Tag: tutun

  • (P) Ce este fumatul pasiv si cum se poate evita?

    Fumatul activ şi afectarea sănătăţii este un lucru, iar fumatul pasiv este un alt lucru, determinat de primul, şi afectează mediul înconjurător, dar, în special, pe cei care stau în preajma fumătorilor. De ce oamenii care nu fumează trebuie să plătească, având de suferit din cauza fumătorilor? Deşi există numeroase campanii ce au ca tematică oprirea fumatului, totuşi viciul continuă să persiste în randul unui număr destul de ridicat de persoane. Câteva detalii despre fumatul pasiv vă oferim în cele ce urmează.

    Atunci când iese fum din ţigară, în acelaşi timp se eliberează diferite substanţe nocive care intră în componenţa ţigării. Fumul pasiv provine, în principal, din două surse:

    • Fumul de flux lateral, care provine de la ţigara aprinsă, trabucul aprins sau de la orice produs de acest tip.
    • Fumul de flux principal, care este expirat de un fumător.

    De cele mai multe ori, oamenii cred că ambele moduri sunt identice, dar, de fapt, situaţia e cu totul alta. Fumul de flux lateral este mai periculos decât fumul de flux principal, deoarece are o concentraţie mai mare de agenţi care cauzează cancer. Particulele prezente în fumul de flux lateral sunt mult mai scurte şi mai subţiri decât particulele din fumul de flux principal. O simplă menţiune a tuturor consecinţelor fumatului, indiferent dacă este vorba de fumat activ sau pasiv, te duce cu gândul la vizitele la un medic stomatolog pentru tratamente de albire, la diverse boli şi afecţiuni ale sănătăţii, sau chiar la ceva mai sumbru – servicii funerare, necesare odată ce se ajunge la boala incurabilă amintită mai sus.

    Fumatul pasiv este periculos. Cei care nu fumează, dar stau în preajma celor care o fac, sunt afectaţi şi ei de efectele acestei acţiuni nocive. Fumătorii de ţigări lasă în urma lor impurităţi nedorite cu care se confruntă, în mod inevitabil şi involuntar, nefumătorii, indiferent de cât de eficient este sistemul de ventilaţie instalat în incinta respectivă, în care îşi desfăşoară activitatea unii lângă alţii.

    După o perioadă de timp în care fumătorii îşi dau seama de efectele nefaste ale acestui obicei, ei încep să caute alternative şi înlocuitori pentru ţigările tradiţionale din tutun, astfel încât acestea să îi ajute să renunţe la fumat şi, mai mult decât atât, să elimine riscul cauzării diferitelor boli în rândul lor şi a celor care sunt pasivi. Riscurile apar însă nu doar la nivelul persoanelor, ci şi al bunurilor de larg consum. Spre exemplu rişti să arzi cu ţigara, din neatenţie, piese de mobilier de calitate pe care tocmai le-ai montat în locuinţă, sau alte bunuri de care te foloseşti zilnic.

    Plasturii cu nicotină, gumele de mestecat şi multe alte mijloace de înlocuire a nicotinei sunt disponibile pe piaţă, cu scopul de a-i ajuta pe fumători să renunţe la fumat. Cea mai eficientă alternativă care oferă, în acelaşi timp, o experienţă reală de fumat, este dată de incredibilele ţigări electronice.

    În anul 2003, domnul Hon Lik a inventat ţigara electronică, un dispozitiv care arată exact ca o ţigară obişnuită, dar care are o mulţime de avantaje în plus. Cu timpul, această ţigară electronică a trecut prin mai multe etape, astfel că, în prezent, piaţa este plină de numeroase branduri care fabrică şi vând astfel de produse.

    Avantajele sunt multiple: scapi de fumul care îţi dăunează ţie şi celor din jur, reduci numărul de tratamente de albire dentară, nu îţi mai supui corpul la atâtea riscuri datorate viciului nociv al fumatului.

    La nivel de utilizare, poţi avea aceeaşi experienţă a fumatului într-un mod simplu: ţigara electronică funcţionează în baza unei baterii, care poate fi încărcată cu un cablu USB conectat direct la un laptop refurbished, second hand sau nou, ori la un PC, în mod similar unei baterii externe pentru smartphone.

    Fără să poluezi aerul, aduci necesarul de nicotină pe care ţi l-a format viciul şi poţi chiar să reuşeşti să renunţi la fumat, reducând treptat concentraţia lichidului. Ţinând cont de toate aceste avantaje, concluzia ce urmează este mai mult decât evidentă.

    Aproape fiecare brand pretinde că produsul său este cea mai buna ţigară electronică din industrie. Singurul lucru care scoate în evidenţă calitatea ţigării electronice este proprietatea de a produce vapori în loc de fum. Indiferent de brandul ales, este o certitudine că ţigara electronică este o alternativă mult mai sănătoasă pentru fumat, ţinând departe efectele nocive ale tutunului care îi afectează atât pe fumătorii activi, cât şi pe fumătorii pasivi.

    Soluţii de PR oferite de E-Advertising

  • Contrabanda continuă să crească

    „Şi în ianuarie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre de 36,8%, cu toate că se află în scădere faţă de noiembrie 2015, cu peste 10 p.p. Regiunile nord-vest şi vest deţin, de asemenea, cote importante, deşi se află pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea produselor cu timbru de Ucraina continuă să crească în ritm accelerat, cu 5,5 p.p., până la 22,5%. Aşa numitele „cheap whites”, deşi se află în scădere (minus 2,5 p.p. faţă de noiembrie), continuă să deţină cea mai mare cotă (56%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,8%, respectiv 1,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    „Am semnalat încă de la semnarea Acordului de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina că autorităţile nu vor fi  pregătite să combată eficient noul val de contrabandă. În Suceava şi Botoşani, în multe sate şi comune, ponderea produselor ilegale ajunge şi la 90%. Un pachet de ţigarete care costă în Ucraina 2,8 lei, se vinde dincoace de graniţă cu 8 lei. Ne îngrijorează profund lipsa unor politici coerente în domeniul tutunului, atât în ceea ce priveşte combaterea traficului ilicit, cât şi reglementarea industriei legale care, reamintim, este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu aproape 3 miliarde de euro virate în 2015. Semnalele companiilor producătoare în legătură cu întârzierea transpunerii Directivei tutunului şi efectele acesteia asupra impulsionării comerţului ilegal au fost total ignorate de către autorităţi. După aproape doi ani de la publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al UE, Guvernul a aprobat recent un text care prevede că legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începând cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puţin de trei luni, timp în care Parlamentul ar trebui să adopte legea, iar noi să comandăm furnizorilor globali alte ambalaje şi să investim în modificarea liniilor de producţie fără nici o garanţie asupra formei finale a legii şi a normelor ei de aplicare. Propunerea de a include în proiect o perioadă de tranziţie pentru producţie nu a fost luată în considerare de Executiv, care a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog şi transparenţă decizională, bazându-se doar pe părerile aşa-zişilor experţi”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „În ciuda condiţiilor dificile de iarnă, autorităţile au depus eforturi susţinute şi în această perioadă: au fost descoperite fabrici ilegale, s-au confiscat cantităţi importante de ţigarete de contrabandă, au fost făcute arestări şi percheziţii. Cu toate acestea, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie, cu 0,3 p.p., confirmându-se astfel tendinţa de urcare a pieţei negre, ceea ce este de natură să ne alarmeze. Faptul că a crescut abrupt ponderea produselor traficate ilegal din Ucraina, o ţară aflată în conflict deschis, arată implicaţiile comerţului ilegal cu ţigarete, o activitate derulată de structuri criminale bine organizate. Ca urmare, reiterăm că este absolut necesară o abordare cât se poate de serioasă a fenomenului, în cadrul unei Strategii Naţionale de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, care să prevadă măsuri concrete pentru următorii ani. Această Strategie a fost cerută public, în mai multe rânduri, de autorităţile de aplicare a legii, dar şi de Consiliul Concurenţei care, în 2014, la încheierea investigaţiei pe piaţa de profil a solicitat  înfiinţarea unui Grup de lucru care  să implice atât factorii decidenţi în materie de politici fiscale, cât şi  autorităţile de reglementare, dar şi industria şi instituţiile operative”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

    „Comerţul ilicit cu ţigarete continuă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de nivelul mediu de 10%, din Uniunea Europeană. Cu toate că autorităţile depun eforturi susţinute pentru combaterea contrabandei, pentru reducerea pe viitor a pieţei negre, este nevoie de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autorităţile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    „Aşa cum anticipam anul trecut, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie 2016, în ciuda eforturilor autorităţilor competente în combaterea contrabandei. Principala ameninţare pentru piaţa legală în viitorul apropiat este cadrul de reglementare sau mai degrabă faptul că încă nu-l cunoaştem. Mă refer la proiectul de transpunere a Directivei tutunului. Acordarea unei perioade de tranziţie pentru producţie, cu respectarea termenului de „piaţă curată” (20 mai 2017) ar reprezenta o soluţie atât în beneficiul producătorilor, cât şi în cel al statului, prin îndeplinirea indicatorilor macroeconomici şi protejarea încasărilor la buget. Plătim statului 80% din preţul unui pachet de ţigarete, contribuţia lunară medie se ridică la 250 milioane de euro, suntem o industrie legală. Ca urmare, ne aşteptăm ca opiniile să ne fie ascultate obiectiv, în mod deschis şi constructiv, ca în cazul oricăror alţi actori economici”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.

    „Faptul că potrivit Studiului Novel Research, nivelul traficului ilicit cu ţigarete  este în uşoară creştere, implică necesitatea intensificării eforturilor de combatere a fenomenului. Contrabanda cu ţigarete este principalul curent de fraudă la frontiera internaţională de nord şi nord-est. În primele două luni ale anului, s-au confiscat peste 700.000 bucăţi ţigarete, cele mai importante capturi fiind înregistrate la frontiera cu Ucraina şi Republica Moldova (de ex. 230.000 ţigarete la biroul vamal Siret, 150.000 la biroul vamal Halmeu, 10.000 ţigarete la BV Albita etc.). Pe lângă intensificarea activităţilor operative punctuale, este necesar să derulăm şi în acest an, în judeţele de graniţă, împreună cu producătorii de tutun, campanii publice de conştientizare a efectelor negative ale contrabandei. De asemenea, urmărim  instruirea şi perfecţionarea profesională a echipelor mobile canine special antrenate în depistarea ţigaretelor, precum şi a numerarului”, a declarat Claudiu Ardeleanu, Director General, Direcţia Generală a Vămilor.

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • Cine câştigă şi cine pierde din interzicerea fumatului

    Un sfert dintre adulţii din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunţe la acest obicei în ultimul an. Intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spaţiile publice, din 16 martie, va face ca acest viciu să devină unul prohibitiv. Ce înseamnă acest lucru pentru producătorii de tutun, unii dintre cei mai importanţi contributori la bugetul de stat? Experţii de la KeysFin au analizat situaţia din această industrie, iar rezultatele financiare sunt pe măsura restricţiilor dure impuse de autorităţi, se arată în studiul KeysFin

    Datele raportate la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor arată că cifra de afaceri a producătorilor de tutun din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014.

    Interesant este că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în 2010, cele 15 companii întregistrate în România cu codul CAEN 1200 raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunţau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei.
    “După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele producătoare de tutun au înţeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reuşind să îşi menţină marja de câştig, în ciuda prăbuşirii cifrei de afaceri”, au explicat analiştii de la KeysFin.
    Industria tutunului este, în prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului, care include şi firmele care comercializează ţigarete, a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.

    Interdicţia totală privind consumul de ţigări în spaţiile publice va face ca industria să caute soluţii alternative, pentru a evita falimentul.

    “Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, spun aceştia.

    Analiza realizată de KeysFin arată că cele mai importante firme din industria tutunului din România sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tobacco, Philip Morris România SRL, China Tobacco International si Rom Ital SRL. Împreună, acestea au realizat în 2014, o cifră de afaceri totală de 947,5 milioane de lei.

    Cel mai important jucător este JTI International Manufacturing SA, cu afaceri de 545,2 milioane de lei şi 260 de salariaţi, urmat de British American Tobacco cu 179,1 milioane lei şi 560 de angajaţi şi Philip Morris România SRL cu 165,9 milioane lei.

    Industria tutunului, privind-o exclusiv din prisma datelor financiare oficiale, a angajat în 2014 aproape 1600 de angajaţi.

    “Există încă un comerţ important de ţigări de contrabandă, aduse din ţările din jur, dar şi un consum de ţigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piaţă. Potrivit unui studiu independent Novel Research, una din şase ţigarete vândută în România este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori”, spun experţii.
    img

    Datele statistice arată că, dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete – TVA –ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
    “Intrarea în vigoare a legii fumatului va influenţa, astfel, şi încasările la bugetul de stat. Pe de altă parte, restricţiile îşi vor regăsi efectele pozitive, pe termen mediu şi lung, în starea de sănătate a populaţiei. Iar acest lucru va duce la o scădere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun”, afirmă cei de la KeysFin.

    Potrivit unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenţii care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influenţa comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influenţate de legea anti-fumat.

  • 1,2 mld. pachete de ţigări fabricate anul trecut în România

    Producătorii au arătat astăzi, practic, în fabrica JTI din Bucureşti, de ce sunt necesare şase luni pentru adaptarea producţiei la cerinţele Directivei tutunului, care nu a fost încă transpusă în legislaţia naţională. Reprezentanţii fabricii de pe platforma Pipera au explicat în detaliu etapele şi timpul alocat pentru fiecare operaţiune de pregătire şi tipărire a ambalajelor, operaţiuni executate în străinătate, de furnizori globali, precum şi în ce constă producţia propriu-zisă, adică fabricarea şi împachetarea ţigaretelor, în fabricile producătorilor de tutun din România.

    Procesul de pre-producţie şi tipărire a ambalajelor este efectuat de furnizori globali externi (care nu au filiale în România).

    Pe piaţa locală sunt produse şi comercializate circa 150 de sortimente de ţigarete. Anul trecut, în România, au fost fabricate circa 1.200.000.000 pachete de ţigarete. Toate ambalajele necesare producţiei au fost concepute şi tipărite în străinătate de către furnizori specializaţi.

    Înainte de tipărire, trebuie pregătite desenele tehnice şi ştanţele cu avertismentele de sănătate şi adaptate designul şi grafica pentru fiecare dintre cele 150 de sortimente. Această pregătire este făcută de doar două companii globale care deservesc toţi producătorii de tutun din Europa.

    Odată încheiată pregătirea graficii şi ştanţelor, se comandă cilindrii şi cartonul. În lume, există numai trei furnizori de cilindri pentru rotogravură. Pregătirea cilindrilor durează până la 14 săptămâni. Cilindrii sunt apoi transportaţi la cele câteva tipografii de profil. De la instalarea cilindrilor în tipografie şi până la definitivarea comenzii de tipărire trec aproape şase săptămâni. Dintre tehnicile de tipărire (rotogravură – tipărire cu cilindri, offset – tipărire cu plăci şi flexo), este preferată rotogravura, chiar dacă este mai scumpă, pentru că menţine calitatea tiparului la tiraje mari şi reprezintă o piedică în calea contrafacerii (offset-ul este utilizat pentru volume mici).

    După tipărire, ambalajele sunt transportate în fabricile locale. Transportul, cu tirul, durează până la o săptămână. Producerea şi împachetarea propriu-zisă a ţigaretelor, în fabricile producătorilor de tutun, se face în aproximativ trei săptămâni, după care urmează distribuţia în ţară, către depozite, magazine, chioşcuri etc.

    Numărul furnizorilor globali de ambalaje este limitat, iar modificările trebuie făcute pentru toate cele 28 de state membre aproape simultan. Aşadar, se aplică principiul „primul venit, primul servit”, capacităţile de producţie ale furnizorilor trebuind în mod normal rezervate cu câteva luni în avans. Rezervarea se poate face doar după ce legea şi normele ei de aplicare sunt definitive. Fabricile din România nu au rezervat încă nimic, iar pieţele cu legi adoptate sau proiecte de lege foarte avansate au lansat deja comenzi.

    Demersurile industriei tutunului referitoare la transpunerea Directivei 2014/40/UE. Semnificaţia datei de 20 mai 2016.

    Conform textului Directivei, data limită de transpunere prin lege şi data de conformare a producţiei coincid (20 mai 2016). Ţigaretele fabricate conform actualei Directive vor mai putea fi puse pe piaţă după 20 mai 2016, doar dacă au fost fabricate înainte de această dată.  Însă producţia este limitată de legislaţia fiscală, deci industria nu poate produce în prezent stocuri suficiente pentru acoperirea necesarului în perioada de vară.

    De aproape doi ani, producătorii de ţigarete cer autorităţilor, în mod repetat, adoptarea cât mai rapidă a legii referitoare la Directiva tutunului, explicând în toate comunicările oficiale că sunt necesare şase luni pentru adaptarea producţiei la noile cerinţe. Astfel, pentru conformarea producţiei la 20 mai 2016, era nevoie ca legea şi normele de aplicare să fi fost publicate până la începutul lui decembrie 2015. Ca urmare, companiile sunt deja în situaţie de avarie. Dacă fabricile nu vor mai putea produce, piaţa legală se va bloca tocmai la vară, în perioada de vârf, iar pierderile la buget vor fi, în medie, de circa 250 milioane de euro lunar, reprezentând taxe şi contribuţii. Comerţul ilegal cu ţigarete, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va creşte rapid, în condiţiile în care produsele legale nu vor mai fi disponibile.

    Pentru că Directiva însăşi prevede 20 mai 2016 ca dată limită de transpunere, dar şi de conformare a producţiei la noile cerinţe, România nu este într-o situaţie singulară. Mai multe state UE sunt în întârziere dar, de exemplu, în proiectele de transpunere, Polonia şi Danemarca prevăd perioade de tranziţie necesare producţiei de până la nouă luni, pentru a nu pune în pericol veniturile la buget.

    Precizări suplimentare:

    •           „Solicitarea unei perioade de şase luni pentru adaptarea producţiei nu înseamnă „amânarea Directivei”, aşa cum greşit au afirmat diverşi politicieni. Dimpotrivă, am cerut urgentarea transpunerii şi o perioadă de graţie pentru producţie de şase luni de la intrarea în vigoare a legii şi a normelor de aplicare, sau permisiunea de a produce în paralel conform vechii şi noii Directive şi de a ne adapta din mers noilor cerinţe, astfel încât, la 20 mai 2017 (termenul pentru „piaţa curată”, prevăzut în Directivă), pe piaţă să nu mai existe decât produse de tip nou,” se arată în comunicatul de presă transmis.

    •           Orice Directivă trebuie transpusă la nivel naţional prin lege. „Transpunerea” nu este sinonimă cu traducerea. „Ca urmare, textul publicat în Jurnalul Oficial al UE în aprilie 2014 este doar baza comună şi poate suferi modificări/ completări semnificative pe parcursul proceselor legislative din cele 28 de state membre. Aşadar, cu toate că ştiam de doi ani ce prevede Directiva, nu am putut demara adaptarea producţiei în absenţa legii naţionale, care poate conţine şi alte prevederi decât cele din textul de bază.

    •           Industria a explicat situaţia în şedinţa Comitetului din 21 ianuarie, singura întâlnire pe această temă la care a fost invitată să participe. Toţi reprezentanţii instituţiilor membre au fost de acord că trebuie găsită o soluţie, cu excepţia reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii şi a rezervelor experţilor de la Ministerul de Externe. Comitetul a decis să trimită Premierului un Memorandum pe această temă.

    •           Conform informaţiilor din presă, Proiectul de lege urmează să fie definitivat la nivelul Executivului şi trimis la Parlament pentru aprobare. Informaţiile primite până acum de la Ministerul Sănătăţii sunt incomplete şi nimeni nu poate garanta cum va arăta textul final şi când anume va fi aprobat de Legislativ. Activitatea Parlamentului ar putea fi influenţată de perioada electorală. Prin urmare, pentru că mai sunt doar trei luni până la 20 mai, am cerut Guvernului ordonanţă de urgenţă,” mai arată comunicatul de presă.

    Industria tutunului e reprezentată de patru investitori multinaţionali, British American Tobacco, Japan Tobacco International, Philip Morrris Trading şi Imperial Tobacco, primele trei având fabrici locale a căror producţie e exportată în proporţie de 60%. Companiile de ţigarete au virat în 2015 la bugetul de stat, circa 3 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă aproape 2% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare. În industrie lucrează aproape 4.000 de angajaţi, fiind generate alte 45.000 de locuri de muncă indirecte.

  • Cine este omul care i-a pus “gând rău” tutunului. Cum a ajuns o PETIŢIE ANTI-FUMAT o lege în toată regula

    O petiţie online iniţiată la Cluj în anul 2013 care susţinea interzicerea fumatului în spaţiile publice închise a ajuns să fie promulgată în 2016. “Legea antifumat” a stârnit discuţii şi chiar controverse însă, din 16 martie va ajunge realitate. Mihai Cucerzan, profesor de Sociologie la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este omul din spatele acestui demers, iniţiatorul petiţiei online, cel care a crezut în beneficiile interzicerii fumatului şi a şi acţionat îna cest sens. În urma unui studiu realizat pe un eşantion de 1180 de persoane, s-a adeverit faptul că oamenii susţin un astfel de demers.

    Mihai Cucerzan a relatat, într-un interviu acordat în exclusivitate Vocea Transilvaniei, “povestea” petiţiei devenite lege, amintind care sunt efectele benefice şi de durată ale restricţionării fumatului în spaţiile publice închise.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Producătorii de tutun cer şase luni pentru adaptarea producţiei

    În cursul întâlnirii din 21 ianuarie, cu Comitetul inter-ministerial responsabil de transpunere, reprezentanţii companiilor British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris au solicitat „prorogarea termenului de fabricaţie, la şase luni de la data la care legea va intra în vigoare”. Mai multe state UE au apelat la această soluţie (de exemplu, Polonia sau Danemarca) pentru a nu afecta piaţa legală şi veniturile bugetare. Prorogarea priveşte doar termenul de fabricaţie, cu respectarea în continuare a celui de „piaţă curată” cerut de Directivă, şi anume 20 mai 2017.

    Principalele argumente ale reprezentanţilor producătorilor, care reprezintă 98% din piaţa locală a ţigaretelor:

    •           Subliniem, de la bun început, că dorim să ne conformăm prevederilor Directivei, a cărei transpunere am solicitat-o oficial, în mod repetat, pe parcursul ultimului an şi jumătate. La fel ca orice altă industrie, avem nevoie, însă, de minimum şase luni pentru adaptarea proceselor de producţie. Noile cerinţe privesc atât produsul, cât şi ambalajele, drept urmare este necesară achiziţionarea de noi maşini, utilaje şi materiale. Sunt investiţii consistente, care nu pot fi realizate în absenţa cadrului legal ferm, dat fiind că proiectul dat publicităţii la sfârşitul anului va suferi, probabil, modificări semnificative în cadrul procesului legislativ. Este cu atât mai dificil cu cât schimbările ar urma sa aibă loc aproape simultan, în toate cele 28 de state membre UE, în condiţiile în care numărul furnizorilor de echipamente este foarte limitat, iar comenzile ferme trebuie plasate cu mult timp înainte.

    •           Industria a intrat deja, de la începutul lunii decembrie, în situaţia de avarie, pentru că legislaţia fiscală în vigoare conţine limitări riguroase, care nu permit creşteri substanţiale ale stocurilor, cu care să fie acoperită cererea în perioada de după 20 mai, când nu vom mai putea produce şi comercializa. Pierderea lunară medie a statului, dacă nu se acceptă amânarea, este de circa 230 milioane de euro, reprezentând taxe şi contribuţii. De asemenea, comerţul ilegal, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va înflori, în condiţiile în care produsele  legale  nu vor mai fi valabile, cu costuri şi eforturi de combatere greu de cuantificat.

    •           Pe de altă parte, textul actualului Proiect de Lege este incomplet şi imposibil de aplicat. De exemplu, lipsesc specificaţiile tehnice privitoare la avertismentele de sănătate şi informaţiile referitoare la numărul de telefon şi site-ul referitor la renunţarea la fumat, acestea urmând sa fie stabilite prin ordine ministeriale, abia la 30 de zile după publicarea legii!

    •           Proiectul de Lege are carenţe în privinţa respectării normelor de tehnică legislativă, menţionează repetat că legea poate fi modificată şi completată prin ordin exclusiv al ministrului sănătăţii, conţine  încă formulări echivoce, reglementează în mod neclar contravenţii şi prevede sancţiuni excesive şi disproporţionate. În acelaşi timp, conţine prevederi cu impact anticoncurenţial, precum raportarea detaliată a volumelor de vânzări sau efectuarea unor studii comune ale producătorilor referitoare la ingrediente, aditivi etc.

    •           Este necesară continuarea consultării în vederea clarificării, corectării şi completării Proiectului de lege.

    Industria tutunului a virat în 2014 la buget peste 2,7 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Circa 60% din producţia fabricilor din România se exportă.

    Companiile de tutun, aflate în România de peste 20 de ani, deţin capacităţi importante de producţie, situându-se în topul exportatorilor. În industrie lucrează aproape 4.000 de angajaţi, fiind generate alte 45.000 de locuri de muncă indirecte.

     

  • Legea antifumat merge la promulgare. Deputaţii au adoptat proiectul

    Legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise a fost adoptată, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 164 de voturi “pentru”, 20 voturi “împotrivă” şi 26 de abţineri, urmând să fie transmisă preşedintelui spre promulgare.

    Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun interzice complet fumatul în toate spaţiile închise, în spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, unităţi sanitare, precum şi cele de învăţământ.

    Legea antifumat a fost adoptată, vineri, în unanimitate, de Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, membrii comisiei hotărând retragerea amendamentului care interzicea afişarea produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere.

    Deputaţii din Comisia pentru sănătate au ţinut cont de adresa venită din partea Consiliului Concurenţei şi au eliminat amendamentul care prevedea interzicerea afişării produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere, pentru ca legea adoptată să nu fie considerată neconcurenţială, a precizat deputatul Rodica Nassar.

  • Pantofi la Paris şi cărămizi din praf la Beijing: protestele unei lumi care devine conştientă de schimbările climatice

    La Beijing, unde locuitorii oraşului stau în casă pentru a scăpa de norul greu de gaze care îmbâcseşte atmosfera oraşului, un artist s-a expus timp de 100 de zile la aerul toxic, patru ore pe zi, pentru a capta particulele nocive cu un aspirator. Obiectivul său nu a fost îmbunătăţirea indicelui calităţii aerului, ci de a demonstra nocivitatea smogului prin transformarea prafului colectat într-o cărămidă.

    Nut Brother, un artist în vârstă de 34 de ani din Shenzhen, şi-a anunţat pentru prima oară intenţia în luna iulie. De atunci, tânărul a putut fi văzut zilnic pe străzile din Beijing, uneori purtând o mască de protecţie, alături de un aspirator industrial şi cu furtunul acestuia ţinut sus în aer pentru captarea prafului. Pe 30 noiembrie, a 100-a zi a proiectului, Nut Brother a amestecat praful colectat cu argilă, iar cu amestecul obţinut a mers la o fabrică de cărămizi pentru a crea o cărămidă semifinisată, ulterior uscată şi arsă în cuptor.

    „Aerul din Beijing este nociv peste tot. Nu există o sursă specială de aer“, a spus Nut Brother. Ideea i-a venit în 2013, după ce a trăit în Beijing mai mulţi ani, timp în care „apocalipsa“ din Beijing a provocat indignare în China. Prin proiectul său, artistul vrea ca oamenii să se gândească mai mult la protecţia mediului şi să înţeleagă mai bine legătura dintre oameni şi natură.

    Marşurile împotriva schimbărilor climatice programate pentru perioada summitului de la Paris au fost anulate după atentatele teroriste în care şi-au pierdut viaţa 129 de oameni. În schimb, şiruri lungi de pantofi au fost plasate simbolic în Place de la Republique, pentru  susţinerea cauzei. La demonstraţiile programate pentru perioada 29 noiembrie – 12 decembrie erau aşteptaţi circa 200.000 de participanţi.

    Potrivit Naţiunilor Unite, secretarul general al organizaţiei, Ban Ki-moon, şi Papa Francisc şi-au donat pantofii în semn de solidaritate cu locuitorii Parisului.

    În acelaşi timp, activiştii de mediu activi în online vor să transforme tigrul Exxon, logo-ul companiei, în Joe Camel, scrie Bloomberg, referindu‑se la afişul de pe Twitter. Desenul îl înfăţişează pe Joe Camel, simbolul pensionat al industriei tutunului, mai elegant ca oricând, în mână cu un pachet de tutun pe care este inscripţionat numele Exxon. Titlul afişului este „Big Oil: The New Big Tobacco“.

    Ecologiştii au cerut de ani de zile investitorilor să nu mai plaseze bani în producătorii de carburanţi fosili responsabili pentru mare parte din încălzirea globală. Noul rol atribuit lui Joe Camel arată că mişcarea ecologistă are o ţintă mai largă, nu doar banii industriei, ci însăşi reputaţia acesteia. Şi, în timp ce la Paris se desfăşoară un summit mondial pe tema schimbărilor climatice, există semne, de la închiderea unor centrale pe cărbune şi până la moartea conductei Keystone XL, că eforturile dau rezultate.

    „Statutul de paria al industriei hidrocarburilor este în creştere. Industria carburanţilor fosili rămâne încă incredibil de puternică, este superbogată, dar nu este invincibilă, aşa cum a crezut“, consideră Bill McKibben, fondator al organizaţiei ecologiste 350.org.

    Discuţiile de la Paris au debutat pe 30 noiembrie cu participarea a peste 150 de lideri din întreaga lume, care s-au angajat să accelereze renunţarea la carburanţii fosili, iar reprezentanţii Statelor Unite şi ai altor 40 de ţări au promis că vor reduce subvenţii de ordinul miliardelor de dolari destinate industriei de profil. Asigurători, autorităţi locale şi investitori care controlează active de peste 3.400 de miliarde de dolari au promis să îşi ţină fondurile departe de companii producătoare de carburanţi fosili, a anunţat organizaţia condusă de McKibben.

    Procurorul general al statului New York, Eric Schneiderman, a deschis recent un nou front, cu o investigaţie legată de practicile înşelătoare ale Exxon Mobil, una dintre cele mai mari companii din lume în funcţie de venituri şi capitalizare. Potrivit procuraturii, Exxon ar fi susţinut grupuri care au pus sub semnul întrebării pericolul modificărilor climatice, chiar dacă propriii cercetători au informat şefii companiei despre riscurile existente. Schneiderman a cerut Exxon documente datând până în anii 1970, potrivit unei persoane apropiate situaţiei.

    Acuzaţiile aduse Exxon Mobil au inspirat campania online cu afişul Joe Camel, pe care mai scrie „ExxonKnew“ (Exxon ştia). Scott Silvestri, un purtător de cuvânt al Exxon, a spus că acuzaţiile că grupul a împiedicat cercetările în domeniul climei „sunt distorsionate“. Exxon a colaborat cu guvernul şi cercetătorii pentru a dezvolta ştiinţa climei într-o manieră transparentă şi deschisă timp de peste 40 de ani, potrivit reprezentantului companiei.

    În ultimii ani, Exxon şi alte companii din industria petrolieră şi-au nuanţat poziţia în privinţa limitelor impuse emisiilor de gaze cu efect de seră. Compania sprijină în prezent taxa pe emisiile de dioxid de carbon.

    Lista investitorilor care s-au angajat să nu finanţeze producători de carburanţi fosili a crescut în ultimul an, pentru a include asigurătorul francez Axa, fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cu active de 900 de miliarde de dolari, Biserica Angliei şi fondurile de pensii din statul California.

    În timp ce astfel de angajamente au un impact redus asupra solidităţii financiare a companiilor petroliere, ele contribuie în schimb la înrăutăţirea climatului politic pentru carburanţii fosili, consideră Katie Bays, specialist în domeniul energiei la Height Securities în Washington. Cel mai mult au avut de suferit companiile care folosesc cărbunele drept carburant, multe centrale energetice fiind închise în urma adoptării unor noi reglementări sau a unor procese.

    Renunţarea la carburanţii poluatori s-a accelerat după 2010, an în care Congresul american a respins un proiect de limitare a poluării susţinut de preşedintele Barack Obama. Activiştii au decis să trebuie să atace legitimitatea industriei, nu doar să promoveze legi, şi s-au inspirat din mişcarea anti-apartheid din anii 1980 şi din „războaiele“ împotriva producătorilor de tutun, a spus McKibben.

  • Războiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu biftecul

    Potrivit raportului OMS, există suficiente dovezi pentru încadrarea cărnii procesate în Grupa cancerigenă 1, ca urmare a unei legături cauzale cu cancerul de colon. Carnea roşie a fost plasată în Grupa 2A, ca „posibil cancerigenă pentru oameni“. Consumul de carne roşie este legat totodată de cancerul pancreatic şi de prostată, avertizează agenţia OMS.

    Experţii agenţiei au ajuns la concluzia că o porţie de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic creşte riscul de cancer colorectal cu 18%. „Pentru o persoană, riscul dezvoltării de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne scăzut, dar acest risc creşte odată cu cantitatea. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global al incidenţei cancerului este important pentru sănătatea publică“, a spus dr. Kurt Straif, şef de program la Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului (IARC).

    O DEFICIENŢĂ DE COMUNICARE

    Agenţia IARC se evidenţiază prin două lucruri, notează publicaţia The Atlantic. Primul este rolul de a analiza ce factori pot provoca maladii, de la pesticide şi până la lumina soarelui, şi de a avea un ultim cuvânt de spus în privinţa riscurilor. În al doilea rând, agenţia are o capacitate foarte redusă de a-şi comunica eficient descoperirile. Acestă deficienţă poate fi constatată în aceste zile, odată cu publicarea raportului, care include consumul de carne roşie în Grupa 2A (posibil cancerigenă pentru oameni), iar carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru oameni).

    Pentru a explica, organizaţia include factorii analizaţi în cinci posibile categorii. Grupa 1 este rezervată cancerigenilor dovediţi, între care fumatul, azbestul, alcoolul şi carnea procesată. Următoarele două categorii, 2A (probabil cancerigene) şi 2B (posibil cancerigene), includ factorii pentru care legătura cu cancerul este mai puţin sigură. Grupa 3 este pentru substanţe care nu pot fi clasificate din cauza lipsei datelor.

    Aceste clasificări se bazează însă pe soliditatea dovezilor şi nu pe gradul de risc. Doi factori de risc pot fi incluşi în aceeaşi categorie chiar dacă unul dintre ei triplează riscul de cancer, iar celălalt numai într-o mică măsură. Factorii pot fi clasificaţi similar chiar dacă unul provoacă mai multe tipuri de cancer decât celălalt, dacă afectează o proporţie mai mare din populaţie sau dacă provoacă mai multe îmbolnăviri. Astfel, aceste clasificări nu sunt menite să arate cât de periculos este un factor, sau cât de sigur este că un factor este periculos, dar sunt prezentate cu un limbaj care eclipsează această distincţie.

    Grupa 1 include factori cancerigeni pentru oameni, ceea ce înseamnă că dacă folosim produsele respective putem fi siguri că au potenţialul de a provoca boala. Dar limbajul sec, care nu menţionează riscurile, probabilitatea sau condiţiile, invită oamenii să presupună că dacă fumează sau consumă carne procesată se vor îmbolnăvi sigur de cancer.

    În mod similar, când Grupa 2A este descrisă ca probabil cancerigenă pentru oameni, însemnă că există unele dovezi că factorii respectivi pot provoca un cancer, dar nu este sigur. Din nou, cuvântul probabil implică spectrul unui risc individual, dar clasificarea nu se referă deloc la indivizi. Grupa 2B, „posibil cancerigenă pentru oameni“, ar putea provoca cea mai mare confuzie. Ce înseamnă posibil? În practică, 2B devine o groapă uriaşă pentru toţi factorii de risc analizaţi de agenţie care nu pot fi dovediţi că sunt sau nu cancerigeni. Mai rău, practica de a include factorii de risc în categorii fără să fie însoţiţi de descrieri sau imagini, invită oamenii la comparaţii, inclusiv la titluri de presă precum „OMS: Carnea procesată este o cauză de cancer la fel ca fumatul“, cum a scris The Guardian.

    Confuzia nu este nouă, s-a întâmplat în repetate rânduri, explică The Atlantic. S-a întâmplat şi când agenţia s-a referit la riscul utilizării telefoanelor mobile şi la emisiile motoarelor diesel. Cel mai recent raport al OMS generează confuzie cu ajutorul cifrelor. „Experţii au conchis că 50 de grame de carne procesată consumate zilnic sporesc riscul de cancer cu 18%.“ În lipsa contextului, informaţia este inutilă. Care este baza de comparaţie? De asemenea, agenţia nu explică efectul consumului de carne procesată comparativ cu alţi factori cancerigeni, cum sunt fumatul sau azbestul.

    CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE CARNE ŞI CANCERUL COLONO-RECTAL?

    Carnea procesată, precum crenvurştii şi cârnaţii, este sărată, tratată sau afumată pentru amplificarea gustului şi îmbunătăţirea conservării. Oamenii de ştiinţă sunt de mult timp îngrijoraţi că această procesare duce la formarea de chimicale posibil cancerigene, cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice, în aceste produse.

    Îngrijorările legate de carnea roşie, respectiv vită, porc, miel, se referă mai mult la preparare decât la procesare. Prepararea cărnii la grătar sau prin prăjire generează factori posibil cancerigeni, între care aminele aromatice heterociclice. Raportul identifică o legătură între consumul de carne procesată şi cancerul colorectal şi posibil alte tipuri de cancer, dar recunoaşte că legătura dintre carnea roşie şi această boală nu a fost dovedită. Nu există suficiente date care să arate că fierberea sau gătirea cărnii în cuptor reduc riscul de cancer. Riscul de îmbolnăvire provocat de consumul de carne este mic comparativ cu fumatul sau consumul de alcool.

    Cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit cancer, în afară de cel de piele, din Statele Unite, iar în acest an ar urma să fie diagnosticaţi un număr estimat de 133.000 de pacienţi, marea majoritate cu vârste de peste 50 de ani. Riscul de dezvolta această formă de cancer pe parcursul vieţii este de 5%. Între metodele de reducere a riscului de îmbolnăvire se află dietele bogate în fructe, legume şi fibre, precum şi exerciţiile fizice. Obezitatea, fumatul şi consumul exagerat de alcool amplifică riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal. Incidenţa a scăzut în ultimii 20 de ani, parţial datorită colonoscopiilor. O doză scăzută, zilnică, de aspirină poarte reduce riscul, dar metoda are efecte secundate, iar majoritatea experţilor nu o recomandă pentru persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire.

    OBEZITATEA ŞI LIPSA EXERCIŢIILOR FIZICE, RISCURI MAI MARI DE CANCER.

    Elizabeth Lund, consultant independent în nutriţie şi sănătate gastrointestinală şi fost cercetător la Institutul pentru Cercetări Alimentare, care recunoaşte că a efectuat unele lucrări pentru industria cărnii în 2010, a arătat că în ţările dezvoltate consumul de carne roşie poate fi legat de apariţia a trei cazuri suplimentare de cancer de colon la 100.000 de locuitori. Lung consideră însă că obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice implică riscuri mai mari.

    „Pe ansamblu, cred că un consum de carne o dată pe zi, combinat cu fructe, legume şi fibre, plus exerciţii şi controlul greutăţii vor permite menţinerea la un nivel scăzut a riscului de cancer colorectal“, a spus cercetătoarea.
    Profesorul Ian Johnson, membru emerit la Institutul de Cercetări Alimentare, a spus la rândul său că riscul consumului de carne procesată este scăzut. „Este incorect să afirmi că efectul advers al baconului şi al cârnaţilor este comparabil cu pericolul fumului de ţigară, care conţine substanţe cancerigene şi amplifică de 20 de ori riscul cancerului la plămâni în cazul fumătorilor“, a explicat Johnson.
    Institutul Nord-American al Cărnii consideră că definirea cărnii drept un risc de cancer contravine bunului simţ.

    Carnea roşie şi cea procesată se află între 940 de agenţi analizaţi de IARC care implică un anumit nivel de risc teoretic. O singură substanţă, o chimicală din pantalonii de yoga, a fost declarată de agenţie ca nefiind cancerigenă.

    „IARC susţine că poţi să te bucuri de ora de yoga, dar să nu respiri (aerul este în clasa 1 de risc), să nu stai în dreptul unei ferestre aflate în plin soare (clasa 1), să nu aplici aloe vera (clasa 2B) dacă ai arsuri solare, să nu bei vin sau cafea (clasa 1 şi clasa 2B). De asemenea, nu ar trebui să mâncăm alimente la grătar (clasa 2A). Iar coafezele sau cei care lucrează în schimburi ar trebui să îşi schimbe ocupaţiile“, a spus Betsy Booren, vicepreşedinte la Institutul Nord-American al Cărnii.