BusinessMagazin

Tag: turisti

  • De ce a ales un cuplu să se stabilească în Bran după un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii. Vor să ducă mai departe povestea unui conac de aici

    După un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii, Mustafa Kemal şi Raluca Bali au ales să se ancoreze în România, pentru a duce mai departe povestea unui conac ajuns acum pe mâinile celei de-a cincea generaţii a familiei Baciu. Törzburg, pentru că acesta este numele proprietăţii, se află în comuna Bran din judeţul Braşov, mai uşor recunoscută după castelul pe care îl găzduieşte, asociat contelui Dracula. De altfel, Törzburg este traducerea în germană pentru „Castelul Bran”.

    „Locul ne-a ales pe noi. Suntem a cincea generaţie a familiei Baciu care locuieşte în această casă. Predecesorii noştri au realizat lucruri remarcabile, care fac ca acest loc să fie special şi unic”, povesteşte Raluca Bali. Unul dintre aceşti predecesori a fost Ioan Baciu, administrator al castelului şi primul care a conceput un ghid turistic al Castelului Bran. Fiul său, Nicolae Baciu, avocat şi scriitor, devenit cunoscut pentru lupta sa împotriva comunismului, a evadat din închisoare, a trecut Dunărea înot, a fost întemniţat în Iugoslavia, a evadat şi de acolo, apoi şi-a cucerit libertatea atât în gândire, cât şi în profesie. O statuie a lui stă astăzi mândră chiar în faţa conacului. El şi familia lui, cea în care s-a născut Raluca, au dus mai departe povestea conacului transformat astăzi în proiect turistic.

    „Ioan Baciu a cumpărat casa (actualul conac – n. red.) la începutul secolului trecut şi acolo şi-a întemeiat propria familie, activând ca administrator al Castelului Bran, la doar câţiva kilometri de casa părintească din Sohodol. Scriind primul ghid turistic al castelului, îl considerăm printre primii care au transmis generaţiilor următoare dorinţa de cunoaştere a locului şi atracţia faţă de locurile în care oamenii călătoresc şi practică ceea ce noi numim turism în ziua de azi.” După Ioan Baciu, în actualul conac Törzburg au mai locuit patru generaţii ale aceleiaşi familii, până când, în 2016, Raluca Bali şi verişoara ei au hotărât să schimbe destinaţia proprietăţii în conac turistic. „Branul este, probabil, una dintre cele mai vizitate zone din România.

    Necesitatea unor locaţii mai cochete în zonă a fost factorul decisiv în demararea acestui proiect, deoarece, din păcate, zonele de cazare de calitate în zonă sunt foarte puţine”, spune Raluca Bali. Ea şi soţul ei, Mustafa Kemal Bali, de asemenea implicat în dezvoltarea conacului, au amândoi la bază studii şi experienţă în domeniul turismului şi al ospitalităţii. Raluca a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, apoi a obţinut o diplomă în managementul ospitalităţii la Manchester Metropolitan University. Nu s-a oprit aici, ci a continuat să aprofundeze domeniul, aşa că a absolvit şi un master de profil, la Cesar Ritz University din Elveţia. „Acolo, toţi studenţii respiram gândul Ritz – «People create memories, not things» («Oamenii creează amintiri, nu lucruri» – trad.), afirmaţie rămasă ca aparţinând lui Simon Cooper, preşedinte al Ritz-Carlton Hotel Company.” Imediat după terminarea studiilor, Raluca şi Mustafa Kemal Bali au început să trăiască pe viu profesia turismului. Împreună, au cumulat peste 40 de ani de experienţă în hoteluri internaţionale de cinci stele, dintre care cele mai multe în Turcia (Sheraton Ankara, Ramada by Wyndham Mersin, Tugcan Gaziantep, Knidos Resort Marmaris sau Dedeman Cappadocia), dar şi Sheraton Dongguan China şi Royal Caribbean Cruises International.

    Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte
    cu mic-dejun inclus.

    Când periplul în jurul lumii s-a încheiat, familia Bali a ales să ducă mai departe povestea conacului Törzburg din Bran. „Eu am apreciat dintotdeauna dezvoltarea agroturistică a locului din anii ’90 încoace. Întorcându-mă periodic în ţară şi vizitându-mi familia, am văzut oportunitatea dezvoltării conacului şi am venit cu un concept diferenţiat şi puţin sau deloc practicat până atunci, şi anume cel de boutique hotel, cochet şi cu capacitate mică sau medie şi care păstrează şi subliniază istoria locului şi valorizează identitatea locului în moduri distincte.” Aşa că toată energia şi toate ideile adunate de-a lungul timpului s-au concretizat în ceea ce este astăzi un loc primitor pentru turiştii familiarizaţi sau nu cu poveştile care gravitează în jurul Branului. „În acest proiect s-a investit foarte multă muncă, pasiune şi dorinţa de a face ceva diferit în Bran.

    Proiectul a fost realizat de arhitectul Victor Ţurcanu, extrem de talentat şi implicat în ceea ce face. Investiţia nu este finalizată încă şi, probabil, nu va fi niciodată, deoarece constat că mereu se schimbă ceva, se fac investiţii pentru a ţine pasul cu trendul din ospitalitate. Până acum, peste 500.000 de euro au fost investiţi pentru renovarea clădirii”, spune Raluca Bali. Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români. Aşa se face că pe la Törzburg au trecut turişti din Noua Zeelandă, Coreea, Emiratele Arabe Unite, Canada, Statele Unite ale Americii, Peru sau Chile. Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte cu mic-dejun inclus. „Conacul are restaurant propriu, à la carte, iar atunci când vremea se încălzeşte, se poate sta şi la terasa din grădină. Atracţiile sunt extrem de multe în zonă, de la trasee de hiking în Bucegi şi Piatra Craiului, la rezervaţia de urşi de la Zărneşti, satul Peştera sau Cheile Grădiştei.” Nu mai rămâne decât dorinţa de a cunoaşte Branul şi dincolo de emblematica legendă care a adus atâtea sute de mii de turişti în zonă de-a lungul timpului.

     

    Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români.

  • Povestea Avincis, o afacere de familie cu o istorie de peste un secol

    Povestea cramei Avincis este una de familie, care începe în anul 1905 şi este continuată de cinci generaţii. În timpul comunismului, domeniul din Drăgăşani a fost confiscat, conacul şi via au rămas în paragină, dar au revenit toate la viaţă odată cu proiectul de restaurare început în anul 2007. Astăzi, vinurile Avincis sunt deja la recolta cu numărul 11, crama se dezvoltă şi pe partea de turism şi evenimente, iar povestea cu parfum de vin continuă.

    Pentru noi, Avincis este o poveste de familie şi probabil de aici vine şi autenticitatea brandului, consecvenţa şi faptul că păstrăm lucrurile simple. Ceea ce spunem este ceea ce suntem de fapt pentru că noi avem acest brand în noi, tocmai pentru că este o poveste. Am încercat să-i dăm o dimensiune, să-l conturăm ca brand în sensul adevărat al cuvântului, dar el a pornit de la o poveste de familie. Acest domeniu a aparţinut stră-străbunicilor mei şi ce a fost la început o casă de vacanţă, un conac foarte frumos care a fost construit în 1905 şi cumpărat de stră-străbunicii mei în 1927, s-a transformat treptat în locuinţa principală pentru că s-au îndrăgostit de domeniu, de potenţialul terroirului, au început să facă vinuri. Cumva, aşa s-a întâmplat şi cu părinţii mei, iar tatăl meu vorbeşte acum despre vinuri cu mai multă pasiune decât vorbeşte despre drept”, descrie Andreea Mici afacerea familiei sale. Familia de avocaţi Cristina şi Valeriu Stoica, părinţii Andreei Micu, au luat decizia de a restaura domeniul viticol de la Drăgăşani, un domeniu care are o istorie de peste un secol, bazele lui fiind puse în 1905. Povestea Avincis a început în anul 1927, când stră-străbunicii Andreei Micu au cumpărat conacul de la Drăgăşani şi au început să facă vin. Crama a trăit şi vremuri negre după anul 1950, când domeniul a intrat în posesia statului român odată cu instaurarea regimului comunist. Mai bine de jumătate de secol mai târziu, în 2007, familia Stoica a început proiectul de restaurare a domeniului ce a presupus plantarea viţei-de-vie, refacerea conacului şi construcţia cramei.

    În 2011 a avut loc lansarea oficială a cramei şi au apărut pe piaţă primele vinuri Avincis, din recolta anului 2010. Acum sunt deja la recolta cu numărul 11. „Cred că acesta este cel mai frumos element aici, faptul că deşi în timpul comunismului domeniul a fost confiscat, conacul a rămas în paragină, via a rămas în paragină, el a prins o nouă viaţă. Povestea pe care au început-o stră-străbunicii mei s-a reinventat acum, păstrând însă acele valori pe care le-au avut, calitatea  – vinurile pe care le făceau atunci erau foarte căutate, chiar şi atunci făceau şampanie –, autenticitatea. Noi nu am încercat să cultivăm nişte soiuri ciudate, rare, ci am încercat să venim cu ceea ce se potriveşte cel mai bine locului. Este adevărat că avem şi soiuri internaţionale, dar cele două vinuri care ne reprezintă sunt Crâmpoşia şi Negru de Drăgăşani”, mai spune Andreea Micu.

    În plus, ea cred că adevăratele branduri sunt cele care reuşesc să supravieţuiască la nişte standarde similare de la o generaţie la alta.

    „Chiar dacă stră-străbunicii mei nu au denumit locul acesta Avincis, Vila Dobruşa, ei au pus cumva bazele acestor valori, noi nu le-am creat de la zero. Am luat aceste valori şi le-am dat o imagine în plus, o interfaţă prin care să ajungem mai repede şi pe o cale mai simplă la diferite tipuri de public.” Via nu este un domeniu care aduce venituri imediat, ci trebuie să ai răbdare ani de zile până la obţinerea unui profit. „Vinurile sunt o investiţie frumoasă, dar, din păcate, în România nu poţi să trăieşti făcând doar vin. Dacă alţii reuşesc, să ne înveţe şi pe noi cum. Deocamdată susţinem investiţia, trebuie să muncim să menţinem domeniul la ceea ce este acum, dar îmi doresc ca în viitor să putem spune că putem trăi din vin 100% şi să nu mai facem drumuri de la Bucureşti atât de des. Avincis, înainte de toate, este o stare de spirit, este complexă, care îmbină toate simţurile, la fel ca vinul.”

    Anul trecut, producătorul de vin a demarat un proiect de modernizare a cramei cu fonduri europene, un proiect în valoare de 2,5 milioane de lei ce este încă în desfăşurare.

    „Investiţia de 2,5 milioane de lei este în curs de finalizare. Sunt multe proceduri şi de formalităţi pentru obţinerea acestor bani. Proiectul a decurs bine, am avut nişte modernizări în cramă pe care trebuia să le facem. Ideea este să avem întotdeauna la cele mai înalte standarde partea aceasta de producţie de vin, iar investiţia este legată şi de laboratorul pe care l-am făcut aici pentru analize pentru că este foarte important ca oenologul să poată să facă imediat analiza vinului, să poată să vadă în timp real şi aşa mai departe“, spune proprietara Avincis.

    Crama îşi propune să ajungă la o producţie de circa 300.000 de sticle de vin în următorii doi – trei ani de la circa 200.000 de sticle cât este în prezent. Producţia anuală este mai mare decât numărul de sticle de vin care ajung în piaţă pentru că o parte din vin trebuie să rămână la învechit. „Avem o strategie de vânzări corelată cu planul de producţie. Ţintim ca producţia de vin anuală să ajungă de la aproximativ 200.000 de sticle, la circa 300.000 de sticle de vin în următorii doi-trei ani. Dintre acestea, unele rămân la învechit, astfel că pe piaţă ieşim cu o producţie mai mică. De multe ori trebuie să stea la învechit circa doi – trei ani vinurile, mai ales cele roşii sau spumantul, care trebuie să stea cam doi ani.“

    Anul trecut, Avincis a vândut circa 190.000 – 200.000 de sticle, iar Andreea Micu spune că strategia businessului său este să crească uşor. „Nu avem o creştere spectaculoasă de la an la an şi nici nu ne dorim neapărat pentru că suntem o cramă de nişă, una medie. Nu avem o suprafaţă viticolă foarte mare, noi încercăm să ne menţinem la circa 200.000 de sticle vândute. Pentru anul acesta ne dorim să rămânem tot aşa.“

    Vinurile cramei Avincis sunt disponibile la nivel naţional în aproximativ 700 de localuri din HoReCa, în 45 de magazine online şi în şapte reţele internaţionale de comerţ modern, respectiv Carrefour, Kaufland, Auchan, Metro, Selgros, Mega Image şi Profi.

    „HoReCa reprezintă un procent aproximativ de 65% din activitate, în timp ce retailul acoperă o pondere de aproximativ 35%. HoReCa vine cu o experienţă mai complexă a consumatorului prin natura canalului de desfacere pentru că eşti într-un restaurant, bei un vin alături de prietenii tăi şi altfel simţi produsul. Dar şi experienţa vinului acasă este una plăcută în care cumva alături vinului într-un mod mult mai flexibil activităţile de zi cu zi“, a explicat Andreea Micu. În plus faţă de afacerea cu vin, Crama Avincis vine şi cu o componentă de turism, are facilităţi proprii de cazare pentru turiştii amatori de turism viticol. La crama din Drăgăşani sunt 15 camere şi ajung câteva mii de turişti anual. Turismul are o pondere de circa 30% în totalul businessului din anul 2021. 

    „Partea de turism reprezintă aproximativ 30% din business. Este foarte importantă nu neapărat la nivel de cifre, cât la nivel de interacţiune cu brandul. În momentul în care vii aici, vezi altfel vinurile şi cumva se creează o legătură mai puternică, cei care vin aici tind să rămână fideli brandului Avincis“, explică proprietara businessului.

    Ea crede că o creştere a ponderii turismului în business nu se va vedea neapărat anul aceasta, dar de anul viitor, datorită piscinei, perioada estivală va fi mai încărcată, inclusiv în timpul săptămânii. „De obicei, turiştii doresc ca momentul în care vin undeva să aibă la dispoziţie tot, şi posibilitatea de a se plimba, şi activităţi sportive. Noi le aveam pe toate acestea acoperite, mai puţin zona asta de destindere acvatică, care este foarte căutată. Acum este deja un plus şi cred că oamenii vor veni şi în timpul săptămânii.”

    O altă direcţie pe care mizează crama în viitor este partea de organizare de evenimente.

    „În weekend este de obicei o ocupare completă la nivel turistic, sunt botezuri, sunt nunţi, sunt petreceri private, oamenilor le place tot mai mult să vină aici, să aibă un domeniu întreg la dispoziţie. Am început să organizăm evenimente de circa patru ani. Făceam şi înainte de pandemie, dar acum deja se caută foarte mult pentru că oamenii tind să evite restaurantele clasice. Este o direcţie bună pentru noi. De cele mai multe ori, ei vin cu un organizator propriu care face practic totul pentru ei, noi le punem la dispoziţie domeniul. Sunt şi anumiţi oaspeţi care vor mâncarea de la noi, vor totul de la noi şi atunci organizăm noi evenimentele. Preferăm să vină ei cu un furnizor extern şi noi să punem la dispoziţie domeniul şi locurile.” Andreea Micu spune că în pandemie a fost nevoie ca businessul său să devină mai flexibil, să găsească nişte modalităţi noi de a ajunge la consumatori. Astfel, în timpul pandemiei a dezvoltat partea de online foarte mult, a deschis magazinul online, dar a crescut şi vânzările pe distribuitorii online. În ceea ce priveşte schimbările comportamentului de consum în pandemie, ea spune că sunt nişte tendinţe, oamenii sunt mult mai atenţi la ce cumpără, sunt mai informaţi, nu mai acceptă să dea banii pe orice, compară foarte mult înainte de a cumpăra, dar îşi doresc mai multă calitate. „Adică această atenţie vine la pachet şi cu un standard mai ridicat. În mod cert, în toate canalele de distribuţie obiceiurile de consum sunt diferite faţă de 2019, din cauza modificărilor generate de pandemie, război, preţuri mărite. Exigenţele distribuitorilor şi ale partenerilor de afaceri sunt şi mai ridicate, iar piaţa este din ce în ce mai competitivă.  Consumatorul caută o sticlă „fair” în raportul calitate-preţ.”

    Una dintre provocările din această perioadă este chiar consumatorul, care, fiind tot mai pretenţios, are şi aşteptări de schimbare, vrea să vadă produse noi în portofoliu, vrea să vadă etichete noi. „Noi suntem cumva direcţionaţi într-un stil mai simplu, mai clasic, adică nu schimbăm foarte des nici etichetele, nici soiurile de vin din care producem, ci dimpotrivă, încercăm să cultivăm ideea de clasic. Astfel, automat provocarea noastră este să atragem consumatorul cu produsele cu care deja el este obişnuit sau pe care deja le cunoaşte bine, în detrimentul unora poate mai noi, mai atractive, dar care poate pe termen lung nu oferă aceleaşi standarde şi aceleaşi valori constante.” Inflaţia are un impact asupra creşterii costului de producţie în general la Avincis. „Am încercat şi noi să le mai creştem pe ale noastre, era un lucru care trebuia făcut, dar nu au crescut atât de mult, adică nu am lăsat pe seama consumatorului toată diferenţa asta suplimentară, o parte o suportăm şi noi, adică nu am crescut cu acelaşi grad cu care am simţit noi. Unele preţuri au crescut şi cu 10% – 15% – 20%, unele au crescut cu 30%”, explică Andreea Micu.

    Nu doar pandemia, ci şi războiul are efecte adverse, este o reacţie în lanţ. Dacă se întâmplă ceva în Europa, tot continentul este afectat. „Chiar şi dacă se întâmplă ceva în lume, la un moment dat efectele vin şi la noi. Şi în felul acesta este o anumită situaţie de incertitudine, este o anumită stare de nesiguranţă care influenţează consumul, influenţează trendurile, influenţează atractivitatea unei investiţii, te gândeşti la viitor. Brandurile se întreabă dacă vor mai fi stabile în doi – trei – cinci ani, sunt întrebări majore pe care ni le punem. Dar există speranţă”, concluzionează proprietara cramei.

    Andreea Micu, proprietar, Avincis: „Pentru noi, Avincis este o poveste de familie. Acest domeniu a aparţinut stră-străbunicilor mei şi ce a fost la început o casă de vacanţă, un conac foarte frumos care a fost construit în 1905 şi cumpărat de stră-străbunicii mei în 1927, s-a transformat treptat în locuinţa principală pentru că s-au îndrăgostit de domeniu.”

     

  • Delta Dunării a primit „oficial“ doar 8.103 turişti în lunile mai şi iunie, faţă de peste 38.000 turişti în perioada similară din 2021

    ♦ Capacitatea de cazare pe judeţul Tulcea se ridică la 7.900 de locuri în hoteluri, vile, pensiuni.

    Delta Dunării, una din principalele destinaţii turistice interne, a atras în mod oficial doar 8.103 de turişti în lunile mai şi iunie, de  aproape cinci ori mai puţin faţă de  perioada similară a anului trecut, când unităţile de cazare raportau în total puţin peste 38.000 de turişti, arată datele de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din Tulcea (ARBDD). Turiştii care se cazează la localnici nu se găsesc în aceste cifre, după cum precizează oficialii administraţiei.

    „În luna iunie 2022, conform raportărilor primite până la acest moment din partea agenţilor economici autorizaţi care prestează activităţi de turism, au fost înregistraţi 2.296 de turişti, din care 2.256 de turişti români şi 40 de turişti străini iar în luna mai anul acesta 5.807 de turişti din care 3.484 tu­rişti români şi  2.323 turişti străini“, au transmis către ZF oficialii ARBDD. Spre comparaţie, în mai anul trecut erau înregistraţi 25.526 de turişti în Delta Dunării iar în iunie 12.832 de turişti.

    Proprietarii de pensiuni din Delta Dunării spuneau că au avut doar câteva camere ocupate în iunie, după ce turiştii au anulat rezervările când a început războiul din Ucraina.

    Mihaela Găină, manager al complexului turistic Cormoran din Delta Dunării, declara recent că se anunţă mai slab acest sezon de vară, mai puţin de jumătate din camere fiind ocupate în iunie.

    Elena Prodan, administratorul mai multor pensiuni din Delta Dunării, susţinea că anul acesta nu se aşteaptă profit. La Casa Anica din Sulina nu am avut turişti în iunie iar la pensiunea Cuibul Cucului din Crişan  am o singură săptămână ocupată cu un grup de 22 de oameni în august, afirma ea.

    „Menţionăm că în perimetrul Rezervaţiei Delta Dunării se  practică şi alte forme de turism (turism individual, pe cont propriu, turism de o zi, cazare la localnici)  şi care nu se desfăşoară prin intermediul  agenţilor economici autorizaţi, în structurile de cazare autorizate“, potrivit oficialilor ARBDD. Anul trecut administaţia a eliberat 118.000 permise de acces iar anul acesta până la finalul lunii iunie a eliberat doar circa 30.000 de premise de acces.

    Delta Dunării este a treia cea mai mare deltă din Europa (dupa Delta Volgăi şi Delta Kuban) şi a 22-a delta din lume. Are o su­prafaţă de 580.000 de hectare (5.800 kilometri pătraţi), adică 2,5% din suprafaţa României (date de la Rezervaţia Biosferei Delta Dunării din Tulcea). Peste jumătate din suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural în 1990.

    În total, capacitatea de cazare pe judeţul Tulcea se ridică la 7.900 de locuri în hoteluri, vile, pensiuni din care 4.500 de locuri în Sulina, Sf. Gheorghe, Murighiol, Chilia Veche şi Crişan, potrivit ulltimelor date.

     

  • Mohammad Murad, proprietarul grupului Phoenicia din turism: Litoralul românesc are cel mai slab sezon din ultimii 30 de ani, cu doar 80.000 de turişti săptămânal faţă de 140.000 anul trecut

    Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi în Capitală, spune că  sezonul estival de anul acesta este cel mai slab din ultimii 30 de ani, lucru care a fost potenţat atât de criza generată de pandemie, de războiul din Ucraina şi de majorările preţurilor la utilităţi şi alimente, dar şi de managementul deficitar al edililor care administrează staţiunile de la malul Mării Negre.

    “Astăzi ne confruntăm cu cel mai slab sezon din ultimii 30 de ani. În ultima săptămână au fost 80.000-90.000 de turişti. Pre comparaţie, anul trecut, în aceeaşi perioadă, am avut peste 140.000 de turişti, chiar 180.000.”, a spus Mohammad Murad într-o postare video pe contul de Facebook.

    Pe litoral omul de afaceri controlează mai  multe hoteluri. Doar în nordul staţiunii Mamaia-Nă­vodari el contro­lea­ză complexul turistic Phoenicia Holiday Resort, construit de la zero, care se întinde pe o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi, dar şi un hotel de cinci stele Phoenicia Royal (cu 144 de spaţii de cazare), o investiţie de 7 mil. euro.

    Potrivit lui Mohammad Murad, cea mai afectată staţiune este Mamaia, care a pierdut mulţi turişti şi datorită faptului că zona a fost transformată într-un cartier de oraş, cu multe blocuri construite haotic, fără spaţii verzi.  

    “Mamaia a fost transformată într-un cartier de oraş, cu zeci de blocuri, sute de blocuri, construite haotic, fără spaţii verzi. Plaja de acolo care în anii anteriori era insuficientă, acum este suficientă, dar datorită intervenţiei de extindere de anul trecut sunt probleme de calitate, de profunzime a apei, chiar la malul mării. Lucrurile se vor rezolva în timp, dar astăzi plajele sunt goale, din păcate”, a adăugat Mohammad Murad.

    Potrivit omului de afaceri, la polul opus se află staţiunea Eforie Nord, care are un grad de ocupare foarte mare.

    “Cu siguranţă au contat şi fodurile europene atrase acolo sau lucrurile sunt mai bine gestionate. În Costineşti sunt probleme, în Vama Veche sezonul este un pic mai slab faţă de anul trecut”.

    În ultimii ani, Murad a demarat mai multe investiţii în turism. El a modernizat cu 15 milioane de euro complexul hotelier Belvedere, Amfiteatru, Panoramic în Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc“, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro.

    Mai mult, el a renovat hotelul Craiova din Olimp, preluat şi reclasificat la patru stele.

    Hotelurile lui Murad sunt controlate prin mai multe companii, printre care Phoenicia Express şi Perla Majestic, potrivit mfinante.ro. Murad şi familia lui mai deţin producătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime.

     

  • ANALIZĂ ZF. Plaje şi terase goale în staţiunea Mamaia în timpul săptămânii: „Românii au dat Mamaia pe Dubai, Antalya şi alte destinaţii externe acum că s-au ridicat restricţiile“

    ♦ Tarifele la cazare au crescut cu 7%-10%, iar rezervările se fac last minute ♦ Eximtur: Cererea pentru vacanţe pe litoralul românesc a scăzut cu 30%, iar cea mai mare scădere, cu 50%, s-a înregistrat în staţiunea Mamaia.

    Tarifele mari, plajele extinse pe care mergi câteva sute de metri şi parcarea de 94 de lei pe zi ţin turiştii departe de staţiunea Mamaia în această vară. Familiile cu bugete medii au ales Eforie Nord, staţiune în care mai multe hoteluri au fost moderni­zate, dar în care au investit şi autorităţile locale, în timp ce românii cu bugete mari au dat Mamaia pe Dubai, Antalya sau alte destinaţii de vacanţă externe, potrivit oficialilor din turism.

    Mai multe terase din Mamaia Nord sunt goale în plin sezon, iar pe şezlongurile de pe plajele extinse se văd doar câţiva turişti. „Cererea pentru vacanţele pe litoralul românesc este în scădere cu 30% în agenţia noastră. Cea mai  mare scădere, cu 50%, se înregistrează în staţiunea Mamaia. Contextul general cu războiul la graniţă, ştirile legate de minele din Marea Neagră, dar şi aspecte ce ţin de lărgirea plajelor şi taxa de parcare din Mamaia sunt câteva motive pentru care cererea a scăzut. Pe de altă parte, pe vacanţele în străinătate avem creştere cu 64%, iar la bilete de avion cu peste 200%“, a spus pentru ZF Lucia Morariu, proprietara agenţiei de turism Eximtur. Ea a mai subliniat că dacă în pandemie românii au ales vacanţe în destinaţii interne din cauza restricţiilor de călătorie acum aleg vacanţe în străinătate.

    „Rezervările se fac last minute, s-a tot făcut reclamă negativă că este parcarea scumpă, că este vreme urâtă. Noi am mărit tarifele cu 7%. Când sunt evenimente sunt şi turişti, este important să se organizeze evenimente. La noi vin familii cu copii şi mănâncă în restaurantul nostru. Iunie a fost la fel ca anul trecut, dar iulie nu dă semne să se îmbunătăţească“, a spus pentru ZF Andrei Trandafir, proprietarul hotelului de trei stele Piccadilly din Mamaia.

    Cei mai mulţi hotelieri cresc tarifele pe weekend pentru că atunci este şi cererea cea mai mare, având în vedere şi categoria de clienţi care vin special pentru cluburile din această staţiune. În Mamaia tarifele la cazare ale hotelierilor au ajuns să concureze cu cele ale unităţilor de pe Riviera franceză.

    Operatorii din turism le-au cerut auto­rităţilor locale să renunţe la taxa de parcare de 94 de lei pe zi în Mamaia. „Cred că este o problemă economică generală, cu războiul de la graniţă, cu toate scumpirile care au avut loc s-a creat o psihoză.

    Iunie este o lună mai slabă în general pe litoral. Am contestat în instanţă taxa de parcare. Pentru o familie cu copii care vine pentru un sejur de şapte zile această taxă reprezintă un cost mare, aproape 700 de lei“, a spus Anca Nedea, director executiv al Organizaţiei Patronale  Mamaia.

    În iunie, omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere în Mamaia Nord, spunea că sunt mai puţine rezervări faţă de anul trecut şi că vede un sezon mai slab. „Se simte că oamenii au mai puţini bani, că plătesc mai mult la facturi, la tot ce s-a scumpit, cererea este în scădere cu 10% la noi“, declara în iunie Mohammad Murad pentru ZF.

    Cu toate acestea, hotelurile de patru şi cinci stele sau cele de lângă cluburile de lux aşteaptă să aibă aproape toate camerele ocupate în iulie şi august. Oficialii hotelului de patru stele Iaki spuneau recent că rezervările se fac last minute dar pentru iulie şi august estimează un grad de ocupare de cel puţin 85%, în timp ce oficialii Vega estimau grad de ocupare de peste 80%. Cu toate acestea, cei mai mulţi români au dat Mamaia pe staţiuni din Grecia, Turcia, Spania sau Dubai.

     „Vedem marea evadare a românilor spre destinaţii din străinătate. Dacă în pandemie destinaţiile interne au avut de câştigat, inclusiv litoralul, acum vedem reversul. Este cerere mare pentru călătoriile externe, românii se bucură acum de această libertate, sunt dornici să meargă în Antalya, Dubai. Cei care îşi făceau vacanţa în Mamaia şi aveau bugete mari pleacă acum în străinătate iar familiile cu bugete medii  merg în Eforie Nord“, a spus Corina Martin, secretar  general al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).

    În ultimii ani, în zona Mamaia Nord-Năvodari s-au concentrat investiţii de zeci de milioane de euro în clădiri de apartamente dar şi hoteluri noi.

    În timp ce în Mamaia sezonul a început mai slab, în Eforie Nord, unde s-au făcut investiţii semnificative în ultimii ani, hotelierii spun că au toate camerele ocupate.

    „Promovarea staţiunii Mamaia este reculul staţiunii de altă dată Acum are peste 35% scădere. Ne-am bazat foarte mult pe concurenţa între Mamaia Nord şi Eforie Nord când am făcut investiţia. Când oferi o alternativă nouă rupi o parte din piaţă, iar eu cred că Eforie Nord o să fie prima în acest an la numărul de turişti“, declara Marius Băzăvan, proprietarul lanţului Bacolux, în cadrul conferinţei de presă organizate cu deschiderea hotelului Bacolux Koralio din Eforie Nord. Noul hotel de patru stele, Bacolux Koralio (fostul Hefaistos), a presupus o investiţie de peste 7 milioane de euro.

    „Cred că acum este o selecţie organică. Cine nu a reuşit să se adapteze în pandemie, nu a rezistat. Cine nu a avut o strategie bine pusă la punct, a suferit. Acum 2 ani numărul locaţiilor scoase la vânzare pe litoral era foarte mic, iar acum un an a crescut si acum este foarte mare“, a mai spus Marius Băzăvan. 

    Şi Nicolae Bucovală, proprietarul complexului Steaua de Mare din Eforie Nord, spunea recent că 95% din camerele complexului sunt rezervate pentru iulie şi august, turiştii au cumpărat pachete all-inclusive cu cinci nopţi de cazare. „Avem un sezon foarte bun. Investiţiile atag turiştii, noi facem mereu investiţii, am modernizat toate camerele şi oferim servicii pe măsură. Aproape toate camerele sunt ocupate, în Eforie Nord avem  500 de camere în complexul Steaua de Mare şi viluţe“, declara recent pentru ZF Nicolae Bucovală.

     

    Litoralulromanesc.ro: Eforie Nord a luat locul staţiunii Mamaia

    Eforie Nord a luat locul staţiunii Mamaia (foto), care pierde turişti (minus 20% faţă de 2019). Cu o creştere cu 30% a numărului de turişti în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2019, Eforie Nord conduce, în acest sezon, topul staţiunilor preferate, fiind principala opţiune de vacanţă mai ales a familiilor cu copii datorită unităţilor de cazare în regim all inclusive din staţiune. „(…) În vreme ce la Mamaia se cazează mai puţini turişti, creşte numărul celor care aleg sudul litoralului, Eforie Nord fiind staţiunea cea mai solicitată“, subliniază Ionuţ Nedea, CEO, Litoralulromanesc.ro, ce trimite anual la mare 200.000 de turişti. „Proiectul de lărgire a plajelor în Mamaia a fost gestionat de autorităţi exclusiv ca un proiect de mediu, nu şi unul în avantajul turiştilor. (…) În al doilea rând, măsurile autorităţilor locale, cum este taxa de parcare, descurajează turiştii. Noi am avut oferte de cazare cu 100 de lei pe noapte, aproape cât costă o zi de parcare la Mamaia“.

  • Un nou tip de turism câştigă tot mai mult teren. Ce este „turismul regenerativ” şi ce înseamna acesta pentru locurile pe care le vizitezi

    Dacă turiştii strică atunci când vin în număr prea mare într-un loc, atunci tot ei pot să şi repare. Ideea nu e nouă, ea apărând în urmă cu câteva zeci de ani şi adresându-se celor care doresc să contribuie la regenerarea unor zone din natură. În ultima vreme însă, „turismul regenerativ” pare să devină tot mai popular, cei care caută o vacanţă activă ajungând să dea o mână de ajutor în probleme de conservare a mediului în diverse locuri, ba chiar şi la refacerea unor zone afectate de dezastre ca inundaţiile sau incendiile, conform Smithsonian Magazine.

    În Statele Unite ale Americii, cel puţin, există mai multe companii care le găsesc de lucru turiştilor. Printre acestea se numără First Nature Tours, care duce doritorii în zona Blue River din statul Oregon, unde aceştia pot ajuta la refăcutul potecilor prin pădure afectate de circulaţia intensă de după un incendiu care a distrus traseul principal de drumeţie şi mountain biking care merge de-a lungul fluviului McKenzie, la construitul unor refugii de întreţinere pentru biciclete şi la reîmpădurire. Global Family Travels pune turiştii la lucru vreme de trei zile într-o zonă de pe râul Dungeness din statul Washington, unde trebuie să refacă habitatul somonului. Aceştia trebuie să elimine blocajele de pe râu care împiedică somonii să avanseze, precum şi să refacă vegetaţia din zona malurilor, printre altele.

    Mai la sud, cei care vor să fie puşi la treabă în vacanţă se pot îndrepta spre reciful de corali din Florida, de care se ocupă Coral Restoration Foundation. Ajunşi acolo, fac o excursie subacvatică în care li se prezintă o zonă în care oamenii de ştiinţă cresc corali, după care sunt duşi să ajute la curăţat mărgeanul de alge şi ataşarea coralilor aduşi de la crescătorie.

     

  • Povestea omului care a trimis peste 80.000 de români în destinaţii exotice. Care este următorul pas pentru afacerea lui

    În urmă cu 15 ani, Sorin Stoica pornea la drum în industria turismului cu un portofoliu restrâns de vacanţe tailor-made. De atunci, a vândut sejururi de peste 100 de milioane de euro către mai mult de 80.000 de clienţi, în destinaţii exotice din întreaga lume. Visul cu care vrea să îşi ducă businessul în următoarea destinaţie este acum o listare.

    Criza imobiliară ne-a prins imediat după lansarea companiei Eturia si ne-a afectat cel mai puţin, căci eram chiar la început, iar turiştii români erau dornici să călătorească alături de o companie care oferea servicii noi pe piaţa de turism din România. Practic, am deschis lumea, oferind vacanţe individuale cu servicii personalizate în destinaţii exotice, prea puţin promovate până la acel moment”, descrie Sorin Stoica, CEO, Eturia, începuturile businessului pornit în 2007, cu o primă vacanţă vândută în luna august. Executivul nu era, la acel moment, la prima experienţă antreprenorială. Anterior, dezvoltase o afacere în industria GSM – Dasimpex, pe care a vândut-o către un fond de investiţii, lansând ulterior un start-up în turism, „care a devenit în prezent cea mai importantă companie din România specializată în vacanţe personalizate în destinaţii extraeuropene”.

    Comparativ cu criza din 2008, pandemia care a izbucnit în 2020 spune că i-a obligat să se adapteze şi să îşi diversifice portofoliul de pachete de vacanţă, ajungând astfel la noi categorii de turişti. „Curajul de a investi sume importante de bani în aceste noi produse, alături de asumarea tuturor riscurilor ce decurg de aici, au dus la realizarea în 2021, paradoxal ar spune unii, a celei mai mari cifre de afaceri din istoria Eturia.” Astfel, în timp ce în 2019 compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 11 milioane de euro, care în primul an de pandemie a scăzut sub 50%, ca urmare a restricţiilor impuse, în 2021 businessul a ajuns la aproape 15 milioane de euro, „iar pentru 2022 ne-am propus să ajungem la 17,5 milioane de euro şi suntem optimişti că vom atinge această cifra, căci în acest moment suntem deja destul de aproape de realizarea a 50% din target”, preconizează antreprenorul.

    După cei doi ani pandemici, care spune că i-au făcut mai rezistenţi la condiţiile de instabilitate ale mediului extern, războiul de la graniţă, deşi a dus la o uşoară scădere a solicitărilor în prima lună, „nu a mai prezentat un impact major asupra dorinţei de a călători a turiştilor români”. Potrivit lui, primele patru luni ale anului 2022 au adus agenţiei o dublare a numărului de turişti faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, fără să ofere însă informaţii specifice. „În continuare noi suntem pe un trend crescător în ceea ce priveşte numărul de solicitări şi rezervări pentru anul 2022, chiar dacă la sfârşitul lunii februarie – început de martie, am avut o mică scădere a interesului pe fondul proximităţii acestui conflict. În momentul de faţă, nu remarcăm un impact relevant al noii epidemii sanitare în raport cu solicitările de vacanţă, dar suntem în contact permanent cu partenerii noştri, pentru a fi informaţi referitor la cele mai recente condiţii de intrare în ţările pe care le operăm şi a le transmite corect turiştilor noştri.”

    Antreprenorul spune că, în condiţiile în care Eturia vinde pachete turistice în întreaga lume, în perioada de „linişte” a vânzărilor de la începutul pandemiei, compania şi-a axat activitatea pe învăţare, pe consolidarea cunoştinţelor şi pe extinderea portofoliului de produse vândute. „Aşa că noi, toţi membrii echipei, am continuat să ne dezvoltăm profesional şi să ne adaptăm la o nouă piaţă de turism.”

    Despre eforturile investiţionale din ultima perioadă, Sorin Stoica spune că acestea au fost orientate în principal spre dezvoltarea in-house de noi soluţii tehnologice direcţionate atât către clientul final (B2C şi B2B), cât şi către angajaţii Eturia. „Vorbind din punct de vedere cronologic, în prima parte a pandemiei am lansat noul website Eturia şi am dezvoltat o platformă internă care eficientizează munca de creare a pachetelor turistice.” În urmă cu un an, el a lansat şi o nouă companie, parte a grupului Eturia: TravelHubX, al cărei prim scop este de a gestiona relaţia cu agenţiile de turism din România prin intermediul unei platforme de rezervări, un agregator de servicii turistice, de la pachetele de vacanţă până la bilete de avion şi hoteluri contractate direct. „De asemenea, pentru amatorii de vacanţe la plajă am dezvoltat o platformă dinamică, în care poţi combina automat zboruri cu servicii de cazare, atât din inventarul propriu cât şi de la parteneri externi, totul bazat pe principiul celui mai bun preţ. Această soluţie este disponibilă pentru moment doar pentru agenţiile revânzătoare, dar în următoarea perioadă vom lansa platforma şi către consumatorul final.”

     

    Antreprenoriatul, o meserie din care nu te pensionezi niciodată

    În toţi aceşti ani, Stoica spune că energia echipei „şi încrederea lor în noi” a fost catalizatorul care i-a ajutat să se uite către soluţii şi nu către probleme. „Eram datori faţă de noi ca antreprenori care au avut un vis, faţă de echipa care depinde de această companie, dar foarte mult faţă de turiştii care nu încetau să caute soluţii dintre cele mai inovatoare să călătorească indiferent de impedimentele pe care le reprezenta pandemia, virusul şi acum războiul”. Uitându-se în spate, executivul nu şi-ar schimba parcursul antreprenorial, întrucât fiecare etapă a avut rolul şi învăţămintele ei. „Poate uneori aş face lucrurile diferit, dar în esenţă e că sunt recunoscător pentru lecţiile învăţate şi îmi plac mult provocările antreprenoriatului.” Şi, pentru că îi e greu să aleagă un singur cuvânt care să îl rezume, numeşte trei: credinţă, inovaţie şi echipă. În prezent, fondatorul susţine că se află în plin proces de creştere cu Eturia şi că „nu se pune problema unui exit, aşa cum nu se pune problema renunţării la antreprenoriat, deşi uneori stresul şi oboseala mă fac să spun asta.”

    De altfel, privind pe termen lung, Stoica e de părere că atunci când eşti antreprenor, nu ieşi niciodată cu adevărat la pensie, mai ales dintr-un business care iţi permite să trăieşti pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp în orice destinaţie ţi-ai imaginat vreodată că doar poţi călători. Nu are însă în plan ca, pe viitor, să părăsească România, „fiindcă este o ţară care mă provoacă permanent”.

     

    Spre cele mai profitabile lagune

    Dacă în urmă cu 15 ani compania îşi axa activitatea pe circuite tailor-made şi se adresa unei mici nişe din piaţă, în timp, portofoliul de clienţi s-a lărgit, odată cu lansarea pachetelor de vacanţă cu plecare fixă şi a circuitelor de grup cu însoţitor. „Încă de la început ne-am dorit să fim trendsetteri şi am adus în România programe pentru ţări care încă nu erau ofertate de către operatorii de turism locali. Deschizând apetitul pentru lumea întreagă a crescut şi interesul românilor de a descoperi destinaţiile din afara graniţelor Europei şi tot mai multe agenţii şi-au extins raza de operare.” În primul deceniu şi jumătate de activitate, Eturia a vândut cel puţin o vacanţă în 155 de ţări, cel mai scump sejur vândut având un cost de 125.000 de euro, iar cel mai lung – un circuit în jurul lumii – a avut o durată de 95 de zile, în timp ce vacanţa de tip grup corporate cu cel mai scump cost a fost 350.000 de euro (Tanzania şi Zanzibar). Până în prezent, vânzările totale cumulate pe aceşti 15 ani au ajuns la peste 100 de milioane de euro, din care doar Maldive – destinaţia vândută cel mai bine –, a acoperit 10%.

    Potrivit executivului, primii trei factori de care turiştii români ţin cont în alegerea vacanţei sunt: condiţiile de călătorie, preferinţele personale cu privire la petrecerea timpului liber, dar şi bugetul. Românii, adaugă el, se aliniază la tendinţele europene ale pieţei de turism şi probabil peste 60% din populaţie călătoreşte cel puţin o dată pe an, alocând în jur de 10% din venituri pentru asta. „Astfel, cei cu venituri mici călătoresc în România sau în destinaţii de proximitate, tradiţionale, iar cei cu venituri ridicate îşi pot permite una, două, sau mai multe vacanţe pe an, în Europa sau în destinaţii extraeuropene.”

     

    Vacanţele se scumpesc

    Cât despre evoluţia din acest an a preţurilor pentru sejururi, bilete de avion, cazări şi alte activităţi turistice, Stoica observă că în industrie se înregistrează creşteri cu 10-20% faţă de anul 2019, „şi estimez că acest trend se va păstra până la sfârşitul anului, ajungând la peste 30% în destinaţiile foarte populare şi în perioade de vârf de sezon”, luând în calcul creşterile de costuri ale petrolului şi energiei, creşterea dolarului cu circa 20% raportată la euro, dar şi cererile de vacanţe, „în acest moment mai mari pe majoritatea destinaţiilor decât oferta”. Explicaţia este, potrivit lui, că nici companiile aeriene, nici hotelurile nu şi-au refăcut capacitatea de transport, respectiv cazare, la nivelurile prepandemice, o soluţie în acest sens fiind early bookingul, dar şi evitarea perioadelor de vârf de sezon (august, decembrie, ianuarie, aprilie). Din rândul destinaţiilor prea puţin căutate de români, el le-ar recomanda clienţilor Eturia să descopere Guatemala, Nicaragua şi Ecuador, iar dintre ţările în care nu a ajuns încă dar pe care îşi doreşte să le viziteze, antreprenorul menţionează Uganda, Madagascar şi Noua Zeelandă. În acest sezon rămâne însă pe bătrânul continent. „Vara aceasta, fetiţa mea, Mălina, va merge într-o tabără la Oxford, aşa că ne-am orientat spre o vacanţă în Europa. Vom vizita din nou Londra şi Paris, vom face un self drive în Irlanda, după care vom sta la plajă în Creta.” Antreprenorul spune că în nicio călătorie nu-i lipsesc din bagaj încărcătoarele şi adaptoarele.

    În continuare, la nivel de business, şi pentru acest an Sorin Stoica susţine că obiectivele strategice ale companiei sunt aceleaşi de ani de zile, doar indicatorii valorici care le definesc schimbându-se de la un an la altul. „Ne axăm pe creşterea şi satisfacerea celor trei mari piloni de business: clienţii, angajaţii şi acţionarii. Astfel, ne dorim să menţinem loialitatea angajaţilor şi a clienţilor, şi să reuşim ca prin intermediul tehnologiei să acoperim nevoia de a călători a cât mai multor turişti din piaţă, să eficientizăm munca echipei Eturia şi să operăm pe pieţe noi din afara României.” El încheie împărtăşindu-ne cel mai mare vis antreprenorial al său: listarea la Bursă a uneia dintre companiile din grupul Eturia.

  • Noua moda în turism pentru care foarte mulţi oameni sunt dispuşi sa plătească sume considerabile şi care renunţă la piscine enorme, spaţii de karaoke sau restaurante felurite de dragul ştiinţei

    Luxul turistic nu e la fel pentru toată lumea, unii fiind dispuşi să renunţe la piscine enorme, spaţii de karaoke sau restaurante felurite de dragul ştiinţei, preferând în locul unei croaziere obişnuite o expediţie acolo unde puţini turişti ajung.

    Cererea este suficient de mare încât să determine diverse companii să investească în construirea unor noi nave dedicate expediţiilor, care de câţiva ani trebuie să respecte noi standarde constructive dacă vor fi folosite şi pentru zone polare. Pe turiştii dornici de aventură nu-i interesează dacă la bord au teren de minigolf, cazinouri sau spectacole, dar trebuie să fie însoţiţi de oameni de ştiinţă şi alţi specialişti pentru a putea cerceta în voie locurile în care se opresc navele.

    Luxul pe vasele de expediţie, scrie Washington Post, se traduce în echipamente şi vehicule care permit turiştilor să exploreze, cum ar fi submarine, bărci mici, printre care şi caiace ori elicoptere, pentru ca toţi doritorii să se poată apropia cât mai mult de ceea ce doresc să vadă. În plus, aceste nave au spaţii mai mari destinate observării. Turiştii care preferă vacanţe în timpul cărora să vadă cât mai multe de pe traseul parcurs pot avea alături la bord biologi, geologi, glaciologi, istorici şi ornitologi şi eventual acces la un laborator ştiinţific. Printre destinaţii se numără zona Oceanului Arctic, Antarctica, America de Sud sau Amazonul, iar preţul unei expediţii poate ajunge până la
    20.000 sau 30.000 de dolari.


     

     

  • Chile va redeschide Insula Paştelui pentru turişti. Accesul a fost interzis din cauza pandemiei

    Insula Paştelui se va redeschide vizitatorilor începând cu 1 august. Guvernul chilian a restricţionat accesul turiştilor la începutul pandemiei de COVID-19. Insula din Pacific reprezintă una dintre cele mai mari atracţii turistice din Chile.

    Insula Paştelui, una dintre cele mai mari atracţii turistice din Chile, se va redeschide vizitatorilor începând cu 1 august, după ce accesul a fost restricţionat la începutul pandemiei de COVID-19.

    „De la 1 august, se va permite reluarea zborurilor şi deschiderea turismului, în funcţie de situaţia epidemiologică”, a precizat Ministerul Economiei.

    Locuitorii insulei au protestat faţă de prezenţa turiştilor atunci când a început pandemia în martie 2020 şi au ocupat aeroportul pentru a opri zborurile din continent.

    Guvernul a promis că va acorda subvenţii pentru a ajuta întreprinderile mici care au fost afectate de pandemie. Pe insulă se află peste o mie de statui din piatră, aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO.

  • Bocancii călători. Afacerea născută din drumeţiile unui cuplu de români pe plaiurile mioritice

    Ştefan şi Cristina au lucrat ca ghizi de turism şi însoţitori de grup, completându-şi astfel experienţa profesională de farmacist, respectiv profesoară. Cam 25 de zile pe lună, în sezonul cald, în calitate de angajaţi, cutreierau ţara în lung şi-n lat şi erau martorii aventurilor pe care le căutau cei la fel de activi ca ei. Aşa că, la un moment dat, s-au gândit că ar putea fi chiar ei organizatorii escapadelor. Astfel, au pus bazele Boots on Roots, numele pe care îl poartă excursiile cu rucsacul în spate pe care le pregătesc în cele mai mici detalii.

    “Eu, Cristina Cucu, sunt ghid montan de cinci ani, vorbitor de franceză, engleză, germană, spaniolă şi italiană. Am lucrat înainte ca profesoară de limbi străine şi de română pentru străini, majoritatea studenţilor fiind adulţi, dar am cochetat şi cu grupurile de copii. Pe munte am mers de când eram mică şi din ce în ce mai des ca adult. M-am îndrăgostit de acest stil de viaţă activ, sănătos şi mi-am dorit acel «dream job» în care biroul să fie în natură.” A urmat o şcoală de ghizi şi a căutat treptat cursuri de specializare pe ramurile montane – alpinism, escaladă, avalanşe, schi. O perioadă, Cristina a lucrat în paralel în ambele meserii: în timpul săptămânii era profesoară pe tocuri şi la costum, iar în weekend îmbrăca hainele sintetice de munte. În ambele roluri, avea aceeaşi satisfacţie la finalul zilei: aceea de a-i fi lăsat pe cei cu care lucra – elevi, turişti – cu o noţiune sau o experienţă nouă. Ulterior, a renunţat la predat pentru a se concentra doar pe ghidaj şi curând şi-a extins şi reţeaua de colaboratori. Cealaltă jumătate din Boots on Roots, Ştefan Mera, este farmacist de profesie, dar nu mai este activ în domeniu de ceva timp, orientându-se şi el către activităţile montane. „Amândoi am lucrat ca ghizi şi însoţitori de grup, angajaţi la câteva agenţii care aduceau turişti străini. Agenţiile se ocupau de găsirea clienţilor, noi ne ocupam de aventurile lor pe coclauri româneşti – vorbim de drumeţii, ciclism, rachete de zăpadă, descoperiri de zone izolate, autentice şi montane din Transilvania, Bucovina şi Maramureş. Asta făceam timp de şapte luni pe an în sezonul cald, fiind plecaţi de acasă vreo 25 de zile pe lună, şi mai rar în sezonul rece. Asta se întâmpla înainte de anul de graţie 2020, când ştim cu toţii că turismul internaţional a fost pus pe pauză.” Văzându-se fără perspective şi cu un viitor incert, au luat două hotărâri importante pentru vieţile personale şi profesionale: s-au mutat din Bucureşti la ţară, mai aproape de munţi, în judeţul Dâmboviţa, şi au început să lucreze cu turiştii români. Pandemia s-a transformat astfel într-un impuls de care Cristina şi Ştefan aveau nevoie, căci simţeau deja că viaţa de oraş mare nu le mai prieşte, dar şi că era timpul să se apuce de treabă individual, să aibă tururi proprii cu turiştii, să se ocupe ei de tot.

    „În acest sens, am achiziţionat un van cu care visam să le arătăm străinilor ţărişoara noastră frumoasă. Investiţia a ajuns la 14.000 de euro la finele lui 2019. Până la urmă, ne-a fost de mare folos în turele cu români!”, povesteşte Cristina Cucu. Lucratul cu turiştii români a însemnat o lume nouă cu provocări noi. Au investit, de asemenea, în 2020 aproximativ 4.000 de euro în echipament tehnic de munte pe care îl folosesc la comun sau îl închiriază individual clienţilor, cum ar fi corzi, accesorii de căţărat, căşti de protecţie, kituri de avalanşă. Activităţile pe munte cu Boots on Roots cuprind ture pentru adulţi ‒ de la drumeţii uşoare până la drumeţii tehnice cu porţiuni de căţărat şi rapeluri, la ture pentru familii cu copii ‒ drumeţii uşoare şi medii pentru generaţia de tineri montaniarzi care învaţă, de-a lungul traseului, diferite lucruri despre plante, animale, ecologie. „Facem, de asemenea, şi ture de alpinism iarna, ateliere de escaladă şi de tehnici alpine, drumeţii pe rachete şi schi de tură, precum şi traversări mai lungi cu dormit la cort. Acestea durează între una şi două-trei zile, iar mai rar, în special vara, găsim oameni dispuşi să petreacă mai multe zile în sălbăticie, la cort sau la cabane. Asta a fost una dintre multele deosebiri de lucrul cu străinii ‒ românii nu prea îşi iau liber pentru a sta mai multe zile prin munţi sau cel puţin nu angajează un ghid pentru asta. Prin urmare, am redus durata traseelor noastre şi am modificat multe aspecte din logistică. Majoritatea clienţilor vin din Bucureşti şi atunci când există cerere suficientă, oferim şi transportul.”

    În ceea ce priveşte turele pentru familii cu copii, acestea durează în general o zi, dar Cristina şi Ştefan au organizat şi mici tabere de două-trei zile în munţii Măcinului şi două ediţii de Perseide Family Camp, cu dormit la cort, admirat «ploaia de stele», ascultat poveşti şi petrecut timp pe munte. „Pe lângă acestea, mai facem voluntariat împreună cu o asociaţie care aduce copii cu dizabilităţi cognitive şi noi îi plimbăm pe trasee uşoare, povestindu-le despre natură. La excursii, iau parte şi familii cu copii tipici, tocmai pentru a crea atmosfera de incluziune şi de integrare. La final, toată lumea se simte bine şi se încarcă de energie.” Turele au loc mai ales în weekend, iar în restul săptămânii Cristina şi Ştefan merg pe teren să exploreze trasee noi, pentru a veni cu idei proaspete. Anul 2021 le-a adus venituri de 33.000 de lei din evenimentele pe care le organizează pe munte şi au de gând să tot crească, făcând exact ceea ce promit cu numele pe care şi l-au ales – Boots on Roots, un joc de cuvinte prin care şi-au dorit să ducă drumeţii cu gândul la nişte picioare vioaie, nişte bocanci curioşi să afle noi rute prin care, eventual, se întorc la origini, la rădăcinile de unde venim cu toţii.

    Turele au loc mai ales în weekend, iar în restul săptămânii Cristina şi Ştefan merg pe teren să exploateze trasee noi, pentru a veni cu idei proaspete.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Za German Wurst Wagen – food truck cu specific german (Bucureşti)

    Fondatori: Corina  şi Mădălin Simon

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională, la evenimente

    Korinthus Edu – şcoală online de istorie (Târgu-Mureş)

    Fondatoare: Corina Lenard

    Cifră de afaceri în 2021: 80.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    Moţart – magazin online cu produse ilustrate (Braşov)

    Fondatori: Ruxandra Cristescu şi George Lebu

    Investiţii iniţiale: 10-12.000 de lei (peste 2.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Fera Venti – atelier de modă (Bucureşti)

    Fondatoare: Antinela Elisei

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 70.000 de lei (14.000 de euro)

    Prezenţă: în magazinul propriu din curtea clubului Fabrica din Bucureşti

    Asteroidul B612 – librărie pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Sipciu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 54.000 de euro

    Prezenţă: zona Cotroceni din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.