BusinessMagazin

Tag: vaccinuri

  • AstraZeneca renunţă la discuţiile cu Uniunea Europeană: Reprezentanţii companiei au anunţat de dimineaţă că nu vor participa la şedinţa privind întârzierea vaccinurilor anti-COVID

    AstraZeneca a abandonat discuţiile cu Uniunea Europeană privind amânarea vaccinurilor anti-COVID-19, a declarat Dana Spinant, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Deutsche Welle.

    „Reprezentanţii AstraZeneca au anunţat de dimineaţă că nu vor participa la întâlnire”, spune Spinant.

    Totuşi, un oficial de rang înalt al Comisiei, citat de DW, spune că firma va participa la discuţii „la momentul potrivit”, iar un purtător de cuvânt din cadrul grupului anglo-suedez a declarat că reprezentanţii companiei vor intra în şedinţă „în cursul zilei de azi”.

    Executivii trebuiau să discute cu oficialii Comisiei Europene pe baza întârzierilor vaccinurilor de combatere a coronavirusului. De asemenea, Agenţia Europeană a Medicamentelor urmează să ia o decizie în ceea ce priveşte aprobarea serului în cadrul blocului comunitar.

    Zilele trecute, Uniunea Europeană a declarat că „toate companiile care produc vaccinuri anti-COVID-19 în UE vor trebui să notifice din timp autorităţile europene dacă plănuiesc să îşi exporte vaccinurile în ţări din afara blocului”, decizie luată în urma tensiunilor cu AstraZeneca.

    „Producţia este cu două luni în urmă (…) Este complicat, mai ales în fazele iniţiale când trebuie să rezolvăm o mulţime de probleme. Însă dacă vom livra cantitatea de doze în februarie, nu va fi un volum scăzut”, spune CEO-ul AstraZeneca, Pascal Soriot.

    Anterior, compania farmaceutică a declarat că va reduce numărul de doze pe care intenţionează să le livreze în T1/2021, de la 80 de milioane la 31 de milioane de doze, reprezentând o scădere de circa 60%.

    În plus, producătorul de medicamente a trebuit să îşi apare vaccinul împotriva rapoartelor conform cărora nivelul de eficienţă al serului nu ar fi la fel de mare pentru vârstnici. Ziarele germane Bild şi Handelsblatt au scris săptămâna trecută că vaccinul creat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford ar avea o eficienţă cu 8-10% mai slabă pentru oamenii trecuţi de 65 de ani. Publicaţiile au citat mai multe surse din interiorul guvernului de la Berlin.

    Însă ieri, ministerul sănătăţii din Germania a declarat că nu poate confirma rapoartele ziarelor. „În plus, studiile sunt evaluate în prezent de Agenţia Europeană a Medicamentelor şi se ştia încă din toamnă că au participat mai puţine persoane vârstnice în cadrul testelor clinice efectuate de AstraZeneca”, spune ministerul, adăugând că statisticile au fost modificate intenţionat.

    „Rapoartele sunt complet incorecte. În noiembrie, am publicat o serie de date în The Lancet care demonstrează că adulţii au prezentat un răspuns imun puternic în urma vaccinării. 100% dintre persoanele vârstnice au generat anticorpii necesari după administrarea celei de-a doua doze,” a declarat grupul anglo-suedez.

    Acum, compania lucrează în regim „24/7 pentru a elimina dificultăţile din procesele de producţie a vaccinului”, spune Pascal Soriot, subliniind faptul că Uniunea Europeană a semnat prea târziu contractele, ceea ce a limitat perioada de soluţionare a problemelor.

    „Cu Marea Britanie am avut o perioadă mai lungă cu aproximativ trei luni pentru repara erorile”, a adăugat Soriot.

    UE, cu o populaţie de 450 de milioane de cetăţeni, a rămas în urma unor ţări precum Regatul Unit şi Israel în ceea ce priveşte rata de imunizare. Până acum au fost înregistrate de-a lungul Uniunii peste 400.000 de decese provocate de virusul SARS-CoV-2.

     

  • Vaccinul inegalităţii: Peste 85 de ţări sărace nu vor avea acces larg la vaccinuri înainte de 2023

    Programele de vaccinare COVID-19 din China şi India se vor întinde până la sfârşitul anului 2022, din cauza dimensiunii ridicate a populaţiei lor, iar peste 85 de ţări sărace nu vor avea acces larg la vaccinuri înainte de 2023, a arătat miercuri un studiu.

    În timp ce dezvoltarea rapidă a vaccinurilor a ridicat speranţa unui sfârşit al pandemiei de un an, îngrijorările cu privire la distribuţia inegală s-au ridicat, de asemenea, din cauza problemelor de producţie şi a marilor acorduri bilaterale între ţările bogate şi producători.

    Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat marţi că Statele Unite îşi propun să asigure încă 200 de milioane de doze de vaccinuri COVID-19 de la Pfizer şi partenerul său BioNTech şi Moderna Inc până în vară.
    Comisia Europeană elaborează o propunere de restricţionare a exporturilor de vaccin COVID-19 pe fondul întârzierilor în livrarea vaccinului AstraZeneca şi a altor probleme de aprovizionare, relatează Reuters.

    “Majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare nu vor avea acces la scară largă la vaccinuri înainte de 2023”, a declarat Agathe Demarais, directorul Economist Intelligence Unit, divizia de cercetare a Grupului Economist, în studiul său.

    „Unele dintre aceste ţări – în special cele mai sărace, cu un profil demografic tânăr – ar putea pierde motivaţia de a distribui vaccinuri, mai ales dacă boala s-a răspândit pe scară largă sau dacă costurile asociate se dovedesc prea mari.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Camera Internaţională de Comerţ avertizează: Naţionalismul provocat de vaccinurile anti-COVID ar putea costa economia mondială circa 9.000 de miliarde de dolari

    Nivelul de naţionalism creat de vaccinurile anti-COVID-19 reprezintă o problemă morală ce ar putea avea consecinţe imense asupra economiei. Un nou raport al Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC) spune că distribuirea inegală a vaccinurilor ar putea costa economia globală circa 9.000 de miliarde de dolari, ţările bogate urmând să suporte circa 50% din total, notează France24.

    John Denton, secretarul general al ICC, spune că distribuirea egală a vaccinurilor nu reprezintă un act de caritate; „este bun-simţ din punct de vedere economic”.

    Raportul ICC spune că economia mondială este conectată şi interdependentă , iar – în cazul în care nivelul de cooperare va rămâne la nivelul de acum – costul total ar putea ajunge la 9.200 de miliarde de dolari. De asemenea, dacă ţările bogate ar investi 27,2 miliarde de dolari pentru distribuirea egală a dozelor, profitul ar fi ajunge la 166% din suma investită.

    ICC a estimat costurile înainte de descoperirea celorlalte tulpini ale coronavirusului, care se transmit tot mai repede şi reprezintă o nouă provocare pentru autorităţile sanitare.

    „Dacă vrei să atingi un impact de durată, trebuie să te asiguri că lanţurile de distribuţie funcţionează în mod eficient în ţările subdezvoltate, care în prezent nu pot face rost de vaccinuri”, a adăugat John Denton.

    Recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că recuperarea economiilor avansate ar putea fi erodată semnificativ dacă acestea nu vor ajuta statele în curs de dezvoltare.

     

  • Anthony Fauci, principalul epidemiolog al Casei Albe, anunţă: Noile date arată că vaccinurile anti-COVID sunt mai puţin eficiente împotriva noilor tulpini ale coronavirusului

    O serie nouă de date arată că vaccinurile anti-COVID-19 care se găsesc în prezent pe piaţă nu sunt la fel de eficiente împotriva unora dintre noile tulpini ale coronavirusului, spune Dr. Anthony Fauci, principalul expert epidemiologic din SUA, conform CNBC.

    Noile variante ale virusului SARS-CoV-2 din Marea Britanie, Africa de Sud şi Brazilia se transmit mult mai rapid decât tulpinile anterioare, însă nu prezintă un nivel mai ridicat de mortalitate.

    Rezultatele preliminare ale unor studii arată că noua variantă descoperită în Africa de Sud, cunoscută drept 501Y.V2, poate evita anticorpii generaţi de tratamentele pentru virusul SARS-CoV-2 şi ar reduce eficienţa vaccinurilor. Totuşi, rezultatele trebuie analizate pentru a se confirma teoria.

    De asemenea, Fauci a declarat că, deşi tratamentele nu sunt la fel de eficiente, pot oferi în continuare un grad semnificativ de protecţie, fapt ce reconfirmă importanţa vaccinurilor în ceea ce priveşte terminarea pandemiei.

    „Urmărim cu atenţie varianta din Africa de Sud, despre care credem că prezintă mai multe semne de îngrijorare, însă nu considerăm că reprezintă un lucru pe care nu îl putem controla”, a adăugat epidemiologul.

    Între timp, un studiu realizat de cercetătorii Pfizer şi BioNTech arată că vaccinul pe care l-au dezvoltat are toate şansele să fie la fel de eficient împotriva tulpinii descoperite în Regatul Unit.

    „Sunt destul de optimistă cu privire la modul în care vor dispărea aceste noi variante. M-aş putea înşela. Am putea găsi din ce în ce mai multe tulpini, iar vaccinul ar deveni mai puţin potent, însă rămân în continuare optimistă”, a declarat Dr. Rochelle Walensky, directorul Centrului pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor din SUA (CDC).

     

  • Spitalele din Marea Britanie au început să folosească tehnologia blockchain pentru a monitoriza vaccinurile anti-COVID-19

    Două spitale din Regatul Unit au implementat soluţii bazate pe blockchain – tehnologia de tip registru imuabil din spatele criptomonedelor – pentru a ţine evidenţa datelor legate de dozele de vaccin şi de temperaturile la care sunt ţinute acestea înainte de a fi administrate pacienţilor, notează CNBC.

    Unităţile Serviciului Naţional de Sănătate (NHS) din South Warwickshire, Anglia, utilizează în prezent o soluţie dezvoltată de firma britanică Everyware şi de organizaţia americană Hedera Hashgraph. Everyware utilizează senzori pentru a monitoriza echipamentele de stocare în timp real, în timp ce Hedera este un dezvoltator de blockchain susţinut de companii precum Google şi IBM. 

    Blockchain-ul este o tehnologie care a fost descoperită ca registru digital, imuabil, pe care sunt înscrise tranzacţiile cu bitcoin, însă mai mulţi jucători care au apărut în piaţă au construit soluţii noi, mai complexe. Tehnologia blockchain a fost folosită în domenii variate, inclusiv gigantul Walmart a utilizat-o pentru trasabilitatea lanţurilor de aprovizionare cu alimente şi pentru a identifica în timp real potenţialele pericole de contaminare. În România, jucători din industria alimentară precum Cris-Tim au implementat soluţii bazate pe blockchain pentru trasabilitate. 

    Tom Screen, director tehnic în cadrul Everyware, a declarat că senzorii monitorizează temperatura din unităţile de refrigerare a vaccinurilor anti-COVID-19, iar datele sunt trimise mai apoi către o platformă de cloud unde sunt criptate şi transferate pe reţeaua blockchain a Hedera.

    Obiectivul operaţiunii este reprezentat de stocarea digitală a datelor pe care le generează vaccinurile sensibile la temperatură, precum cele dezvoltate de Pfizer şi BioNTech. În teorie, spitalele ar putea fi în stare să găsească toate neregulile în unităţile de refrigerare înainte de administrarea propriu-zisă a vaccinurilor.

    Vaccinul creat de Pfizer/BioNTech trebuie stocat la temperaturi de -70 de grade celsius şi poate rezista în condiţii de două-opt grade celsius până la cinci zile, ceea ce generează o serie de probleme logistice în cadrul proceselor de distribuire.

  • România primeşte alte aproape 90.000 vaccinuri anti-COVID-19 de la Pfizer BioNTech

    A cincea tranşă de vaccin de la Pfizer BioNTech, care constă în 87.750 doze, ajunge luni în România pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara. Vele mai multe doze ajung în Bucureşti, Braşov şi Iaşi.

    Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

    Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, fiind distribuite 87.750 de noi doze, după cum urmează:

    – Centrul Regional de Distribuţie Bucureşti: 33.930 doze;
    – Centrul Regional de Distribuţie Braşov: 11.700 doze;
    – Centrul Regional de Distribuţie Cluj: 9.360 doze;
    – Centrul Regional de Distribuţie Constanţa: 8.190 doze;
    – Centrul Regional de Distribuţie Craiova: 7.020 doze;
    – Centrul Regional de Distribuţie Iaşi: 10.530 doze;
    – Centrul Regional de Distribuţie Timişoara: 7.020 doze.

    În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

    A doua etapă a campaniei de vaccinare a început vineri, fiind destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum şi personalului-cheie care desfăşoară activităţi în domenii esenţiale.

    Alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, săptămânal, România primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei.

  • Cât valorează vaccinurile anti-COVID

    Gigantul farmaceutic Pfizer se pregăteşte să înregistreze anul acesta o creştere de 3-3,1 dolari per acţiune, potrivit CEO-ului Albert Bourla, care a vorbit recent în cadrul unei conferinţe organizate de JPMorgan.

    Firma, care se clasează pe locul 64 în clasamentul Fortune 500 privind cele mai mari corporaţii americane după suma totală a veniturilor, va raporta rezultatele din ultimul trimestru pe 2 februarie 2021, scrie Yahoo Finance.

    „Ne aşteptăm ca vânzările globale de vaccinuri anti-COVID-19 să atingă 39 de miliarde de dolari în 2021 şi credem că Pfizer/BioNTech va domina piaţa cu vânzări de 14 miliarde de dolari”, scrie Karen Andersen, strateg al firmei de servicii financiare Morningstar.

    „Chiar dacă rămânem sceptici cu privire la abilitatea companiei AstraZeneca de a penetra piaţa din SUA, având în vedere datele mixte pe care le-a oferit a treia etapă a testelor clinice, ne aşteptăm ca Statele Unite să obţină suficient de multe doze de la Pfizer, Moderna, Novavax (probabilitate de 70%), şi Johnson & Johnson (probabilitate de 50%) pentru a atinge imunitatea de turmă până la mijlocul lui 2021”, a adăugat Andersen.

    În prezent, preţul unei acţiuni Pfizer este de aproape 36,9 dolari, încheind şedinţa de tranzacţionare de ieri cu o scădere de 0,86%. Între timp, valoarea de piaţă a gigantului a ajuns la circa 205 miliarde de dolari.

    Banca Morgan Stanley se aşteaptă ca preţul unei acţiuni să atingă pragul de 40 de dolari în următoarele 12 luni, ajungând chiar la 48 de dolari în cel mai bun scenariu sau, în cel mai rău caz, la 33 de dolari.

     

  • Avertismentul CEO-ului producătorului de vaccinuri Moderna, care ne schimbă modul în care ne uităm la viaţă: Va trebui să trăim cu Covid „pentru totdeauna”

     
    CEO-ul producătorului de vaccinuri anti-COVID-19 Moderna a avertizat că virusul care a zguduit planeta va rămâne printre noi „pentru totdeauna”, potrivit CNBC. 
     
    „Cred că va trebui să trăim cu acest virus printre noi, cred, totdeauna”, a spus Stephane Bancel într-o discuţie tip panel la JP Morgan Healthcare Conference. Oficialii din domeniul sănătăţii vor trebui să fie permanent în alertă, pentru a identifica eventualele noi variante ale virusuri, astfel încât oamenii de ştiinţă să producă vaccinuri pentru a lupta împotriva lor. 
    Cercetători din Ohio au declarat, de pildă, că au descoperit noi variante posibil originare în Statele Unite şi care au devenit tulpinile dominante din Columbus, Ohio, într-o perioadă de trei săptămâni, între finalul lui decembrie şi începutul lui ianuarie în Columbus, Ohio. 
     
    Cercetătorii de la Pfizer au declarat că vaccinul dezvoltat în parteneriat cu BioNTech pare să fie eficient în ceea ce priveşte noua tulpină de virus, din Regatul Unit, precum şi al unei variante găsite în Africa de Sud. 
     
    Vaccinul Moderna a fost autorizat de autoritatea de profil din Statele Unite (Food and Drug Administration) pentru a fi folosită de americanii care au peste 18 ani. Alte studii trebuie să fie realizate pentru a vedea dacă poate fi administrat şi copiilor, al căror sistem imunitar poate reacţiona diferit de cel al adulţilor. 
     
    În lume există alte patru coronavirusuri care sunt endemice, dar niciunul nu este la fel de contagios sau mortal precum COVID-19, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. 

  • Ce trebuie să ştii despre reacţiile alergice pe care le provoacă vaccinurile anti-coronavirus

    Vaccinurile anti-COVID au venit cu un val de temeri privind siguranţa şi efectele secundare. Mai mulţi oameni care au primit dozele produse de Pfizer/BioNTech şi Moderna au prezentat dureri de cap, febră şi alte tipuri simptome, însă efectele au dispărut rapid, scrie Bloomberg.

    Totuşi, Centrul pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor din SUA (CDC) nu a semnalat niciun deces în urma celor câteva zeci de cazuri de anafilaxie, iar lucrătorii medicali monitorizează în mod constant pacienţii imunizaţi pentru a trata potenţialele reacţii secundare.

    1. Ce este anafilaxia?

    Uneori, combaterea unei infecţii poate veni cu efecte secundare severe. În câteva cazuri, imunizarea poate genera inflamarea şi umflarea ţesuturilor într-o reacţie alergică gravă, numită anafilaxie, care poate provoca în cel mai rău caz decesul pacientului. În Statele Unite, ţară care a raportat aproape un sfert din toate cazurile de COVID-19 la nivel mondial, CDC nu a găsit niciun deces în rândurile persoanelor care au fost spitalizate după prima inoculare. Mai mult, un om din 100.000 a prezentat reacţii alergice grave, reprezentând o rată mai mare decât vaccinul antigripal, însă numărul rămâne totuşi extrem de mic.

    1. Ce vaccinuri anti-COVID au declanşat cazurile?

    Potrivit unui raport publicat pe 6 ianuarie de CDC, 21 de cazuri de anafilaxie au fost asociate cu vaccinul dezvoltat de Pfizer şi BioNTech. Dintre aceştia, 17 oameni au avut un istoric lung de alergii, iar 7 au avut reacţii adverse şi după administrarea altor vaccinuri. De asemenea, au mai fost semnalate trei cazuri similare, două în Marea Britanie şi unul în Israel. Oficialii CDC au mai găsit 29 de cazuri de anafilaxie în rândurile persoanelor vaccinate cu dozele produse de compania Moderna.

    1. A mai fost anafilaxia asociată vreodată cu vaccinurile?

    Da. Şocurile anafilactice au loc o dată la administrarea a 1,3 milioane de doze ale vaccinului antigripal, iar alte vaccinuri au înregistrat o rată de 12 din 25 de milioane de doze, însă numărul de studii este relativ redus. CDC spune că riscul pe care îl implică vaccinarea anti-coronavirus este mult mai mic decât un caz sever de COVID-19.

    1. Cât durează riscurile?

    Reacţiile anafilactice au loc de regulă la câteva minute/ore de la expunerea la substanţa respectivă, spune Michael Kinch, expert în dezvoltarea medicamentelor din cadrul Universităţii Washington. În Statele Unite, până acum, durata de timp este de două până la 150 de minute, iar media este de 13 minute, potrivit CDC.

    1. Cum se pot trata reacţiile adverse?

    SUA şi Marea Britanie le recomandă oamenilor care au alergii la vreun ingredient pe care îl conţin vaccinurile pentru COVID să evite imunizarea. Anafilaxia poate fi tratată rapid cu antihistaminice şi injectoare de adrenalină, tratamente care nu elimină efectele benefice ale vaccinului. În Statele Unite, persoanele cu alergii sunt monitorizate de două ori mai mult după administrare, iar cei care au prezentat reacţii adverse nu vor mai fi luaţi în calcul pentru a doua doză.

    1. Se ştie ce anume cauzează reacţiile?

    Momentan nu este clar. Primii doi candidaţi sunt polietilenglicolul – substanţă găsită în mai multe alimente, produse cosmetice şi medicale – şi nanoparticulele lipide care încapsulează componenta genetică din vaccinuri, numită ARN mesager. Polietilenglicolul a fost asociat cu mai multe cazuri de anafilaxie, spune Eric Topol, expert în studii clinice şi director al Institutului de Cercetare Scripps din California.

     

  • Vaccinuri făcute pe pile. Două cazuri grave

    Autorităţile poloneze anchetează unităţile Universităţii de Medicină din Varşovia.

    Au fost confirmate bănuielile de redirecţionare a dozelor destinate medicilor.

    Premierul polonez, Adam Niedzielski, a ameninţat că vor fi consecinţe dacă au existat cu adevărat unii privilegiaţi.

    Potrivit oficialilor din sănătate, 18 vedete au fost vaccinate joi, fără să îşi respecte rândul.

    În SUA, unor vârstnici din Tennessee li s-a spus să meargă acasă din cauza lipsei de stocuri. După aceea oficialii din sănătate şi-au chemat prietenii şi rudele şi le-au administrat vaccinul.

    În faţa presei, spitalul s-a apărat că nu era la curent cu stocul exact. Nu este clar dacă printre cei vaccinaţi erau şi medici, aflaţi în prima linie.