Emirates pe piaţa locală. Iar interesul este cât se poate de real, potrivit departamentului de comunicare din companie. „Am explorat în ultima perioadă potenţialul oportunităţii începerii zborurilor între Bucureşti şi Dubai cu numeroase părţi din România”, a declarat pentru Business Magazin un purtător de cuvânt al companiei Emirates, precizând că nu poate face niciun anunţ suplimentar în momentul de faţă. Potrivit Mediafax, reprezentanţii Emirates s-au întâlnit în ultimele luni cu reprezentanţi ai mai multor agenţii de turism din România şi cu oficiali din conducerea aeroportului Otopeni, anunţându-şi intenţia de a opera zboruri între Bucureşti şi Dubai.

    ZVONURILE LEGATE DE O POSIBILĂ VENIRE A EMIRATES ÎN ROMÂNIA SE LEAGĂ ÎN PRIMUL RÂND DE ELIMINAREA VIZELOR PENTRU ROMÂNI. Obţinerea acestora era greoaie şi îi descuraja pe mulţi să călătorească acolo”, spune Roxana Bălcescu, directorul agenţiei de turism CMB Travel. Începând din aprilie 2014, cetăţenii români, dar şi cei din alte 12 state ale Uniunii Europene care călătoresc în Emiratele Arabe Unite nu mai au nevoie de viză dacă vizitează ţara pentru o perioadă de maximum 30 de zile, potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti. Decizia vizează şi locuitorii din Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, Cipru, Croaţia şi Bulgaria, astfel că pentru toate cele 28 de state ale UE se elimină vizele.

    Românii care ajung în Dubai trebuie să încheie o asigurare medicală, fie printr-o societate de asigurări emirateză, fie printr-o societate din străinătate, şi să aibă documente de călătorie valabile cel puţin şase luni de la data intrării pe teritoriul ţării. Oficialii guvernului din Emirate precizau anterior într-un comunicat de presă că scopul deciziei este „să consolideze relaţiile politice şi economice” cu Uniunea Europeană, precum şi „să promoveze turismul în ambele direcţii”. Până la eliminarea vizelor, companiile aeriene şi agenţiile de turism intermediau contra unei sume de circa o sută de euro de persoană formalităţile de obţinere, iar procesarea dura câteva zile.

    RADU MERICA, FOSTUL PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL COMPANIEI NAŢIONALE AEROPORTURI BUCUREŞTI, SPUNE CĂ ORICE OPERATOR AERIAN CARE ALEGE SĂ OPEREZE ÎNTR-O NOUĂ DESTINAŢIE CAUTĂ ANUMITE FACILITĂŢI. „Noi am încercat în ultimul an să creăm un cadru general prin care să promovăm aeroportul de la Otopeni, aflat în competiţie directă cu cele din Sofia, Belgrad şi Istanbul. O companie care vine să opereze pe un nou aeroport îşi asumă nişte riscuri, gradul de ocupare fiind neprofitabil în primele luni de la inaugurarea rutei”, spune Merica. Aeroportul de la Otopeni oferă o scutire de la plata taxelor de aeroport pentru o anumită  perioadă – „e cert că fără astfel de scheme nu vine nimeni să zboare pe un aeroport”.

    Emirates poate deveni un concurent serios mai ales pentru cei de la Turkish Airlines pe segmentul pasagerilor care călătoresc în Asia de Sud-Est şi Oceania. China, Thailanda, Japonia, India şi Malaezia sunt principalele destinaţii înspre care românii călătoresc cu escală în lipsa unui zbor direct, fie în interes de afaceri, fie pentru vacanţe exotice. În prezent, în afară de turci, companii precum Air France KLM, Lufthansa şi Austrian transportă anual zeci de mii de pasageri către destinaţii din Orientul Îndepărtat.

    În prezent, Emirates are peste 215 avioane şi operează zboruri către mai mult de 140 de destinaţii în peste 80 de ţări. Peste 1.500 de zboruri pleacă din Dubai în fiecare săptămână, către destinaţii de pe şase continente. Compania este cel mai mare operator din lume pentru aeronavele Airbus A380 şi Boeing 777. Emirates are, potrivit datelor pentru luna aprilie, comenzi transmise constructorilor de aeronave pentru peste 370 de avioane, cu o valoare de circa 162 de miliarde de dolari. În anul financiar 2012/2013, Emirates a transportat 39,4 milioane de pasageri şi 2,1 milioane de tone de marfă.

    ARABII INVESTESC CONSTANT ÎN AERONAVE DE GENERAţIE NOUĂ şI ÎN SERVICIILE PE CARE LE OFERĂ PASAGERILOR, ca urmare a costurilor reduse cu combustibilul, principalul cost în aviaţia mondială. Astfel, transportatori precum Emirates, Etihad sau Qatar deţin flote formate din Airbus A380, vârful de gamă pentru aeronave de mare capacitate, folosite pe zborurile lung-curier. Cele trei ocupă constant locuri fruntaşe în topul celor mai bune companii aeriene din lume, investind anual miliarde de dolari în dotarea flotelor. Etihad, transportatorul aerian al cărui hub se află în Abu Dhabi, va lansa din luna decembrie noua clasă Residence, o clasă superioară first class, incluzând un apartament cu trei camere – living, dormitor şi duş – în aeronavele A380. 40.000 de dolari va costa un bilet dus-întors până la Londra, primul care va fi operat la finele anului de către arabi.

    Imediat după anunţul lor, şefii companiei Emirates, transportatorul aerian cu sediul în Dubai şi cel mai mare operator de aeronave Airbus A380, vorbeau la rândul lor despre lansarea unei clase peste business şi first. „E vorba doar de intimitate. Noul nostru concept de dormitor îl va duce la un alt nivel”, spune preşedintele Emirates, Tim Clark. Din România, zboară în prezent spre Orientul Mijlociu TAROM, Wizz Air, Fly Dubai şi Qatar Airways. Emirates ar putea apărea în peisaj în 2015, subliniind că estul devine un punct cardinal la fel de important ca vestul.

  • Petrom investeşte 2,5 milioane de euro într-o campanie de CSR

    OMV Petrom este una dintre companiile care au dezvoltat o platformă solidă de comunicare în zona responsabilităţii sociale, iar într-una din campaniile recente, „Ţară, ţară, vrem campioane”, compania a ales să susţină o disciplină sportivă ce a adus, de-a lungul timpului, numeroase motive de mândrie.

    Începutul campaniei datează din 2006, atunci când OMV Petrom a început colaborarea cu Fundaţia „Casa Campioanelor”, organizaţie în fruntea căreia se află antrenoarea Mariana Bitang şi care îi are ca membri pe Elisabeta Lipă, Gabriela Szabo, Octavian Belu, Ilie Năstase şi alţi sportivi. Gimnastica, spune Iliana Stănculeţ, corporate brand manager al OMV Petrom, este sportul care i-a atras încă de la început, fiind disciplina care a adus României cele mai multe medalii, precum şi recunoaştere la nivel internaţional.

    Campania, spune Iliana Stănculeţ, a venit dintr-o nevoie reală. Cei doi antrenori ai lotului naţional de gimnastică, Octavian Belu şi Mariana Bitang, sunt cei care au solicitat sprijinul companiei pentru proiect, iar la dezvoltarea platformei de comunicare s-a lucrat alături de Leo Burnett & Target. Pentru transmiterea mesajelor din cadrul campaniei a fost folosit microsite-ul special vremcampioane.protv.ro, precum şi spoturi TV, radio sau flyere. Un element important al campaniei a fost, de asemenea, folosirea social media.

    Sponsorizarea acordată pentru lotul naţional de gimnastică şi pentru susţinerea programului naţional de selecţie, respectiv acordarea a 150 de burse pe o perioadă de trei ani, este în valoare de 2,5 milioane de euro, conform datelor oferite de Petrom.

    „În cadrul campaniei «Ţară, ţară, vrem campioane!», ştim că ideea de performanţă a ajuns cel puţin la cele 1.700 de tinere sportive care au participat la preselecţie. Ne imaginăm că mesajul nostru a avut un impact şi mai puternic asupra celor care au trecut de preselecţie şi care vor merge în cantonament. Mai departe, 180 vor ajunge în următoarea etapă şi probabil în final trei vor deveni sportive de performanţă. Şi trei vise împlinite reprezintă un nou capitol scris în cadrul poveştii performanţei româneşti şi în viaţa câştigătoarelor”, spune Iliana Stănculeţ.

    La campanie au participat peste 1.700 de tinere gimnaste din Constanţa, Deva, Timişoara, Oneşti şi Bucureşti. În lunile iulie şi august se vor organiza tabere pentru evaluarea gimnastelor selectate. Ele vor fi observate de către antrenori din cadrul mai multor cluburi, pentru ca în final 180 dintre ele să fie alese pentru participarea în programul de pregătire 2014-2016.

    „Anul trecut OMV Petrom şi-a luat angajamentul să susţină activitatea lotului naţional de gimnastică feminină în vederea pregătirii pentru participarea la Jocurile Olimpice de la Rio 2016″, spune Stănculeţ. „În plus, pentru asigurarea continuităţii performanţei şi în următorii ani susţinem şi programul naţional de selecţie care are ca obiectiv descoperirea unor talente care ar putea face parte din viitorul lot naţional al României.”

    „O astfel de iniţiativă de încurajare este singurul mod prin care păstrăm cel mai performant sport al românilor la acelaşi nivel de până acum. O nouă generaţie de tinere gimnaste are nevoie de ani întregi de antrenamente şi concursuri până să reprezinte România la competiţii internaţionale şi să lupte de la egal la egal cu marile puteri ale lumii precum Rusia, SUA sau China, aşa că trebuie să ne gândim la viitorul gimnasticii încă de pe acum”, spun oficialii Petrom.

    Conceptul de responsabilitate socială corporatistă, deşi văzut de mulţi drept o formă de advertising, poate aduce reale beneficii societăţii în cadrul căreia o companie funcţionează. Indiferent că este vorba despre investiţii în educaţie, în mediul înconjurător sau în sport, responsabilitatea trebuie privită ca un aspect cât se poate important în desfăşurarea unui business.

  • A inventat o afacere pe care nu poate să o concureze nimeni: “Sunt singurul care vinde raci în România”

    Paul Nicolau şi-a dorit o afacere şi, pentru că nu avea nicio idee, a căutat-o pe Google. A găsit astfel un business la care nimeni nu s-a mai gândit: utilizarea unei resurse care creşte singură în bălţile din România – racul. În prezent, racii se vând ca pâinea caldă în restaurantul său, dar şi în reţelele de hipermarketuri şi la export, aducându-i venituri de peste 100.000 de euro.

    “Eu îmi numesc restaurantul locul cu cele mai multe dorinţe din România pe metrul pătrat: racul este printre produsele cel mai rar mâncate până acum la noi şi pe care din ce în ce mai multă lume vrea să îl încerce. Or, când mănânci ceva nou, îţi pui o dorinţă”, îşi descrie antreprenorul Paul Nicolau, în vârstă de 27 de ani, taverna cu 130 de locuri în care îşi vinde o parte din producţia de raci. Tânărul a intrat pe o nişă neexploatată în România şi a pornit, în urmă cu aproximativ doi ani şi jumătate, o crescătorie de raci, într-un lac din localitatea Izvoarele din judeţul Giurgiu. În prezent, afacerea Premium Raci este formată, pe lângă crescătorie, dintr-un restaurant, contracte cu hipermarketuri şi cu o firmă din Belgia, care i-au adus venituri de peste 100.000 de euro.

    Rulota sa rustică din lemn vopsit în alb, în care se află câteva mese asortate, cu obloane la ferestre, căreia i se adaugă o terasă împrejmuită de un gard şi o bucătărie unde personajul principal – racul românesc – poate fi văzut viu, înainte de a fi servit -, şi-a găsit loc chiar printre clădirile de birouri din zona Piaţa Victoriei. ”Grecia sau casa bunicii, avem aici un loc în care fiecare intră în filmul lui”, spune Nicolau. Atmosfera de familie este completată deseori de prezenţa părinţilor: mama, contabilul firmei, şi tatăl, principalul său sfătuitor.

    După ce a renunţat la trei facultăţi şi o perioadă de cinci ani în care a coordonat echipe de vânzări în servicii de telecomunicaţii pentru RCS-RDS, Romtelecom, Nextgen şi UPC, Nicolau a simţit chemarea către antreprenoriat. Singurul lucru pe care îl ştia despre afaceri era că îşi doreşte una, prin urmare a început să se documenteze ca oricine, cu o căutare pe Google: ”Când scrii «idei de afaceri» pe Google, primeşti foarte multe rezultate din zona agricolă, care de care mai ciudate şi care îţi spun cum să te îmbogăţeşti miraculos peste noapte”.

    Dintre toate rezultatele primite, afacerea cu raci a fost singura care i s-a părut fezabilă şi care i-a atras atenţia, pentru că se lega de o amintire din copilărie: ”Când eram mic, tata mi-a adus de la pescuit un rac pe care l-am ţinut câteva zile în casă”. Fără să mai vadă între timp vreun alt rac, Nicolau s-a documentat timp de trei zile pe internet şi şi-a structurat un business plan pe o agendă pe care o mai are şi acum. Primul pas, chiar înainte de a-şi fi construit firma, a fost testarea pieţei: ”Am găsit contactul reprezentanţilor Metro, care îşi cumpărau pe atunci racii din Armenia cu un preţ de 60 lei/kg şi păreau foarte încântaţi de oferta mea”.

    A trimis apoi e-mailuri către alte firme din Europa, în urma cărora cererea de crustacee a ajuns la câteva tone. Avea să afle ulterior că specia de rac care creşte natural în bălţile din România, ”racul nobil” (Astacus Leptodactylus), este printre cele mai căutate de către europeni. Dacă la noi este interzisă popularea artificială a bălţilor, pieţele vestice sunt dominate de racii de fermă, crescuţi artificial şi care, eliberaţi în natură, sunt invazivi şi nocivi pentru cei crescuţi natural şi capturaţi ulterior, motiv pentru care specia de raci de la noi este pe cale de dispariţie în restul Europei. ”Era o resursă care creşte singură şi pe care nimeni nu a speculat-o”; prin urmare a încercat să afle mai multe despre aceasta de la Ministerul Agriculturii. ”Căutam un manual, o sursă de inspiraţie, dar nu ştiau nimic despre racii din România.”

    Nu a găsit ajutor, aşa că a plecat să fure meserie în Anglia şi Belgia, unde a petrecut câte trei zile la ferme de raci ale unor jucători renumiţi pe acestă piaţă, care au fost bucuroşi să îi împărtăşească secretele afacerii: ”Atât în Anglia, cât şi în Belgia am văzut interes pentru potenţialul României la acest capitol, ştiau despre Delta Dunării şi despre apele noastre curate”. La întoarcerea în ţară, a investit 80 de milioane de lei pentru startul afacerii. ”Mai existau două-trei bălţi propice creşterii racilor care nu erau concesionate. Am participat la o licitaţie şi am reuşit să închiriez una dintre acestea”, explică antreprenorul, care plăteşte 3.000 de euro/an pentru cele 10 hectare de baltă de unde aduce majoritatea racilor de pe mesele bucureştenilor.

  • PIB şi inteligenţă, nu harnaşamente!

    Înainte de orice, o să-i recomand cititoarei mele să îşi verifice tastatura computerului, care are tendinţa de a plasa virgule aiurea în text. Pe urmă o să spun că da, fundamental, sunt un pesimist, dar că eu consider acestea drept o calitate – destul de des necazurile m-au prins pregătit. Iar lipsa unei „cochilii”, a unei enclave sociale – doar o anumită zonă pe care o frecventez, doar un grup de amici – care să mă înconjoare cu iluzii şi nu cu realitate, plus minunata calitate de pieton, mi-au permis să văd mereu lucrurile mai clar.

    Dar sunt binevoitor şi caut, uite, motive care să îmi crească nivelul de fericire, aşa cum îmi recomandă cititoarea mea. Unde poţi căuta fericirea, dacă nu pe Google? Caut, aşadar, „România este pe primul loc” (fericirea mea are ambiţii modeste), iar motorul de căutare îmi răspunde „la creşterea volumului de vînzări din retail în martie” (?), la recomandări judiciare primite de la OLAF (parcă – parcă),  „la creştere economică în Europa” – zice premierul (procentele nu sunt totul în lumea asta, zic eu), „în lume la scumpirea litrului de benzină”, „în Europa la decesele cauzate de cancerul de col uterin”, „în topul ţărilor cu risc de sărăcie în rîndul copiilor”, „în Europa la apă poluată”, „la accidente mortale de circulaţie”. După două pagini de fericire gugălească zic că îmi ajunge şi renunţ să mai caut, aşa cum îmi propusesem, şi „Romînia este pe ultimul loc…”.

    Mă îndrept spre pagina colegilor de la Ziarul Financiar, care mă informează „Cum arată economia judeţului Mureş, unde fabricile care angajau mii de oameni au fost vândute la fier vechi sau transformate în hipermarketuri”, dar şi că „Fermierii pierd 100 milioane de euro pentru că jumătate din grâu va ajunge hrană pentru animale”. Nu prea merge nici aici, aşa că trec la agenţia Mediafax, care mă anunţă – şi asta chiar mă bucură – că Guvernul vrea să sporească cu 40% numărul IMM, până în 2020. Şi a pus la punct o strategie care ar trebui să creeze 200.000 de noi companii.

    Mulţumirea îmi piere brusc cînd citesc domeniile strategice, în ordinea importanţei – industria alimentară, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice, alte activităţi industriale.

    Industria alimentară ca industria alimentară, dar lohnul, din nou? Tăbăcirea pieilor? Harnaşamente? Ce produse farmaceutice? Dar o Vale a Siliciului n-ar fi mai bună? Întreb asta pentru că ceea ce s-ar putea asimila cunoscuţilor „softişti romîni” în dulcele limbaj de lemn guvernamental, adică „servicii în tehnologia informaţiei” se pierd undeva între „activităţi de editare muzicală” şi „arhitectură şi inginerie”. Şi cred că nişte funcţionari guvernamentali au mai bifat un punct pe lista de făcut nimic, fără să le pese şi fără să gândească. Harnaşamente, ha?

    Pentru ca ţara asta să depăşească clasamentele acelea nefericite de pe Google, iar în Mureş să crească înapoi fabicile, ar trebui ca în primul rând funcţionarii guvernamentali să facă treabă, ar trebui ca o bună parte din societate să iasă din bula de „je-m’en fichisme” în care s-a refugiat şi de unde priveşte superior; are nevoie de PIB, creativitate şi inteligenţă şi nu de un program guvernamental de sprijinit producţia de harnaşamente.

    Cred că nimeni nu a ştiut să arate lumea, cea reală, fără măşti, mai bine decât Pieter Bruegel cel Bătrân.