BusinessMagazin

Tag: ue

  • Croaţia refuză să participe la misiunea UE de instruire a militarilor ucraineni -2-

    Parlamentul de la Zagreb nu a putut întruni majoritatea de două-treimi necesară pentru aprobarea participării Croaţiei la Misiunea UE de susţinere a armatei ucrainene, informează agenţia Reuters. Pentru a fi fost aprobat, proiectul trebuia să fi primit cel puţin 100 de voturi din totalul de 151, dar a primit doar 97 de voturi favorabile.

    Preşedintele Zoran Milanovic, comandantul suprem al forţelor armate croate, se opune asistenţei militare directe oferite Ucrainei, inclusiv unui plan de instruire a 100 de militari ucraineni pe teritoriul Croaţiei. Pe fondul disputelor dintre preşedinte şi Guvern, a fost sesizat Parlamentul, care a respins proiectul. Zeci de parlamentari au lipsit de la vot. Opoziţia a argumentat că nu vrea să fie ostatică în disputele dintre preşedinte şi Guvern.

    Uniunea Europeană a înfiinţat în octombrie Misiunea de asistenţă militară pentru Ucraina (EUMAM), care se va ocupa inclusiv de instruirea militarilor ucraineni în state europene, în principal în Polonia.

    Preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovic, a respins cererea Guvernului de la Zagreb privind participarea la Misiunea UE, argumentând că naţiunea croată nu trebuie să se implice în război. Milanovic subliniază că participarea la Misiunea UE ar încălca legea fundamentală, întrucât nu există nicio bază legală de a defini Ucraina drept aliat, dat fiind că nu face parte nici din Uniunea Europeană, nici din Alianţa Nord-Atlantică.

  • Oficial UE: Europa nu se poate baza doar pe SUA pentru a se apăra

    Jiri Sedivy, şeful agenţiei de apărare a UE a declarat că Europa nu se poate baza doar pe SUA pentru a se apăra faţă de ameninţările externe.

    Statele Uniunii Europene ar trebui să cumpere arme în comun pentru a reface stocurile după ce au aprovizionat Ucraina, a declarat şeful agenţiei de apărare a blocului, avertizând că SUA ar putea să nu fie întotdeauna capabile să protejeze Europa de ameninţări.

    „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei demonstrează deficienţele noastre în materie de capacităţi”, a declarat Jiri Sedivy, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare, un organism al UE care ajută guvernele blocului să îşi dezvolte capacităţile militare.

    Agenţia se află în discuţii cu firmele europene de armament pentru a stimula producţia, a spus el. De asemenea, sunt discuţii cu ţările membre pentru a se asocia şi pentru a cumpăra echipamente şi muniţie.

    „Este important ca noi, Uniunea Europeană, să fim capabili să devenim un furnizor credibil de securitate în protejarea cetăţenilor”, a declarat Sedivy pentru Reuters, îndemnând ţările să ţină cont de apelurile SUA de a investi în apărare.

    „Statele Unite vor fi inevitabil angajate în Asia-Pacific şi nu vor fi capabile să furnizeze unii dintre factorii esenţiali, cum ar fi transportul aerian strategic, avioanele de recunoaştere, rachetele ghidate cu precizie şi apărarea aeriană.”

    El a subliniat şi ameninţarea terorismului din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord.

    Europa a avut o abordare divizată în materie de apărare, ţările echipându-şi în mare parte armata pe cont propriu, ceea ce a generat un mozaic de arme şi echipamente incompatibile.

    Războiul din Ucraina a confruntat regiunea cu cea mai mare provocare din ultima generaţie, expunând diviziuni profunde în ceea ce priveşte modul de abordare a problemelor de securitate.

    Cheltuielile europene în domeniul apărării au depăşit pentru prima dată 200 de miliarde de euro în 2021, în creştere cu 6% faţă de anul precedent. Totuşi, fără ajutorul SUA, UE ar avea dificultăţi în a se apăra singură, neavând informaţii, avioane de recunoaştere şi apărare antirachetă cu rază medie de acţiune, precum şi nave amfibii şi submarine, potrivit unui raport din 2020 al Parlamentului European.

  • Parchetul UE cere suspendarea imunităţii a două eurodeputate

    Biroul Procurorului European (EPPO) a comunicat că solicitările de suspendare a imunităţii au fost formulate pe baza unui raport primit de la Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF), privind “suspiciuni de fraudă în detrimentul bugetului UE, în legătură cu gestionarea indemnizaţiilor parlamentare”, conform site-ului Politico.eu. Investigaţia vizează în mod special fonduri alocate asistenţilor parlamentari.

    Eurodeputata Eva Kaili (Grecia), membră a Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (centru-stânga), este deja în arest preventiv în cadrul anchetei autorităţilor belgiene privind acte de corupţie. Eurodeputata Maria Spyraki este tot din Grecia, dar face parte din grupul Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta).

    Noua investigaţie coincide cu cea a autorităţilor belgiene, dar nu este clar dacă există vreo legătură directă între cazuri.

    Eurodeputata Maria Spyraki a afirmat în mod clar că ea nu are nicio legătură cu investigaţia privind promovarea ilegală a intereselor Qatarului. “Eu accept bucuroasă suspendarea imunităţii pentru a arăta că nu am litigii financiare pe nici măcar un euro cu Parlamentul European. Problema se referă la indemnizaţia primită de un fost coleg străin care avea o problemă personală gravă şi a lipsit o perioadă din Parlamentul European. Eu nu am nicio legătură cu scandalul privind Qatarul, nu am nicio legătură cu alt caz”, a declarat Maria Spyraki.

    Roberta Metsola susţine că va aplica reforme “ample” pentru combaterea corupţiei în instituţiile UE

    Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat, joi, reforme “ample” pentru anul 2023, în contextul scandalului de corupţie care afectează instituţia, informează cotidianul Le Figaro. “Sunt pe cale să elaborez un pachet de reforme ample care va fi prezentat la începutul anului viitor”, a declarat Roberta Metsola la reuniunea Consiliului European, aflată în curs la Bruxelles.

    Printre măsurile care ar urma să fie aplicate se numără garanţii de protejare a activiştilor de integritate şi interzicerea grupurilor de prietenie non-oficiale cu naţiuni din afara Uniunii Europene. “Există vulnerabilităţi care trebuie remediate, spre exemplu în privinţa activităţilor foştilor membri ai Parlamentului European, în privinţa registrelor de transparenţă şi a persoanelor autorizate să intre în Parlamentul European”, a subliniat Roberta Metsola.

    Eva Kaili, unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului UE, este în detenţie preventivă sub acuzaţia de luare de mită, în cadrul anchetei care vizează presupusa favorizare a Qatarului. Eva Kaili susţine că este nevinovată. Autorităţile belgiene au efectuat, vinerea trecută, o serie de percheziţii în mai multe zone din Bruxelles, reţinând cinci suspecţi, printre care Eva Kaili şi un fost eurodeputat italian, în cadrul unei investigaţii privind acte de corupţie pentru promovarea intereselor Qatarului.

    Justiţia belgiană a lansat percheziţiile în cadrul unei anchete privind un grup infracţional infiltrat în Parlamentul European cu intenţia de influenţare a politicilor Uniunii Europene pentru promovarea intereselor Qatarului, potrivit publicaţiilor Le Soir şi Knack. Autorităţile belgiene nu au dezvăluit numele fostului eurodeputat reţinut, dar, conform cotidianului Corriere della Sera, este vorba de italianul Pier Antonio Panzeri, membru al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.

  • UE anunţă că în 2023 ar putea să apară o penurie de gaze

    Conducerea Uniunii Europene susţine că a asigurat suficiente gaze pentru această iarnă, dar susţine că UE s-ar putea confrunta cu o penurie de gaze anul viitor, dacă Rusia va reduce şi mai mult livrările.

    „În ciuda măsurilor pe care le-am luat, s-ar putea să ne confruntăm cu un deficit de până la 30 de miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaz anul viitor”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Sky News.

    Declaraţia a fost făcută luni, în cadrul unei conferinţe de presă. Ursula von der Leyen a citat date ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie care urmează să fie publicate tot luni.

  • Anchetă de corupţie la Parlamentul European / Patru suspecţi, inclusiv un fost eurodeputat, reţinuţi

    Justiţia belgiană a lansat percheziţiile în cadrul unei anchete privind un grup infracţional infiltrat în Parlamentul European cu intenţia de influenţare a politicilor Uniunii Europene pentru promovarea intereselor Qatarului, potrivit publicaţiilor Le Soir şi Knack.

    Au fost reţinuţi patru suspecţi, printre care se numără un fost eurodeputat italian. Autorităţile nu i-au dezvăluit numele, dar, conform cotidianului Corriere della Sera, este vorba de fostul eurodeputat Pier Antonio Panzeri, membru al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor. Toţi suspecţii reţinuţi sunt cetăţeni italieni. Printre ei se numără, potrivit cotidianului La Repubblica, şi Luca Visentini, secretarul general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES).

    Poliţia judiciară belgiană a anunţat, potrivit cotidianului Le Soir, că au fost efectuate percheziţii în 16 clădiri din Bruxelles şi de la periferia capitalei Belgiei, “în cadrul unei vaste anchete privind activităţi ale unei presupuse organizaţii infracţionale, activităţi de corupţie şi spălare de bani”. “Există suspiciuni că un stat din zona Golfului a încercat să influenţeze deciziile economice şi politice ale Parlamentului European”, subliniază Poliţia judiciară federală din Belgia.

    Surse din cadrul anchetei au afirmat că, în cursul percheziţiilor de vineri, a fost depistată suma de 500.000 de euro în numerar în reşedinţa din Bruxelles a fostului eurodeputat reţinut.

  • Ylva Johansson: “Sunt dezamăgită” de respingerea admiterii României şi Bulgariei în Schengen

    Ylva Johansson, comisarul UE pentru Afaceri Interne, s-a declarat “dezamăgită” de respingerea admiterii României şi Bulgariei în Schengen, în timp ce Vít Rakušan, ministrul de Interne din Cehia, ţară care exercită Preşedinţia Consiliului UE, a reafirmat că cele două ţări îndeplinesc criteriile.

    “În primul rând, aş vrea să le transmit tuturor cetăţenilor din Croaţia «bunvenit» şi «felicitări», sunteţi întâmpinaţi călduros în Spaţiul Schengen. Dar vreau să mă adresez şi cetăţenilor din România şi Bulgaria: meritaţi să fiţi membri cu drepturi depline ai Spaţiului Schengen, meritaţi să aveţi acces la liberă circulaţie în Spaţiul Schengen, aţi beneficiat de o susţinere puternică de la aproape toate statele membre, de o susţinere extrem de puternică din partea ministrului ceh Rakušan şi din partea Preşedinţiei cehe, de o susţinere puternică din partea Comisiei Europene, de aceea aş vrea să spun că sunt şi eu dezamăgită şi împărtăşesc dezamăgirea cetăţenilor din România şi Bulgaria”, a afirmat Ylva Johansson, conform agenţiei MEDIAFAX, la finalul Consiliului UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne.

    “Sigur că este rolul Comisiei Europene să fie optimistă şi să facă următorii paşi. Vom continua să facem acest lucru, sunt convinsă că vom reuşi admiterea României şi Bulgariei în timpul acestui mandat” (legislatura 2019-2024 – n.red), “aceasta va fi prioritatea mea”, a subliniat Ylva Johansson.

    “Transmitem felicitări Croaţiei, noul stat membru Schengen, a fost din primul moment al Preşedinţiei cehe una dintre cele mai mari priorităţi şi sunt bucuros că, după foarte mult timp, putem vorbi despre extinderea Schengen. Croaţia chiar a făcut totul pentru a fi în Schengen şi suntem siguri că acest mesaj este foarte pozitiv pentru toţi cetăţenii UE, este un mesaj pozitiv şi sunt recunoscător Comisiei Europene, Parlamentului UE şi tuturor statelor membre care ne-au oferit nouă, în calitatea de stat care deţine Preşedinţia Consiliului, o susţinere uriaşă permanent. Dar, din punctul meu de vedere, şi România şi Bulgaria sunt pregătite să devină state membre Schengen şi le sunt foarte recunoscător celor două ţări pentru tot ce au făcut în ultimul an şi în ultima lună. Sunt convins că va veni şi vremea lor curând. Mulţumesc şi viitoarei Preşedinţii suedeze a Consiliului UE că este pregătită să menţină acest subiect, extinderea Schengen, în discuţiile cu România şi Bulgaria, cu o prioritate majoră”, a afirmat, la rândul său, Vít Rakušan, ministrul de Interne din Cehia, ţară care exercită Preşedinţia Consiliului UE.

  • Consiliul UE a respins admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen

    “Un alt succes extraordinar. Tocmai am decis la Bruxelles extinderea Spaţiului Schengen prin admiterea Croaţiei”, a declarat Vit Rakusan, ministrul de Interne din Cehia, ţară care exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

    Conform unor oficiali politici de la Bruxelles citaţi de cotidianul Le Figaro, cererile României şi Bulgariei de admitere în Spaţiul Schengen au fost respinse.

    Reprezentantul Austriei s-a pronunţat împotriva integrării României şi Bulgariei în Schengen, iar cel al Olandei a votat împotriva admiterii Bulgariei.

  • UE aprobă o lege care obligă companiile aeriene să plătească mai mult pentru poluare

    În prezent, companiile aeriene care efectuează zboruri în Europa trebuie să prezinte permise de pe piaţa de carbon a UE pentru a-şi acoperi emisiile, însă UE le oferă majoritatea acestor permise gratuit.

    Acest lucru ar urma să se schimbe în conformitate cu legea convenită de negociatorii din ţările UE şi Parlamentul European, care ar urma să elimine treptat aceste permise gratuite până în 2026, au declarat pentru Reuters surse apropiate discuţiilor.

    Astfel, companiile aeriene vor trebui să plătească pentru permisele de CO2, ceea ce va reprezenta un stimulent pentru ca acestea să polueze mai puţin.

    O cantitate mult mai mică de permise gratuite de CO2 va fi pusă la dispoziţia companiilor aeriene care utilizează combustibili de aviaţie sustenabili (SAF) pentru a le compensa parţial diferenţa de preţ dintre SAF şi kerosen, un combustibil fosil mult mai ieftin, au precizat sursele.

    Până în prezent, UE şi-a limitat piaţa carbonului la acoperirea emisiilor generate de zborurile efectuate în interiorul UE, dar negociatorii au convenit că Bruxelles va evalua în 2026 dacă sistemul de compensare a emisiilor de CO2 ale zborurilor internaţionale al agenţiei ONU pentru aviaţie OACI este pe calea cea bună pentru a obţine emisii zero până în 2050 – iar dacă nu este cazul, UE va propune extinderea pieţei carbonului pentru a acoperi emisiile generate de toate zborurile care pleacă.

    Militanţii pentru combaterea schimbărilor climatice au deplâns faptul că emisiile generate de zborurile internaţionale nu vor fi adăugate mai devreme pe piaţa carbonului.

    Atât ţările UE, cât şi Parlamentul European trebuie să aprobe în mod oficial legea înainte ca aceasta să intre în vigoare.

  • Ţările UE discută un plafon mai mic pentru preţul gazelor – documente

    Ţările Uniunii Europene vor lua în considerare vineri o propunere de plafonare a preţului la gaze puţin mai mică decât cea de la Bruxelles, pe care unii o consideră prea mare, o mână de ţări insistând pentru o limită şi mai mică, arată documente consultate de Reuters.

    Ţările Uniunii Europene încep vineri seară negocierile privind propunerea Comisiei Europene de plafonare pentru limitarea creşterii preţurilor la gaze şi se grăbesc să ajungă la un acord până pe 13 decembrie.

    Săptămâna trecută, Comisia a propus un plafon al preţului la gaze care ar intra în vigoare dacă preţul la gaze din prima lună al Title Transfer Facility (TTF) ar depăşi 275 de euro pe megawatt-oră timp de două săptămâni şi ar fi cu 58 de euro mai mare decât un preţ de referinţă al gazelor naturale lichefiate timp de 10 zile.

    Unele ţări au criticat propunerea iniţială a UE, sugerând, printre altele, că aceasta a fost concepută cu un preţ atât de ridicat şi cu criterii atât de stricte încât plafonul nu ar fi fost niciodată activat şi, prin urmare, nu ar fi reuşit să protejeze economiile lor de creşterile de preţ.

    Vineri, ţările vor examina o propunere revizuită a Republicii Cehe, care deţine preşedinţia rotativă a UE, care ar reduce limita la 264 de euro/MWh şi ar cere ca preţurile să rămână peste acest nivel timp de cinci zile de tranzacţionare, în loc de două săptămâni, pentru a declanşa plafonul.

    Propunerea revizuită, consultată de Reuters, ar extinde, de asemenea, plafonul pentru a acoperi nu numai contractul de gaz pe prima lună, aşa cum a propus Comisia, ci şi contractele cu date de expirare de până la un sfert de an.

    Dar ţările încă nu sunt de acord cu privire la plafonarea totală a preţurilor, în timp ce cel puţin cinci ţări fac presiuni pentru un plafon şi mai mic.

    Într-un document transmis săptămâna aceasta celorlalte state membre ale UE, Italia, Polonia, Grecia, Belgia şi Slovenia au propus două opţiuni: fie un plafon de preţ fix mult mai mic, de 160 de euro/MWh, fie un “plafon de preţ dinamic” care ar putea fluctua în funcţie de preţurile de referinţă existente pentru gazele naturale lichefiate.

    Cu toate acestea, câteva ţări, printre care Germania şi Ţările de Jos, avertizează că plafonarea preţurilor ar putea îngreuna atragerea de către Europa a unor livrări de gaze atât de necesare de pe pieţele globale.

    Preţurile la gaz în UE au crescut vertiginos în acest an, deoarece Rusia a redus livrările de gaz către Europa în urma invaziei sale în Ucraina, ceea ce a determinat guvernele să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a-şi proteja economiile de creşterea bruscă a costurilor energiei.

    Însă, deşi ţările UE au convenit deja asupra unei serii de măsuri de urgenţă în domeniul energiei, inclusiv asupra cerinţelor de umplere a depozitelor de gaze pentru a se pregăti pentru iarnă, diplomaţii se aşteaptă la negocieri dificile privind plafonarea preţurilor, iar unii se îndoiau că se va putea ajunge la un acord la timp pentru reuniunea din 13 decembrie, când miniştrii energiei din ţările UE vor trebui să îl aprobe.

  • Criza costului vieţii aruncă o umbră asupra Black Friday în Europa

    Retailerii europeni speră ca ziua de reduceri de Black Friday să îi facă pe cumpărători să cheltuiască, deşi aceasta are loc pe fundalul unei crize tot mai grave a costului vieţii şi al distragerii atenţiei de către Cupa Mondială de fotbal, scrie Reuters.

    Comercianţii cu amănuntul din Europa se tem că sezonul comercial de Crăciun ar putea fi cel mai slab din cel puţin un deceniu, deoarece cumpărătorii îşi reduc cheltuielile, în timp ce costurile afacerilor nu dau semne de diminuare, comprimând marjele de profit.

    Inflaţia de două cifre a afectat puterea de cumpărare a consumatorilor, iar încrederea acestora este, de asemenea, la cel mai scăzut nivel sau aproape de cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, în condiţiile în care facturile la energie în creştere se adaugă la spirala costului vieţii.

    Dar, pentru a-şi bugeta finanţele, consumatorii au început cumpărăturile de Crăciun mai devreme în acest an şi mulţi dintre ei par să fie pregătiţi să cumpere de Black Friday.

    Cu toate acestea, este posibil ca unii consumatori să aibă alte priorităţi, având în vedere că Ţara Galilor, Anglia, Olanda şi Polonia vor participa vineri la Cupa Mondială.

    Britanicii vor cheltui 8,7 miliarde de lire sterline (10,5 miliarde de dolari) în weekendul de Black Friday (25-28 noiembrie), potrivit unui studiu realizat de GlobalData pentru VoucherCodes – o creştere de 0,8% faţă de anul trecut, dar care maschează o scădere mare a volumelor odată ce se ia în calcul inflaţia.

    În acest an, consumatorii vor folosi Black Friday, care a devenit mai mult un eveniment online, mult mai mult pentru a sări pe oferte spontane şi pentru cadouri de Crăciun, decât pentru achiziţii mai mari, potrivit consultanţilor McKinsey.

    Cercetarea acestuia arată că un sfert dintre consumatorii britanici şi-au făcut deja cumpărăturile de Crăciun, în timp ce aproximativ unul din 10 intenţionează să facă cea mai mare parte din ele în Black Friday.

    Idealo, portalul european de comparare a preţurilor, a declarat că 65% dintre cumpărătorii italieni online sunt pregătiţi să cumpere un produs în timpul evenimentului.

    În Franţa, 70% intenţionează să facă cumpărături de Black Friday şi Cyber Monday, potrivit unui studiu realizat de PwC France.

    Cu toate acestea, spaniolii sunt mai puţin entuziaşti, doar 24% dintre cumpărători plănuind să profite de ofertele de Black Friday pentru a începe cumpărăturile de Crăciun, potrivit Asociaţiei spaniole a companiilor de bunuri de larg consum.

    În Statele Unite, National Retail Federation (NRF) a prognozat că vânzările de sărbători vor creşte într-un ritm mai lent în acest an, în timp ce Amazon a estimat cea mai mică creştere a veniturilor pentru orice perioadă de sărbători din ultimii ani.

    În Marea Britanie, perioada de tranzacţionare Black Friday este deosebit de importantă pentru grupuri precum grupul de magazine John Lewis, retailerii de produse electrice de consum Currys şi AO World şi retailerul de mărfuri generale Argos, care face parte din grupul de supermarketuri Sainsbury’s.

    Unii retaileri importanţi, printre care Marks & Spencer, evită în mare parte evenimentul.

    La mai bine de un deceniu de când a fost adus în Europa de Amazon, valoarea Black Friday pentru comercianţii cu amănuntul încă divizează opiniile.

    Susţinătorii spun că promoţiile planificate cu atenţie, în strânsă cooperare cu furnizorii globali, permit comercianţilor cu amănuntul să stimuleze vânzările şi să menţină marjele de profit.

    Cei care se opun susţin că reducerile aspiră vânzările de Crăciun cu profituri reduse şi subminează dorinţa consumatorilor de a plăti din nou preţul întreg înainte de sărbători.