BusinessMagazin

Tag: zf

  • ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE. Florin Neag dezvoltă din Constanţa Bewater, o afacere axată pe vânzarea instalaţiilor sanitare şi hidro, generatoarelor de ozon, sistemelor de panouri solare, dar şi purificatoarelor, cănilor şi altor recipiente filtrate

    ♦ Fondat în 2011, businessul a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de aproximativ 230.000 de euro, iar la finalul acestui an urmează să atingă pragul de 300.000 de euro.

    „Îmi doream să fac o schimbare de la zona de angajat, voiam să fac altceva. Lucram în departamentul de vânzări al unei companii axate pe distribuţia de apă. Mi-am dorit să fac ceva în stil propriu şi am considerat că aceasta este singura variantă“, a des­cris Florin Neag începuturile afacerii sale în cadrul celei mai recente ediţii a ZF Ecosistemul Marketplace.

    A început cu un sistem de filtrare adus din Japonia, iar prima dată a vândut produse mai mult offline, urmând ca mai târziu să intre şi în online cu un magazin propriu. În 2014, a intrat cu afacerea sa şi pe platforma Marketplace a eMAG, numărându-se printre primii 300 de comercianţi înscrişi pe platformă.

    Produsele unde s-a înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor în ultimul timp sunt cele ce ţin de sistemele fotovoltaice: „Mulţi oameni vor să fie independenţi din punct de vedere energetic, de aceea cred că vor creşte investiţiile în astfel de sisteme. Se fac economii, dar trebuie să avem răbdare pentru ca investiţia să se amortizeze – este o investiţie iniţială relativ mare – investiţiile într-un sistem de început pentru persoane fizice se pot plasa la 5.000 – 10.000 de euro, ulterior acest sistem poate fi redimensionat“.

    Sfatul lui Florin Neag pentru cineva care vrea să înceapă un business în online? „Să îşi valideze produsul pe Marketplace, în paralel să îşi dezvolte o platformă proprie, să fie atent la marjele comerciale, să îşi fixeze obiective şi să îşi facă planuri în jurul acestora astfel încât să le atingă în fiecare an. Şi să se înconjoare de oameni şi de comunităţi de oameni care sunt din zonele lor de interes – comerţ online, antreprenoriat, administrativ.“

     

  • ZF Ecosistemul Marketplace. Rareş Nidelea, fondator al Vega Nid Invest, prin care vinde produse de fashion: „Estimăm afaceri de aproape 1 mil. lei în 2022, plus 200%“

    ♦ Aproximativ 80% din cifra de afaceri a companiei este generată de vânzările din marketplace-ul eMAG ♦ Compania şi-a listat produsele şi pe marketplace-ul eMAG din Ungaria şi vizează extinderea şi pe piaţa din Bulgaria.

    Compania românească Vega Nid Invest, care comercializează produse din categoria fashion, precum lenjerie intimă, bijuterii şi accesorii, înfiinţată în 2020 de antreprenorul Rareş Nidelea, vizează să atingă pragul de un milion de lei cifră de afaceri la finalul anului în curs, ceea ce înseamnă o creştere de circa 200% faţă de anul precedent, când compania a raportat afaceri de 330.000 de lei.

    „Pentru anul acesta obiectivul este de a păstra acelaşi trend de creştere, înregistrat în primii doi ani de activitate, şi ne aşteptăm astfel la o creştere de 200% a cifrei de afaceri în 2022, faţă de 2021. Am dezvoltat businessul în 2020, chiar în perioada pandemiei, când am văzut oportunitatea pe care o oferă comerţul online. Noi importăm produsele direct din China, sub brand propriu. Momentan nu am întâmpinat mari dificultăţi şi sperăm să nu fim foarte afectaţi de noul context economic, de inflaţie şi de ceilalţi factori externi“, a spus în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Rareş Nidelea, fondator al Vega Nid Invest.

    În prezent, compania românească este activă doar în mediul online, fiind prezentă pe platforma marketplace a eMAG, dar având şi un site propriu.

    „Aproximativ 80% din vânzări sunt generate de platforma eMAG marketplace, iar diferenţa de 20% vine prin site-ul propriu, care este un canal care funcţionează mai mult organic, fără investiţii în promovare. Am ales să activăm pe platforma marketplace a eMAG deoarece ne oferă o deschidere mult mai mare către clienţi, către public, este uşor de folosit, dar şi pentru că, mai ales la început, listarea produselor pe platforma marketplace a eMAG necesită o investiţie mult mai mică“, a explicat Rareş Nidelea.

    El a adăugat că, în prezent, portofoliul Vega Nid Invest numără aproximativ 800 de produse.

    „Avem în plan creşterea acestora cu 50% până la sfârşitul anului. În prezent, pot spune că printre cele mai căutate produse sunt ochelarii de soare, deoarece este şi perioada lor, acum când este cald, vară. Practic, în continuare avem în plan să transformăm Vega Nid Invest într-un magazin universal, unde clienţii să poată găsi articole pentru casă şi grădină, jucării.“

    Deci vrem o diversificare cât mai largă a produselor.“

    De asemenea, în urmă cu aproximativ două luni, businessul românesc Vega Nid Invest a făcut primul pas şi peste graniţele României, listând produsele de fashion şi pe platforma eMAG Marketplace din Ungaria.

    „Suntem prezenţi pe piaţa din Ungaria prin platforma eMAG Marketplace de două luni, iar în acest timp am înregistrat o creştere de 10% a comenzilor. În continuare, dorim să ne extindem şi pe piaţa din Bulgaria, dar am zis să mai aşteptăm puţin, să ne consolidăm puţin poziţia pe piaţa din Ungaria. Avem în plan ca anul viitor să intrăm şi pe piaţa din Bulgaria“, a mai spus Rareş Nidelea. El a menţionat că publicul din Ungaria are o putere de cumpărare mai mare decât cea a românilor.

    În cadrul companiei lucrează în prezent un număr de patru angajaţi, iar pentru anul în curs antreprenorul român nu are în plan să recruteze.

    „Momentan ne descurcăm cu oamenii pe care îi avem. Avem oameni pe partea de contabilitate primară, dar şi pe partea de logistică – pentru ambalare sau pentru relaţiile cu furnizorii externi. Momentan nu căutăm să recrutăm, echipa pe care o avem se descurcă foarte bine şi acoperă toate nevoile actuale.“

    Rareş Nidelea a mai spus că printre provocările cu care se confruntă în prezent se numără inflaţia, dar şi lipsa unor materii prime, precum ambalaje sau hârtia A4 care se foloseşte la facturi.

    „Încercăm să combatem inflaţia prin achiziţia unor cantităţi mai mari de produse de la furnizori. Avem o problemă şi în ceea ce priveşte materiile prime, precum ambalajele sau hârtia A4. În această zonă au crescut preţurile şi încercăm să achiziţionăm cantităţi mai mari pentru a combate această inflaţie“, a mai spus Rareş Nidelea.

     

  • ZF Ecosistemul Marketplace. O nişă mereu profitabilă, gadgeturile românilor: iCover, o afacere de familie lansată pe segmentul vânzărilor de accesorii pentru smartphone-uri, generează vânzări anuale de 2 mil. euro

    ♦ Afacerea iCover a fost începută în urma unei investiţii de 4.000 de euro, în 2015 ♦ Ulterior, businessul s-a dezvoltat şi în alte zone de vânzare, cum ar fi smartphone-urile, cât şi produsele şi accesoriile de gaming ♦ 70% din cifra de afaceri este generată de online.

    Carmen Moise a fondat alături de soţul său, în 2015, iCover, un business de comer­cializare de accesorii din categoriile medi­um şi pre­mi­um pentru telefoanele mobile. Antrepre­noa­rea povesteşte că ideea a ve­nit dintr-un hobby şi o oportunitate: o prie­tenă de familie era sales manager într-o com­panie în Anglia şi le-a pro­pus o colaborare.

    Au început cu o investiţie de 4.000 de euro şi cu 30 de produse şi, pentru că piaţa era şi atunci relativ saturată, au pre­ferat să opteze pentru produse din cate­goria me­die şi premi­um. Pro­dusele pe care le-au avut iniţial au fost un por­tofel care pu­tea deveni şi o geantă pentru smartphone, ca­re avea husă şi funcţie de încăr­care a te­le­fonului, brăţări care aveau încor­porate ca­bluri de în­cărcare. Importau, de ase­me­­nea, modele ca­re includeau combinaţii de ma­te­riale şi pie­tre preţioase sau inserţii de aur. 

    Au con­tinuat cu accesoriile pentru telefoane, iar ulterior, au început să vândă şi gadgeturi, accesorii pentru gaming, mo­bilier de ga­ming, articole de smarthome, cum ar fi pri­zele inteligente. 

    Produsele sunt aduse din Germania, Italia, Suedia, Statele Unite şi sunt comercializate în online, în retail, prin magazine proprii, cât şi prin intermediul unor parteneri. 

    „Cifra de afaceri s-a plasat în jurul a 2 milioane de euro în 2020, din care 70% reprezintă online-ul, iar restul retailul“, a spus Carmen Moise în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Markeptlace. Pe platforma Marketplace a eMAG sunt prezenţi din 2015, unde s-au dezvoltat treptat. În paralel, vând şi pe un site propriu. De asemenea, la scurt timp dupa lansare au deschis şi un punct fizic de lucru. 

    „Businessul este unul nişă, clienţii sunt cei care preferă produsele de calitate, nivel mediu spre high. Bucureştiul este o zonă care generează vânzări, dar sunt şi alte oraşe care generează vânzări semnificative, cum ar fi Aradul, Clujul. Există o predilecţie pe partea de mobilier şi accesorii de gaming, iar valoarea vânzării medii este de circa 800 de lei“, a spus Carmen Moise.

    În prezent, sunt în curs de negociere pentru închirierea unui spaţiu comercial într-un mall din Bucureşti şi au început deja şi expansiunea peste hotare – prin intermediul Marketplace-ului au ajuns în Ungaria şi vizează în continuare şi piaţa din Bulgaria. „Ne propunem să menţinem direcţiile actuale, care clar sunt de succes, dar vrem să adăugăm şi noi direcţii, prin introducerea de branduri şi accesorii noi – vizăm acum, de pildă, zona de mobilier pentru copii“, descrie antreprenoarea planurile de dezvoltare a afacerii în continuare.

     

  • ZF Ecosistemul Marketplace. Octav Popescu, fondatorul Climatico: Am închis 2021 cu afaceri de 9 mil. euro, plus 30%. Anul acesta estimăm o creştere de 22%

    ♦ Compania oferă servicii pe piaţa sistemelor de încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului ♦ În prezent, circa 55% din din vânzările Climatico sunt realizate prin intermediul canalelor online.

    Compania autohtonă Climatico, ce oferă soluţii de consiliere, proiectare, instalare şi service pentru produse precum aparate de aer condiţionat, pompe de căldură, centrale termice, echipamente solare, sisteme de ventilaţie, de recuperare de căldură sau tratare a aerului, a închis anul 2021 cu afaceri de 9 milioane de euro, înregistrând o creştere de 30% faţă de anul precedent. Avansul a venit în contextul pandemiei şi al restricţiilor impuse de autorităţi, care au ţinut oamenii în propriile locuinţe mai mult timp ca oricând. Pentru 2022, reprezentanţii companiei estimează o nouă creştere a businessului, de această dată de puţin peste 20%.

    „Pandemia a împins consumatorii spre comerţul online. Practic, în 2020 am avut o creştere de aproape 70% a vânzărilor pentru că oamenii au stat acasă şi au investit în confortul din locuinţă. În 2021 am crescut cu 30%“, a spus în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Octav Popescu, fonda­torul Climatico.

    Anul acesta, cu toate că până în prezent avansul vânzărilor depăşeşte 50% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, având în vedere întârzierile de pe lanţul de aprovizionare, antreprenorul crede că această creştere nu îşi va păstra ritmul până la finalul lui 2022.

    „Astfel, sperăm să închidem anul cu afaceri de 11 milioane de euro.“

    El a adăugat că 2022 a fost marcat şi de creşteri ale preţurilor şi de probleme în ceea ce priveşte transportul produselor.

    „Tot anul acesta a fost marcat de creşteri neprevăzute ale preţurilor produselor, de majorări de costuri pentru transport, de întârzieri destul de mari pe lanţul de aprovizionare. Practic, am pierdut foarte multe comenzi din cauza termenelor de livrare incerte. În continuare avem promisiuni că lucrurile acestea se vor rezolva, dar până când nu se va intra într-o oarecare normalitate, rămânem în continuare sceptici, pentru că cererea de produse este foarte mare.“

    Climatico a luat naştere în 2013, iar în prezent este unul din furnizorii importanţi din România pentru piaţa de HVAC (Heating, ventilation, and air conditioning – încălzire, ventilare şi condiţionare de aer -n.red.), având un portofoliu de aproximativ 4.000 de articole.

    „Avem o gamă variată de produse, de la sisteme simple, echipamente sau aparate de aer condiţionat al căror preţ pleacă de la 2.500 de lei, şi până la sisteme complexe de instalaţii care fac ventilarea aerului prin energie regenerabilă, asigură încălzirea agentului termic pentru casă sau recuperează căldura din aerul ventilat. Preţurile acestora din urmă pot ajunge la zeci, poate chiar sute de mii de lei.“

    Compania îşi desfăşoară activitatea atât în mediul offline „ având un showroom în Bucureşti, cât şi online „ activând atât cu un site propriu, cât şi pe platforma eMAG Marketplace.

    „Suntem prezenţi pe platforma marketplace a eMAG din 2015. Am fost printre primele 100 de companii care au intrat în platformă. De asemenea, avem un showroom unde clienţii pot vedea şi testa produsele. Noi ne desfăşurăm activitatea la nivel naţional, iar unde nu suntem prezenţi cu echipele noastre avem parteneri locali“, a mai spus Octav Popescu.

    De când pandemia a împins consumatorii spre comerţul online, aproximativ 55% din vânzările companiei Climatico provin din canalele digitale.

    În continuare, planurile reprezentanţilor Climatico vizează francizarea businessului, extinderea gamei de produse, dar şi creşterea echipei. În prezent, în cadrul companiei lucrează 50 de persoane.

    „Vrem să francizăm businessul Climatico şi să oferim partenerilor noştri un manual de servicii şi proceduri, să le împărtăşim din know-how-ul pe care l-am acumulat în aceşti aproape 10 ani de activitate. Şi avem planuri de creştere a echipei. De fapt, suntem în permanenţă în căutare de oameni, de colegi noi, care să ne ajute să ne dezvoltăm activitatea.“

     

    Ce a mai spus Octav Popescu în cadrul emisiunii

    ► Compania noastră oferă către clienţi o gamă completă de servicii – de la consiliere în vederea achiziţiei, la proiectare, instalare, mentenanţă şi servicii în perioada de garanţie şi după garanţie. Deci, oferim o experienţă care începe din momentul în care consumatorii aleg produsul pe care vor să îl cumpere, până în momentul în care acesta ajunge acasă şi trebuie instalat, apoi oferim întreţinerea şi mentenanţa acestuia.

    ► Clienţilor B2C ne adresăm prin intermediul magazinului nostru online, prin marketplace şi showroom-ul din Bucureşti, în timp ce către clienţii B2B mergem prin participare la licitaţii. Ambele canale au o pondere egală în dinamica activităţii noastre.

    ► Ne dorim în continuare să ne extindem gama de produse pe care le propunem spre comercializare şi să ne îmbunătăţim operabilitatea, practic să intervenim mai prompt către clienţii care ne solicită serviciile, să livrăm produse mai rapid.

     

  • Piaţa imobiliară, în clocot: Scăderi pe bandă rulantă la preţurile la apartamente în Bucureşti în aceste cartiere

    Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Capitală au crescut, în medie, la nivelul lunii iunie 2022 cu 100 de euro sau 0,1% faţă de martie, la 109.285 de euro potrivit Indexului Imobiliar ZF realizat alături de compania de consultanţă imobiliară SVN România. Creşterea anuală a ajuns la 8,4 % în iulie 2022 faţă de iulie 2021, diferenţa medie de preţ ajungând la 8.450 de euro, ritmul de creştere încetinind uşor faţă de luna trecută. Din cele 20 de zone ale Capitalei luate în calcul, opt au înregistrat în iulie scăderi de preţuri faţă de iunie, iar în comparaţie doar una singură scădea în martie faţă de februarie.

    Numărul zonelor care au continuat să crească a fost de patru în iulie, faţă de şapte în iunie şi faţă de tot şapte în martie vs. februarie. Cele mai mari creşteri în iunie au fost înregistrate în zona Aviaţiei, de 13.000 de euro, 1 Mai, de 7.000 de euro, dar şi Olteniţei cu 4.000 de euro sau Berceni cu 3.000 de euro. De partea cealaltă, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Colentina, de 7.000 de euro, Dristor cu 6.000 de euro, Moşilor cu 5.000 de euro şi Titan cu 4.000 de euro. Bogdan Alecu

    Din cele 20 de zone luate în calcul la nivelul Capitalei, 11 au atins sau depăşit pragul de 100.000 de euro. Cel mai nou cartier care a atins acest nivel este zona 13 Septembrie care de la 95.000 în ianuarie a urcat la 104.000 în martie.

    Mai mult, media preţurilor deja s-a apropiat de 110.000 de euro la doar un an de când a fost depăşit pragul de 100.000 de euro. spre comparaţie, pentru creşterea mediei de la 90.000 la 100.000 de euro au fost necesari trei ani – din mai 2018 până în iunie 2021.

  • Analiză ZF. Nicio scară de bloc fără laborator medical: 500 de noi unităţi în cinci ani, dar fondurile tot nu ajung nici pentru o hemoleucogramă decontată

    ♦ Listele cu pacienţi care aşteaptă plafon pentru analize uzuale de sânge se întind pe una, două luni ♦ „Mai încercaţi, este dificil de găsit loc. Aşteptăm o nouă alocare, dar de câteva luni nu s-au suplimentat fondurile“, spun angajaţii din call centerele marilor spitale private. La stat nu răspunde nimeni.

    În ultimii cinci ani au apărut aproa­pe 500 de noi laboratoare medicale, cifră care include unităţile din sistemul public şi cel privat, din datele de la Institutul Naţional de Statistică. În total, în România sunt 4.477 de la­bo­ratoare, iar cele mai mul­te sunt în Bucureşti – una din patru unităţi.

    Totuşi, creşterea numărului de labora­toare medicale nu se traduce în servicii mai accesibile pentru pacienţii români, care fie plătesc în sistemul privat de sănătate, deşi au plătit contribuţii sociale, fie aşteaptă chiar şi două luni pentru un loc la nişte analize uzuale, de sânge.

    În sistemul public, un pacient reuşeşte cu greu să se programeze pentru analize, în contextul în care la telefoanele din spitale nu răspunde nimeni.

    Ziarul Financiar a sunat la mai multe spitale de stat şi private din Bucureşti pen­tru a întreba când este posibilă o progra­mare cu bilet de trimitere pentru analize de sânge.

    „Lista de aşteptare pentru august este deschisă, încă nu am primit plafon pentru Bucureşti, doar pentru Ilfov. Pentru Ilfov s-au făcut programări, mai reveniţi săptă­mâna aceasta să vedem dacă primim“, ni se recomandă din call centerul Synevo, cea mai extinsă reţea de laboratoare medicale şi centre de recoltare.

    Aceeaşi aşteptare este indicată şi de către Sanador, operatorul din call center precizând că de abia joi, 4 august, peste trei zile de la momentul apelului, va şti dacă s-au suplimentat fon­durile alocate lunar de către Casa de Sănătate.

    „Lista este ocupată până la final de septem­brie“ ni se răspunde şi când sunăm în cadrul re­ţelei Regina Maria.

    „Mai încercaţi săptămâna aceasta. Este foarte dificil de găsit loc, de câteva luni nu s-au supli­mentat fondurile. Pentru luna au­gust s-au dat locurile de săptămâna trecută. Pentru sep­tembrie încercaţi după 22 august, dacă nu este urgent“, explică operatorul din cadrul MedLife.

    Ziarul Financiar a încercat să realizeze o programare şi în spitalele Militar, Witting, CF2, însă nu a răspuns nimeni la numărul spitalului, iar pentru spitalul Elias răspunsul a fost că „nu se fac analize cu bilet de trimitere“.

    Astfel, pentru un pacient, accesul la analize medicale uzuale, care ar putea scoate la suprafaţă o problemă de sănătate, este îngreunat pe de-o parte de lipsa de fonduri, pe de alta de lipsa de comunicare şi de sistem care să permită pacientului să vadă unde există fonduri şi căror spitale se pot adresa.

    Iar în timp ce pa­cientul aşteaptă să fie preluat de către un operator din marile reţele de sănătate, este informat de terapiile pe care le poate accesa în privat, despre tehnologia de vârf din unităţile medicale sau despre promoţiile privind analizele, dacă vine cu bonul de la o reţea de supermar­keturi prin care arată că a cumpărat fructe sau legume.

    Un set de analize medicale de rutină în cadrul reţelei Regina Maria, de exemplu, costă 99 de lei în luna august, iar pachetul include hemoleucogramă, examen de urină, colesterol seric.

    Din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate, care în 2021 a fost de 45 miliarde de lei, cheltuielile pentru asistenţa medicală pentru specialităţi paraclinice, care include medicina de laborator, au fost în 2021 de 884 mil. lei, adică mai puţin de 2% din tot bugetul Casei.

    Cum arată reţeaua de laboratoare medicale?

    Cele aproape 4.500 de laboratoare medicale sunt distribuite inegal la nivel naţional, în contextul în care doar în Bucureşti sunt peste 1.000 de unităţi, din datele de la Statistică. La distanţă semnificativă ca număr de laboratoare este judeţul Iaşi, care are 281 de unităţi, urmat de Dolj cu aproape 200 de laboratoare la nivelul întregului judeţ. Primele cinci judeţe cu cele mai multe laboratoare, inclusiv Bucureşti, ocupă 40% din numărul total de unităţi la nivel naţional.

    La coada clasamentului sunt judeţele unde în ultimii ani nu s-a investit în sistemul medical, cum sunt Tulcea, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Giurgiu.

    Spre comparaţie, adunând ultimele cinci judeţe ca număr de laboratoare (136 de unităţi cumulat), cifra nu ajunge să egaleze cât are unul dintre judeţele din fruntea clasamentului ca număr de unităţi (judeţul Constanţa are 156 de laboratoare).

  • Iulian Anghel, ZF: De ce-mi plac femeile îmbrăcate în rochiţe colorate

    Eu ştiu că vin dintr-un neant şi, curând, voi pleca într-un alt neant. Şi mai ştiu ca harul de a face deosebire între culori nu este al multora din vieţuitoarele de pe pământ. Şi mai ştiu că nici oamenii nu văd pe de-a-ntregul culorile. Ştiaţi că cerul albastru de deasupra noastră este, de fapt, portocaliu? Şi că „albastrul” cerului este o iluzie optică?

    Parada rochiilor colorate ale soţiilor ce-i însoţeau pe preşedinţi a fost singurul moment cald al summit-ului NATO de la Madrid. Unii cred că doamnele ar fi trebuit să fie înveşmântate în negru, ca la înmormântări, – suntem într-un război, cel mai cumplit din Europa din ultimii 70 de ani. Deşi nici UE şi nici NATO nu se pregătesc să sape morminte.

    Privind sandalele şi rochiţa doamnei Carmen Iohannis, mi-am amintit de filmul lui Steven Spielberg, „Lista lui Schindler”, făcut după o carte scrisă de Thomas Keneally. Filmul este alb negru şi există un singur moment în care, pe ecran, apare o pata de culoare. O fetiţă îmbrăcată într-un palton roşu. La vremea apariţiei filmului (1993), criticii de film au întors povestea pe toate feţele. Acum, când filmul nu mai interesează pe nimeni, pentru că aşa e timpul, el nivelează tot, încă putem spune câte ceva. Povestesc din amintiri, s-ar putea să greşesc puţin. „Paltonul roşu” al copilului este amintirea unui deţinut evreu. Omul, chinuit şi ştiind ca poate fi omorât şi mâine, spune doar că „era o fetiţă cu o haină roşie”.

    Tot ce-şi amintea acel om chinuit era haina roşie. Culoarea. Nu chipul copilului.

    Culorile sunt cele care ne însoţesc. Mie îmi place verdele şi galbenul.

    Nu sunt eu chemat să judec cu ce sandale a mers Carmen Iohannis la reuniunea de la Madrid. Să judece creatorii de modă.

    Eu spun doar aşa. Summitul NATO de la Madrid nu a fost un parastas, nu a fost nicio mare bucurie. Parada rochiilor înflorate ale doamnelor a fost însă semnul unei normalităţi, aşa cum o simte lumea liberă. De ce să vină noul Stalin să-mi schimbe viaţa?

    Nu mai sunt un puşti aşa că-mi amintesc de fotografiile din trecut cu chinezi îmbrăcaţi toţi în salopete gri, mergând, cu capul în jos, spre casele lor după ce-şi terminau slujba la uzină.

    De Theresa May, fost premier britanic înaintea lui Johnson, eu nu-mi voi aminti, peste vreme, decât de deux pieces-urile ei sobre. Dar pantofii ei coloraţi erau/sunt o operă de artă.

    Poţi merge la întâlnirea cu Regele Spaniei într-o rochiţă colorată, pentru că îţi plac culorile. De ce nu? Sau în sandale. De ce nu?

    De ce să te îmbraci în haine de doliu pentru că aşa vrea Rusia?

    Suntem nu doar aer şi pământ, suntem culori. De aceea ne oprim sa vedem cum înfloresc hortensiile şi cum înmuguresc trandafirii.

     

     

     

     

  • Alex, cititor al ZF: Haideţi să vă spun care este situaţia la zi pe piaţa imobiliară şi ce s-a întâmplat după izbucnirea războiului din Ucraina

    Alex, un cititor al Ziarului Finaciar, a transmis redacţiei un comentariu legat de evoluţia la zi a pieţei imobiliare, el fiind cu client care vrea să-şi achiziţioneze o casă.

    “Suntem o familie cu venituri peste medie, care ne-am dorit achziţia unei case şi am început căutările anul trecut. Dar, deja preturile in Bucuresti la terenuri si case erau de neatins, inclusiv in zone cu probleme (clanuri etc.), astfel ca de 6 luni am cautat (dar cu pauze) o proprietate in comunele mai ok din jurul Bucurestiului.

    Pipera, Tunari, Otopeni, Mogosoaia si Buftea, au fost zonele in care am cautat. Tinta a fost Pipera, dar deja preturile in crestere m-au impins catre Tunari si Otopeni. Epuizarea ofertelor din zona Bucurestii Noi-Straulesti m-a impinsa catre Mogosoaia si chiar catre Buftea. De 2 luni, sunt asaltat de agentii/dezvoltatori in bazele carora am fost inclus ca urmare a cautarilor mele, declicul fiind reprezentat de catre razboi, presiunile inflationiste si Robor.

    Sunt imbiat deja cu discounturi de cateva mii de euro, desi la inceputul anului se laudau ca ei construiesc mult mai incet decat vand si ca reusesc sa contracteze din faza de proiect. In comunele enumerate de mine tranzactiile s-au diminuat semnificativ, iar vizionarile, telefoanele date sunt mult mai putine. Imi spunea un agent ca abia a avut 5 vizionari intr-o luna la portofoliul sau de case din Buftea si doar vreo 15 telefoane, desi acum cateva luni reusea sa intermedieze o vila in fiecare saptamana.

    Pe piata sunt trei categorii de dezvoltatori:

    1. cei care au construit cu cash si care nu sunt de acord sa faca niciun discount, desi telefoanele pentru vizionare nu mai suna, vorba aarmalelor reci. Acestia au suficient cash in conturi si nu se grabesc;

    2. cei care au construit cu credit si care, de asemenea, nu fac discounturi, convinsi ca se termina razboiul si ca va reveni cererea in valuri;

    3. cei care au construit cu credit si care isi dau seama ca trebuie sa vanda deja cu discounturi, deoarece in toamna vor vinde si mai ieftin. Sunt ansambluri de vile in Otopeni, Tunari, Buftea unde dezvoltatorii stramtorati fac reduceri de 25-30 de mii de euro pentru a reusi sa-si plateasca datoriile. Ei nu vand nici acum in pierdere, ci doar renunta la marja de supraprofit de acum cateva luni, pe care au adaugat-o deoarece vindeau foarte bine. Pot cumpara si maine o vila pe care mi-o doream foarte mult (are toate utilitatile, inclusiv si canalizare, o raritate in multe zone de la periferia capitalei) cu reducere de 40 mii de euro din pretul de 210 mii, dar totul imi spune ca in toamna pretul va fi de 140-145 mii de euro.

    Semnale ingrijoratoare pentru piata imobiliara:

    1. S-au inmultit anunturile dezvoltatorilor de vanzare a proiectelor cu autorizatii de constructie blocuri/vile

    2. Vanzarile magazinelor mari de materiale de constructii catre dezvoltatori s-au prabusit.

    3. Creditarea catre dezvoltatori s-a stopat, deoarece bancile anticipeaza riscul de scadere a vanzarilor.

    4. Clientii care vindeau un apartament in Bucuresti pentru a se muta la casa la periferia apropiata (max 10-15 km de Capitală) se confrunta cu blocajul vanzarilor, data fiind incertitudinea si cresterea dobanzilor.

    5. Desi multe tranzactii se faceau cu cash (aprox. 65% dintre ele, conform celor citite), ele depindeau pe lantul tranzactiilor anterioare si de un credit, care se acorda cu mult mai greu, ceea ce conduce la un blocaj. A vindea lui B cu credit o proprietate si cu cash-ul obtinut cumpara o proprietate a lui C. Acesta avea cash si cumpara o proprietate a lui D. Dar tranzactiile cu cash de pe piata depindeau de creditul pe care B il accesa si il suporta, ceea ce nu prea se mai intampla in prezent. 

    6. Generatia care a resimtit pandemia din plin si care amanase cumparare unei proprietati, a cam facut acest pas, astfel ca potentialii clienti sunt oricum mai putini.

    7. Pretul materialelor de constructii a crescut semnificativ, dar tinde sa dea inapoi la valorile din ianuarie (se poate verifica), dar aceasta nu-i mai ajuta pe dezvoltatori, in lipsa cererii

    8. Pana in 2024 ne vom obisnui cu tristetea vilelor neterminate de pe campurile patriei, pe care unii dezvoltatori vor fi dispusi sa le dea la preturi de nimic, pentru a-si mai acoperi pierderile.

    9. Ca si inainte de criza anterioara, pe piata au intrat multi dezvoltatori fara putere financiara semnificativa prea mare, care vor cadea primii.

    10. Totusi, sunt si multi dezvoltatori, companii (firme de pompe, termopane, furnizori de gaze etc) care au construit pe cash si care vor mai tine piata sus pentru o perioada…ei pot astepta pana la revenirea pietei in 2024.

    11. Clientii si-au format anticipatii de scadere a preturilor, ceea ce reduce cererea prezenta, intr-o masura mult mai mare decat cei care cumpara acum ca sa se protejeze de inflatie.

    12. Criza imobiliara este o realitate in toate comunele apropiate de Bucuresti (ce sa mai vorbim de case de vacanta la Breaza sau Sinaia), astfel ca se va intinde de la perifeire catre centru. Este de asteptat ca apartamentele din zonele mai bine plasate/centrale sa reziste mai bine la scaderi, precum s-a mai intamplat.

    Acestea sunt cateva concluzii pe care le-am cules din foarte multe interactiuni reale, din ultimul timp, cu piata imobiliara, pe care le-am interpretat prin prisma cunostintelor economice.”

     

     

  • Iulian Anghel, ZF: Patriotismul poate sta în inimă, dar niciodată nu stă în portofel

    În urmă cu o săptămână, am cumpărat roşii de la un magazin Mega Image, de la colţul străzii unde stau, cu 9 lei kilogramul. Roşii aduse probabil din Turcia sau din Grecia unde vremea blândă îi ajută pe agricultori să iasă mai repede pe pieţe.

    În Piaţa Obor de unde îmi fac cumpărăturile la final de săptămână, roşiile erau în ziua de care vorbeam între 15 şi 20 de lei pentru un kilogram. Pe toate tarabele: “roşii româneşti!” Iar eu un lucru nu am înţeles: cum de roşiile aduse din Grecia sunt mai ieftine cu 80% decât cele româneşti? Că doar nu au fost aduse aici acum trei ani când inflaţia era de 2-3%.

    Acum lucrurile s-au schimbat: un kilogram de roşii la Mega Image din colţ este egal cu unul din Piaţa Obor – nu găseşti roşii sub 15 lei/kg, la magazinul nostru din colţ. De ce? De vreme ce roşiile sunt aceleaşi? Cel mai probabil preţurile se aliniază. Dacă producătorii români care vând roşii marilor lanţuri de magazine văd că cei din Piaţa Obor, unde nimeni nu plăteşte TVA, vând roşii cu 15-20 de lei kilogramul îşi zic, cred eu: de ce să nu cer şi eu mai mult? Cum altminteri se poate înţelege că, în februarie, kilogramul de roşii turceşti era 8-9 lei, iar în mai, când producţia românească iese pe piaţă, preţul este dublu? Este asta “speculă” cum susţine PSD, sau este “economie de piaţă”? Aici suntem înt-un conflict puternic. Ori suntem o economie de piaţă unde cererea şi oferta dictează preţul, ori avem o economie în care statul dictează preţul. Iată că “patriotismul” statului, statul ce ne cere să fim patrioţi, se înşală: roşiile româneşti au un preţ dublu faţă de cele importate din Turcia. Cu sau fără inflaţia cu două cifre, aşa arată preţul la raft. Aşa că, dacă vorbim de “speculă”, ar trebui să ne gândim de două ori. Cine este “speculantul”? Cel care vinde rosii cu 9 lei/kg sau cel care le vinde cu 15 lei? Eu sunt patriot, cum sută la sută dintre noi suntem. Dar când mă uit în portofel, pe bacnonta mea nu scrie “patriot mic” sau “patriot mare”, scrie 10 lei sau 100 de lei. Şi mă uit la preţuri: oare de câţi bani îmi permit sa fiu patriot când roşiile din Grecia sunt la 9 lei kilogramul şi cele din România la 15 lei?

    Patriotismul poate sta în inimă, niciodată în portofel.

     

     

     

     

  • ZF organizează astăzi ZF Retail Summit 2022, evenimentul anului în retail. Retailul românesc, între presiunea de extindere a suprafeţelor moderne şi nevoia de a consuma branduri din producţia internă

    Cum facem ca atunci când avem investiţii de 1 mld. euro pe an în retail, să avem şi abator, dar şi fabrica de lapte sau de pâine lângă magazin.

    Reţelele de comerţ modern investesc anual până la 1 mld. euro în deschiderea de 350-450 de magazine noi, în remodelarea unităţilor deja existente, în noi capacităţi logistice, în achiziţia de terenuri pentru dezvoltare viitoare sau în dezvoltarea portofoliului de produse.

    Cumpără bilet la evenimentul ZF Retail Summit

    Investiţiile anuale din comer­ţul alimentar sunt mult mai mari decât cele din producţie, exis­tând prea puţine companii care operează fabrici în România care scot din buzunare 100 mil. euro pe an.

    În lipsa unor investiţii pe măsură în capacităţi de producţie noi de bunuri de larg consum, dezvolta­rea universului de comerţ modern nu poate însemna decât creşterea importu­rilor.

    Spre exemplu, multinaţiona­lele din industria alimentară nu au deschis nicio fabrică mare de la zero în România în ultimul deceniu, dar au închis mai multe unităţi de producţie.

    Cel mai recent exemplu este cel al nemţilor de la Dalli care au spus că vor trage obloanele la Timişoara unde produc detergent, fiind în căutarea unui cumpărător. Dacă acesta nu apare, soarta fabricii va fi pecetluită.

    La rândul său, industria alimentară a pierdut peste 30 de mari fabrici de lactate, mezeluri, ulei sau zahăr în ultimii 15 ani, iar România importă alimente, de la legume şi fructe (mai ales în extrasezon) la carne de porc. Piaţa locală e pe deficit comercial în industria alimentară, de peste 1,5 mld. euro anual.

    Ultima investiţie de tip greenfield, de peste 50 mil. euro, în industria bunurilor de larg consum alimentare aparţine producătorului de lactate Olympus la Braşov şi datează din 2011.

    Între timp, au mai fost alte fabrici noi deschise local – ca de exemplu ETI la Craiova –, dar investiţia a fost sub acest prag. De asemenea, au existat dezvoltări ale unor proiecte deja existente, cum e cazul recent al Unilever la Ploieşti sau al Ursus la Braşov, dar e vorba de extinderi, nu de proiecte ridicate de la zero.

    Investiţiile în producţia de bunuri FMCG sunt cu atât mai importante cu cât pandemia de COVID-19 a demonstrat fragilitatea lanţurilor de distribuţie şi necesitatea unui lanţ cât mai scump.

    În acelaşi timp, jucătorii din comerţul modern anunţă continuarea investiţiilor în România într-un ritm susţinut, în pofida inflaţiei galopante şi a războiului de la graniţă, principalele probleme pentru economie în 2022.

    Astăzi, pe piaţă sunt undeva la 4.000 de magazine moderne – indiferent de format -, în timp ce 100.000 de chioşcuri au tras obloanele în mai puţin de 30 de ani.

    În ceea ce priveşte universul de comerţ modern, expansiunea va continua, astfel că pragul de 5.000 de supermarketuri, hipermarketuri ori magazine de discount, prag care părea o utopie la începutul anilor 2000, este acum doar la un pas sau câţiva ani distanţă de a deveni realitate. Anual se deschid în medie, 350-450 de unităţi noi.

    Comerţul cu dominantă alimentară este unul dintre puţinele sectoare din economia care a continuat să se dezvolte indiferent de contextul economie, magazine noi fiind deschise şi în timpul crizei financiare din 2009-2010, şi în vremuri de creştere economică, dar şi în pandemie. Acum, unele reţele apasă pedala de acceleraţie în 2022, iar motivele din spatele acestor decizii sunt variate. Pe de-o parte, competiţia la vârf se înteţeşte, iar lupta pentru podium e tot mai dură. Deschiderile de magazine ajută aceste lanţuri internaţionale să fure cotă de piaţă – în special de la comerţul tradiţional, dar nu numai – şi să continue să îşi consolideze prezenţa.

    Un alt motiv pentru care jucătorii investesc mai mult în 2022 ca oricând este pentru că unii dintre acţionari se gândesc să vândă operaţiunile locale în curând şi vor să obţină cifre bune.

    Toate aceste subiecte – de la principalele probleme din economie, inflaţia şi războiul de la graniţă, la investiţiile din retail şi cele din FMCG – vor fi dezbătute la ZF Retail Summit. ZF organizează astăzi, luni, 16 mai, la hotelul Radisson Blu din Bucureşti, o nouă ediţie a evenimentului ZF Retail Summit care va aduce la aceeaşi masă cei mai importanţi oameni din retail şi FMCG.