Normal
0
false
false
false
MicrosoftInternetExplorer4
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:”Times New Roman”;
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
“Centrele comerciale din România ar trebui să aibă o creştere medie a vânzărilor de circa 3,5% în acest an. Nu vom vedea aceeaşi evoluţia la toate centrele comerciale, dar cele din Bucureşti şi marile oraşe vor fi principalele beneficiare ale acestei creşteri. Estimăm un avans mai accentuat pe partea de produse alimentare, astfel că supermarketurile şi hipermarketurile vor atrage mai mulţi clienţi, ceea ce va fi bine pentru centrele comerciale în care funcţionează. Astfel şi vânzările de produse nealimentare şi de servicii se va înregistra o creştere a consumului. Pe zona de cinematograf şi petrecere a timpului liber vânzările se vor menţine constante”, a declarat miercuri într-o conferinţă Robert Maxim, managing partner Ensight Management Consulting.
În opinia sa, la creşterea vânzărilor în centrele comerciale vor contribui, pe de o parte, salariile pentru care compania estimează un avans de 2,6%, iar pe de altă parte o continuare a scăderii preţurilor, care în 2013 s-a situat între 1 şi 8%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
CE a urcat prognoza pentru avansul Produsului Intern Brut (PIB) al UE la 1,6%, de la 1,5% cât anticipa în februarie, în timp ce pentru anul următor a menţinut estimarea la 2%.
Zona euro va înregistra în acest an un avans economic de 1,2%, estimare neschimbată faţă de cea din luna februarie, potrivit Comisiei, care a redus, însă, creşterea economică preconizată pentru anul următor de la 1,8% la 1,7%, transmite Bloomberg.
Inflaţia din zona euro se va situa la 0,8% în acest an şi la 1,2% anul următor, ambele rate sub pragul de aproape 2% ţintit de Banca Centrală Europeană (BCE).
“Pe ansamblu, perspectiva s-a îmbunătăţit, dar rămâne condiţionată de continuarea acţiunilor credibile pe mai multe fronturi la nivel naţional şi UE. Ajustările de competitivitate şi reducerea datoriilor necesare în ţările vulnerabile sunt mai greu de realizat cu o inflaţie foarte redusă la nivelul UE, mai ales dacă se va menţine pe o perioadă prea lungă”, a declarat Marco Buti, şeful departamentului de economie al Comisiei, potrivit unui comunicat care a însoţit prognoza economică de primăvară a CE.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Propunerea este făcută de ministrul Finanţelor de o lună şi aşteaptă avizul Băncii Naţionale, al domnului Cinteză. Jiru a mai fost preşedinte al aceleiaşi bnci, şi vicepreşedinte deci sunt convins că va lua avizul, dar este o procedură şi nu vreau să intru în curtea altora”, a spus Ponta la România TV.
La jumătatea lunii aprilie, premierul declara că o soluţie de înlocuire a lui Radu Gheţea la conducerea CEC poate fi găsită în acea săptămână, având în vedere că acesta are un contract care expiră abia la anul şi trebuie găsită o soluţie prin care banca să nu plătească aceste despăgubiri.
În urmă cu două luni, premierul Victor Ponta, atunci ministru interimar de Finanţe, a declarat agenţiei MEDIAFAX că l-a propus pe secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru la conducerea CEC Bank, în locul lui Radu Gheţea.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Alibaba a fost înfiinţată în urmă cu 15 ani în China, în apartamentul lui Jack Ma, un fost profesor de limba engleză, care a început afacerea cu o investiţie de 60.000 de dolari, bani strânşi de la 18 prieteni. Compania a ajuns între timp să domine comerţul online din China, o piaţă cu un potenţial atât de ridicat, încât suma pe care Alibaba o va atrage la listarea pe care o pregăteşte pe bursa americană ar putea fi cea mai mare din istorie pentru o companie din IT, depăşind chiar şi fondurile de 16 miliarde de dolari obţinute de Facebook în urmă cu aproape doi ani
Alibaba este descrisă deseori ca fiind o combinaţie între Amazon, eBay Şi PayPal. Comparaţiile nu reuşesc să cuprindă, însă, întreaga amploare a afacerii visate de Ma.
Potrivit unor estimări, circa 4 din 5 dolari cheltuiţi online în China trec prin magazinele Alibaba. Într-o singură zi, anul trecut, echivalentul din China al Cyber Monday din SUA, vânzările de pe site-urile Alibaba au totalizat 5,7 miliarde de dolari, de peste două ori mai mult decât cele de Cyber Monday.
Cele mai importante două site-uri ale companiei, Taobao şi Tmall, atrag peste 100 de milioane de vizitatori unici în fiecare zi, în linie cu ce a raportat Twitter înainte de propria listare, potrivit CNN. Spre deosebire de retailerul american Amazon, Alibaba nu vinde direct clienţilor. În schimb, le permite utilizatorilor să caute prin ofertele vânzătorilor din mii de magazine virtuale.
Designul este tipic Chinei. Fiecare pagină este cât mai plină de produse, într-un efort de a se asemăna cu o piaţă aglomerată din reali-tate. Cumpărătorii şi vânzătorii folosesc deseori un serviciu de messenger încorporat pentru discuta, iar negocierile asupra preţului sunt ceva obişnuit.
Dar Alibaba este mai mult decât cele două pieţe de vânzare. Are operaţiuni de vânzare angro, o afacere de cloud computing şi Alipay – serviciu digital de plăţi. De asemenea, a intrat şi pe piaţa financiară, oferind împrumuturi celor care vor să-şi deschidă o afacere care im-plică şi Alibaba.
Compania are o amploare uriaşă – Yahoo are o participaţie de 24% la Alibaba, iar rapoartele financiare ale companiei americane oferă o imagine despre rezultatele Alibaba. Vânzările au crescut cu 66% în trimestrul al patrulea al anului trecut, faţă de acelaşi interval din 2012, în timp ce profitul a urcat de peste două ori, la 1,4 miliarde de dolari. Facebook a anunţat pentru primul trimestru din 2014 un rezultat pozitiv de 642 milioane de dolari, în timp ce Twitter nu a reuşit încă să treacă pe profit.
Întrebat cum vede campania PSD legată de reînfiinţarea USL, Antonescu a spus: “Oamenii ăştia sunt pe cale, ai zice, dacă le vezi declaraţiile, începând cu ale lui Ponta, să încerce să întemeieze o nouă religie, bazată nu pe cea de-a doua aşteptare a lui Iisus Hristos, ci pe cea de-a doua înfiinţare a USL, iertată-mi fie comparaţia. Îi rog încă o dată să o termine, pentru că de fapt e o ipocrizie, dânşii mint.
Nu au niciun fel de părere de rău pentru promisiuni neîndeplinite, altceva vor să facă. Ceva ce se vede clar de azi noapte cu probe, încearcă să fure acest moment, această speranţă, în folosul lor. Pentru că altfel nu le-ar scrie pe corturile electorale, pe undeva «USL e încă în viaţă», pentru că altfel nu ar lua titlul programului care a fost comun «România puternică» şi ar încerca să-l vândă fără timbre în această campanie electorală”..
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Miracolul a fost de fapt unul statistic: trecuseră 24 de ani de când Nigeria îşi reînnoise metoda de calcul a produsului intern brut, operaţiune pe care cele mai multe state o derulează la fiecare cinci ani. Când guvernul nigerian, prin oficiul naţional de statistică (NBS), a calculat corect toate bunurile şi serviciile produse în ţară, rezultatul a fost năucitor: 510 miliarde de dolari.
Rezultatele obţinute prin noua metodologie arată o creştere economică de 12,7% pentru anul 2013, iar actualul PIB depăşeşte previziunile firmei londoneze Renaissance Capital, care estimase în luna decembrie că rezultatele noului mod de calcul vor duce la o cifră cu aproximativ 60% mai mare.
„Recalcularea nu schimbă ceea ce era deja aici„, a declarat Yemi Kale, preşedintele NBS. „Este vorba doar de o măsurătoare mai bună şi mai precisă. Nu înseamnă că un miracol s-a produs peste noapte.„
Cu toate acestea, Nigeria este cotată acum ca a 26-a economie a lumii. Problema rămâne însă cea a venitului pe cap de locuitor, acolo unde Nigeria se situează pe locul 121. Un sondaj al NBS arată că numărul de nigerieni care trăiesc în sărăcie a crescut de la 52% în 2004 la 61% în 2010. În cadrul studiului, nivelul de sărăcie a fost determinat ca fiind traiul cu mai puţin de un dolar pe zi.
Pentru recalcularea produsului intern brut, NBS a crescut numărul sectoarelor de la care se preiau date. Astfel, sistemul vechi lua în considerare 33 de sectoare, iar cel nou 46.
În vechea formă de calcul al PIB-ului autorităţile nigeriene nu includeau sectoare în plină dezvoltare precum cel al filmului sau cel al telecomunicaţiilor. Industria cinematografică nigeriană, numită – cum altfel? – Nollywood, produce anual circa 600 milioane de dolari şi susţine peste un milion de locuri de muncă, fiind al doilea sector ca număr de angajaţi după agricultură.
Cât despre zona telecom, este suficient de spus că, dintr-o populaţie de 170 de milioane de oameni, 120 de milioane sunt abonaţi la reţelele de telefonie mobilă. Nigeria şi Africa de Sud sunt cele mai mari pieţe din Africa pentru dispozitivele mobile, numărul utilizatorilor înregistrând o creştere uluitoare în ultimii şapte ani.
Nigeria mai face parte şi din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi este cel mai mare producător de pe continent. Guvernul nigerian se aşteaptă ca încasările din petrol să atingă suma de 40 de miliarde dolari în 2014. „Această schimbare pozitivă care s-a produs este încă un exerciţiu în lucru. Indiferent de încercările de astăzi, această ţară are asigurat un loc la masa celor mari„, a declarat Jonathan Goodluck, preşedintele Nigeriei.
Analiştii par a fi de acord cu liderul statului african. „Ne putem aştepta la politici care să încerce creşterea acestor rezultate economice în perioada următoare, fapt care ar trebui să aibă o influenţă pozitivă asupra creşterii produsului intern brut„, au declarat Chris Becker şi Catherine Bennet, specialişti în cadrul ETM Analytics din Johannesburg. „Anunţarea unui buget ce se concentrează pe expansiune nu ar trebui să deranjeze pieţele momentan.„
Instituţiile financiare atrag însă atenţia asupra pericolului ce poate veni din efervescenţa acestor ştiri. „Trebuie să ne asigurăm că această creştere este una sustenabilă şi de asemenea inclusivă„, a subliniat Bertrand Badre, CFO al Băncii Mondiale.
50.000 de turişti tot scoţi din Republica Moldova, dacă îi adunăm pe cei care pleacă prin agenţii şi pe cont propriu în străinătate„, este concluzia la care a ajuns Alin Burcea, proprietarul agenţiei Paralela 45, după ce a studiat datele referitoare la numărul de turişti moldoveni care pleacă în fiecare an în vacanţe la mare peste graniţă.
Burcea a decis să îşi deschidă agenţie la Chişinău: a depus actele pentru înfiinţarea ei şi urmează să o inaugureze la finalul lunii mai. Pentru a simţi mai bine pulsul pieţei, Burcea a participat cu un stand şi la târgul de turism care s-a desfăşurat în perioada 10-13 aprilie la Chişinău. „Au venit la standul nostru foarte mulţi oameni interesaţi de România, dar şi agenţii de acolo, care voiau să vadă ofertele şi să ia broşuri„, a povestit el.
Burcea a remarcat că expozanţii din Republica Moldova nu aveau broşuri de prezentare, iar cei care îşi expuneau oferta o făceau pe o coală A4. Diferit faţă de târgurile din România şi din multe ţări europene era şi că agenţiile nu puteau vinde pachete direct la stand, acest lucru fiind interzis prin lege. „Am constatat că mulţi moldoveni, dar şi agenţii de-ale lor, nu cunoşteau produsul turistic românesc. Din acest an, însă, România va începe să se promoveze şi la ei„, a adăugat Burcea.
Din toamnă, oferta turistică a României va fi promovată la Chişinău atât în media, cât şi outdoor. Campania va dura un an şi va costa 300.000 de euro, după cum spune Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), care a fost prezent la târgul de turism de la Chişinău, unde România a avut un stand care a găzduit ofertele a 16 firme de profil din ţară.
Campania va promova litoralul românesc, staţiunile balneare, printre care Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Sovata, city break-urile în Bucureşti şi Iaşi, Valea Prahovei şi croazierele pe Dunăre. „Am constatat că Delta Dunării este o destinaţie care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova„, a spus Filipescu. „Important este că am participat la acest târg şi că am luat pulsul pieţei.
Ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai agenţiilor de turism care ne-au spus că, deşi mulţi turişti voiau să vină în România, vizele se obţineau destul de greu„, a spus Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Parlamentul European şi Consiliul European au luat recent decizia finală privind includerea Republicii Moldova pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize, începând cu 28 aprilie, pentru a călători în Spaţiul Schengen. De eliminarea vizelor vor beneficia doar cetăţenii din Republica Moldova care deţin un paşaport biometric.
Ridicarea vizelor nu înseamnă că moldovenii vor putea intra în spaţiul Schengen pentru a munci, ci doar în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Cu toate acestea, Filipescu crede că ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc în spaţiul Schengen, dar şi campaniile viitoare de promovare la Chişinău a destinaţiilor româneşti vor aduce în România un plus de peste 10.000 de turişti din ţara vecină în acest an.
Turoperatorii sunt mai optimişti şi cred că vor veni mai mulţi turişti moldoveni, motiv pentru care, alături de Paralela 45, alte două mari agenţii de turism româneşti, Christian Tour şi Mareea, vor intra în acest an pe piaţa din Republica Moldova. „Oficial, trei mari agenţii de turism din România au confirmat intenţia să îşi deschidă sucursale în România. Deja agenţiile noastre cunosc asta şi au intrat în legătură cu ele.
Este vorba de Christian Tour, Paralela 45 şi Mareea, care vor să profite de eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni„, a afirmat Gabriel Mărgineanu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, care reprezintă agenţii de turism şi hoteluri. Mărgineanu spune că sunt deja pe piaţă două agenţii din Turcia şi câte una din Bulgaria şi Grecia. Grecii au venit anul trecut, iar turcii şi bulgarii sunt prezenţi de trei ani. Cele mai importante destinaţii pentru turiştii moldoveni sunt Bulgaria, Turcia, România, Grecia şi Egipt.
„Mulţi moldoveni, unii prin agenţii, alţii pe cont propriu, mergeau vara în staţiunile din Ucraina. În condiţiile politice de acum, vor renunţa la aceste destinaţii şi pe unii dintre ei încercăm să îi atragem în România„, a spus Răducan. Problema este că multe dintre rezervările hotelurilor de pe litoralul românesc au fost făcute deja şi că preţurile cu care moldovenii îşi luau camere în staţiunile din Ucraina erau mici.
„Chiar dacă plăteau preţuri mici, vom căuta printre hotelierii de pe litoralul românesc pe acei investitori dispuşi să vină cu oferte ieftine şi să piardă în acest prim an de colaborare, pentru ca apoi să câştige turişti pentru următorii ani„, a adăugat oficialul FPTR.
“Deja, 80% din locurile de cazare din staţiunea Mamaia au fost contractate pentru minivacanţa de 1 Mai. Litoralul este gata pentru a primi turişti şi toate hotelurile, cu excepţia celor care sunt în construcţie, vor fi deschise pe data de 1 Mai”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mirela Matichescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).
Nicolae Bucovală, preşedintele patronatului Mamaia, afirmă că până la sfârşitul lunii, toate cele 25.000 de locuri de cazare disponibile în Mamaia vor fi ocupate.
Reprezentanţii patronatelor şi ai autorităţilor estimează, după evoluţia rezervărilor, că vor ajunge la mare de 1 Mai peste 50.000 de turişti, dintre care cei mai mulţi vor veni în Mamaia, Vama Veche şi Costineşti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cu toate acestea, investiţiile şi angajările se lasă aşteptate, pe fondul încrederii scăzute din mediul de afaceri în revenirea economiei.
Şefii companiilor din zona euro aşteaptă să constate rezultatele politicii monetare laxe a Băncii Centrale Europene înainte de a lua vreo decizie privind investiţiile, potrivit lui Stewart Richardson de la RMG Wealth Management.
“Sunt bani, dar companiile nu vor să investească în programe mari de cheltuieli de capital. Nu sunt siguri de unde va veni creşterea şi se pune accentul în măsură covârşitoare pe consolidarea siuaţiei financiare şi a preţului acţiunilor”, comentează analistul.
Companiile care fac parte din indicele Stoxx Europe 600 al celor mai importante acţiuni listate pe cele 18 burse vest-europene vor distribui în acest an un dividend mediu de 11,54 euro pe acţiune, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în condiţiile în care datele sunt centralizate începând din 2002, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro