BusinessMagazin

Tag: tribunal

  • Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul său – prezentaţi Tribunalului Sibiu cu propunere de arestare

    Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul său, Oprea Carabulea, reţinuţi, alături de alte cinci persoane, de procurorii DIICOT Sibiu, vor fi prezentaţi, joi, Tribunalului Sibiu cu propunere de arestare preventivă.

    Potrivit unor surse judiciare, alături de Ilie şi Oprea Carabulea, au fost reţinuţi Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Cosa, Georgeta Crideanu şi Gheorghe Năsaru, în urma percheziţiilor care au avut loc miercuri la sediile Carpatica Asig S.A., într-un dosar de delapidare şi spălare de bani.

    Procurorii DIICOT au făcut miercuri 13 percheziţii la Sibiu şi Bucureşti , iar surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că, la sfârşitul anului 2014 – începutul anului 2015, Carabulea Oprea, Micu Daniel, Crideanu Georgeta, Popa Ana şi Toncescu Angela au constituit un grup infracţional, în condiţiile în care Carpatica Asig avea o situaţie financiară precară şi nu mai îndeplinea condiţiile de solvabilitate, în sensul că valoarea marjei de solvabilitate disponibile scăzuse sub valoarea marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu reglementările legale în vigoare în materia asigurărilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Sorin Frunzăverde,condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul privind alegerile prezidenţiale

    Preşedintele CJ Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde (PNL), a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, în dosarul vizând alegerile prezidenţiale din 2014, decizia Tribunalului Caraş-Severin nefiind definitivă.

    Potrivit portalului instanţelor de judecată, Tribunalul Caraş-Severin l-a condamnat pe Sorin Frunzăverde pentru folosirea influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 13 din Legea nr.78/2000, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de patru ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De asemenea, acestuia i-au fost interzise mai multe drepturi, iar pe perioada termenului de încercare el trebuie să se supună unor măsuri de supraveghere.

    În acelaşi dosar, a fost condamnat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni, pentru folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, faptă prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000, influenţarea declaraţiilor, faptă prevăzută de art.272 al.1 Cod penal, şi fals intelectual. În final, el va avea de executat trei ani şi patru luni de închisoare, fiind totodată obligat la plata unei amenzi penale de 27.000 de lei, pentru uz de fals.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vânătorul care l-a împuşcat mortal pe primarul din Tătuleşti, pus sub control judiciar

    Potrivit sursei citate Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă că în acest caz se efectuează urmărire penală pentru infracţiunea de ucidere din culpă.

    Procurorii au fost sesizaţi de poliţiştii din Scorniceşti despre faptul că sâmbătă, în jurul orei 11,00, o persoană a fost împuşcată mortal la o partidă de vânătoare care avea loc pe Fondul de Vânătoare nr. 9 din Tătuleşti. Urmărirea penală în cauză a fost începută iniţial pentru infracţiunea de omor şi ulterior a fost dispusă schimbarea încadrării juridice în ucidere din culpă.

    Procurorul de caz a dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de autorul infracţiunii, ţinând cont de gravitatea faptei, modalitatea de comitere şi de urmări.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Mircea Băsescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de infuenţă

    Mircea Băsescu a fost condamnat, vineri, la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, iar Marian Căpăţână a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, vineri dimineaţă, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare la Curtea de Apel Constanţa.

    Din pedepsele celor doi urmează să se scadă perioada arestului preventiv şi cea a arestului la domiciliu. Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Tribunalul Constanţa a amânat de mai multe ori pronunţarea în dosarul în care Mircea Băsescu a fost judecat pentru trafic de influenţă, iar Marian Căpăţână pentru complicitate la trafic de influenţă.

  • Ce afaceri mai are pe mână fosta soţie a lui Cristi Borcea. Turismul, gazele şi frumuseţea nu mai aduc bani

    Mihaela Borcea conduce clinica de înfrumuseţare Michelle, fondată în 2004, un business care generează venituri de un milion de euro pe an.

    Totodată, este implicată şi în conducerea hotelurilor deţinute la Botoşani şi Olimp, dar şi în afacerea Auto Gaz Trading, cu activităţi în distribuţia de gaz petrolier lichefiat.

    Tribunalul Alba a admis în lune martie 2014 cererea de intrare în insolvenţă a SC Crimbo Gas SRL, companie deţinută de mama omului de afaceri Cristi Borcea şi de Crimbo Gas 2000 SRL, societate la care acesta este unic asociat. Secţia de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a Tribunalului Alba a admis cererea de demarare a procedurii de insolvenţă pentru societăţi cu răspundere limitată.Insolvenţa firmei a fost solicitată anterior la Tribunalul Alba şi de către Direcţia Finanţelor Publice din Braşov, însă instanţa a dispus contopirea celor două dosare şi a admis intrarea voluntară în procedura de reorganizare.

    Cererile de admitere a creanţelor pot fi depuse până la data de 11 aprilie 2014. Compania Crimbo Gas SRL, cu datorii de nouă milioane de lei, a avut cifră de afaceri zero în 2012 şi a înregistrat pirederi de 330.000 de lei. Prin comparaţie, în 2009, firma avea o cifra de afaceri de un milion de lei şi pierderi de 1,5 milioane de lei. Firma Crimbo Gas 2000 SRL, care deţine o parte din Crimbo Gas, a avut afaceri de 9 mil. euro în 2012 şi profit de 40.000 de euro.

  • Marius Maghiari, la ieşirea din Tribunalul Bucureşti: Un procuror zelos a generat o chestiune inexistentă – FOTO

    Marius Maghiari a declarat, joi, la ieşirea din Tribunalul Bucureşti, care va da o decizie definitivă privind propunerea procurorilor de arestare a ofiţerului şi a colegilor săi, că problema în acest dosar este aceea că un procuror zelos a generat o chestiune inexistentă.

    “În 15 ani de zile nu am văzut niciodată ca o victimă care, în termen trei luni de zile, să depună plângere, să fie chemată insistent la Parchet, să fie ameninţată că dacă nu vine va fi adusă cu mandat, după care i s-a montat aparatură atât ei, cât şi fratelui ei şi au fost trimişi să se vadă cu mine pentru a mă instiga prin nişte întrebări ce nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat Maghiari.

    Marius Maghiari a arătat că din înregistrare nu reiese că ar fi comis vreo faptă penală sau că ar fi încercat muşamalizarea accidentului.

    “Eu sunt convins că toate aceste lucruri vor ieşi la iveală şi vor fi suprize cu privire la faptul că acest dosar a fost instrumentat nu de procurorii care sunt desemnaţi de Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 pentru cauzele Brigăzii Rutiere, ci de către o doamnă procuror despre care, asta am aflat eu, şi-ar fi dus la ţară familia şi din concediu ar fi făcut acest exces de zel pe acest dosar, unde dânsa nu ar fi trebuit să fie şi să instrumenteze”, a mai declarat Maghiari.

    El a arătat că doreşte să fie anchetat de orice persoană corectă şi a adăugat că, în opinia sa, DNA este o instituţie corectă.

    Tribunalul Bucureşti a dezbătut, joi, contestaţia făcută de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 împotriva deciziei JS1 care a respins propunerea de arestare preventivă a celor opt poliţişti de la Brigada Rutieră a Capitalei anchetaţi în acest caz şi a stabilit ca doar Marius Maghiari să fie pus sub control judiciar.

    La termenul de joi al procesului s-au prezentat la instanţă toţi cei opt inculpaţi, iar în timpul dezbaterii avocatul unuia dintre aceştia a invocat o excepţie prin care solicită declinarea compentenţei de anchetă în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Tribunalul Bucureşti a amânat pronunţarea la contestaţia procurorilor pentru data de 18 august, dată la care se va pronunţa şi în ceea ce priveşte excepţia ridicată joi, potrivit unuia dintre avocaţi.

    Procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 1 i-au reţinut, pe 31 iulie, pe Marius Maghiari, şef în cadrul unui serviciu de la Brigada Rutieră a Capitalei, pe Daniel Piştea, adjunct al aceleiaşi instituţii, pe colegii acestora Liviu Daniel Cânea şi Auraş Eugen Ţuţui, precum şi pe Ion Daniel Bocan, şeful Secţiei 2 Poliţie, Mihăiţă Georgică Anghel, Ovidiu Gheorghe Sanfira şi Marian Lupu Pasăre, toţi de la Secţia 2, iar vineri au cerut Judecătoriei Sectorului 1 arestarea lor preventivă.

    Marius Maghiari este acuzat că ar fi accidentat cu maşina o femeie, dar incidentul ar fi fost încadrat ca accident de muncă. Ceilalţi şapte poliţişti sunt suspectaţi că l-ar fi ajutat pe Maghiari, astfel încât fapta să nu fie încadrată ca accident rutier.

    Judecătoria Sectorului 1 a respins, pe 1 august, propunerea procurorilor de arestare preventivă şi a decis cercetarea lui Maghiari sub control judiciar şi a colegilor săi în libertate.

    Judecătorul a arătat că singurele infracţiuni cu privire la care există o suspiciune rezonabilă că ar fi fost săvârşite de Maghiari sunt cele de părăsire a locului accidentului, fapte pentru care doar în situaţii excepţionale în practica judiciară s-a dispus arestarea preventivă, mai ales că în acest caz nu este vorba de un accident rutier care să fi condus la decesul victimei. Totodată, potrivit motivării deciziei, faptul că Marius Maghiari şi-a transportat imediat victima la spital şi i-a urmărit evoluţia dimnuează într-o anumită măsură gradul de pericol social al faptei.

    JS1 a demontat totodată mai multe dintre acuzaţiile procurorilor privind favorizarea lui Maghiari de către colegii săi, prin aplicarea etilotestului la o oră după ce au luat legătura cu acesta sau prin prezenţa lui Daniel Piştea, adjunctul Brigăzii Rutiere al Capitalei, la Secţia 2 de Poliţie unde Maghiari era audiat.

    Marius Maghiari a declarat, la ieşirea din sediul Judecătoriei Sectorului 1, că nu înţelege de ce lucrurile au luat o astfel de turnură şi a arătat că nu a făcut decât să îndrepte în cel mai corect mod situaţia pe care a produs-o. El a spus că, după accident, a dus-o pe femeie de urgenţă la spital, iar aceasta a fost conştientă tot timpul. Maghiari a adăugat că, în timpul discuţiilor cu femeia, a încercat să stabilească o înţelegere, astfel încât să nu se ajungă la deschiderea unui dosar penal.

    Întrebat de ce s-a ajuns ca accidentul rutier să fie transformat într-un accident de muncă, respectiv ca femeia să susţină că a căzut de pe schela unei clădiri, Maghiari a arătat doar că a dorit să meargă pe calea medierii cu aceasta, astfel încât să evite situaţii de cercetare penală. El a precizat că s-a ajuns la o înţelegere, dar după ce femeia a fost chemată la Parchet să dea declaraţii, aceasta a renunţat la înţelegere.

    Întrebat dacă s-a pus problema oferirii unor sume de bani, chiar şi sub forma unor daune materiale şi morale, Maghiari a spus că, la un moment dat, până ca femeia să fie chemată de către procurori la audieri, a fost contactat de avocaţi ai acesteia, pentru a se stabili o sumă de bani cu titlu de daune, reafirmând că înţelegerea a căzut după ce femeia a dat declaraţii în faţa anchetatorilor.

    Potrivit unor surse judiciare, accidentul a avut loc în 8 iunie, în jurul orei 14.30, în zona unei treceri de pietoni de la Fântâna Mioriţa.

     

  • Wizz Air a pierdut în instanţă lupta cu angajaţii. Ce măsuri este compania obligată să ia

    Tribunalul Ilfov a admis în parte, pe 16 iulie 2015, contestaţiile deciziilor de concediere depuse de Sindicatul Aerolimit Profesional, potrivit unui comunicat de presă; decizia se referă la o serie de concedieri individuale din noiembrie 2014.

    Tribunalul a dispus reintegrarea reclamanţilor în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi a obligat Wizz Air la plata către reclamanţi a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi ce s-ar fi cuvenit reclamanţilor, de la data concedierii la data reintegrării efective, sume ce urmează a fi actualizate cu dobânda legală.

    Instanţa obligă compania la plata către fiecare dintre reclamanţi a sumei de câte 5000 lei, cu titlu de daune morale. La decizie se poate face apel în termen de 10 zile de la data comunicării.

    Vă reamintim că operatorul aerian low-cost Wizz Air a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravenţională în valoare de 25.000 de lei. CNCD a dat astfel câştig de cauză sindicatului Aerolimit Professional, reprezentat de Mircea Constantin, concediat pe false motive disciplinare, după cum se arată într-un comunicat trimis de reprezentanţii sindicatului.

    La sfârşitul anului trecut, la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional (sindicatul ce reprezintă personalul navigant al companiei Wizz Air Ungaria), liderul acestuia, Mircea Constantin, a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai Sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta. Procesul acestora va avea loc la data de 15 Iulie la Tribunalul Ilfov.

    CNCD a hotărât că manifestarea dezacordului faţă de înfiinţarea sindicatului reprezintă discriminare, desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor asociate cu sindicatul format reprezintă de asemenea discriminare şi, după cum scrie în comunicatul transmis de companie -”Discriminarea a avut ca scop stoparea mişcării sindicale, ceea ce este o faptă extrem de gravă”, scrie în hotărâre. În consecinţă, CNCD aplică o amendă contravenţională totală în valoare de 25.000 de lei pentru Wizz Air Hungary KFT.

    Reprezentanţii companiei au confirmat pentru Business Magazin faptul că Wizz Air a fost notificată cu privire la o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România şi au declarat că aceasta va fi consultată în detaliu. ”Wizz Air va face apel în instanţele din România deoarece Wizz Air consideră că acestea vor clarifica faptul că Wizz Air a respectat legea. În acest interval, Wizz Air nu va face nici un comentariu referitor la caz în sine, considerând că este o procedură în desfăşurare. Wizz Air a respectat şi continuă să respecte toate legile şi reglementările privind piaţa muncii din ţările în care operează, inclusiv din România”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 62 de aeronave Airbus A320 de la 22 baze, pe 380 de rute care asigură legătura între 112 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.
     

  • Sechestrul pus pe casa din Zambaccian a lui Năstase, dar şi pe un cont de 118.000 de dolari, ridicat

    Hotărârea a fost luată de magistraţii Tribunalului Capitalei după ce Adrian şi Dana Năstase au cerut instanţei ridicarea sechestrului pus pe imobil şi pe contul bancar, în dosarul cunoscut sub numele de “Zambaccian”.

    “Dispune radierea din cartea funciară numărul 2975/7 a localităţii Bucureşti, sector 1, deschisă cu privire la imobilul situat în Bucureşti, strada Muzeul Zambaccian numărul 16, etaj 3, apartament 4, sector 1, aparţinând reclamanţilor Năstase Adrian şi Năstase Daniela, a sechestrului asigurător. Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra sumei de 118.650 USD, consemnată la Banca Comercială Română Sucursala Unirea, aparţinând reclamantului Năstase Adrian”, a decis, luni, Tribunalul Capitalei.

    Decizia nu este irevocabilă, motiv pentru care aceasta poate fi contestată în termen de cinci zile.

    În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

    În 18 martie 2013, Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

    În 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase a fost din nou încarcerat, după ce a fost condamnat, în dosarul “Zambaccian”, la patru ani de închisoare cu executare. Năstase a stat în penitenciar până în 21 august 2014, când a fost eliberat condiţionat, după ce a executat o treime din pedeapsă.

    Alături de fostul premier au fost condamnate, de instanţa supremă, tot în dosarul “Zambaccian, şi soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani de închisoare cu suspendare, şi Irina Jianu, la patru ani de închisoare cu executare.

    Fostul premier a fost acuzat în dosarul “Zambaccian” că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro, valoare calculată la cursul de schimb 2002/2004, dar şi pentru că l-a şantajat pe Ioan Păun, fost consul al României la Beijing. Foloasele primite de familia Năstase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea prahoveană Cornu şi din Bucureşti.

    Adrian Năstase a mai fost judecat într-un dosar de corupţie, cunoscut ca “Mătuşa Tamara”, însă în acesta a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi dosar au fost achitaţi şi Ioan Melinescu şi Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupţie.

  • Tribunalul Bucureşti decide ca o româncă să-şi plătească creditul în CHF la cursul de la semnarea contractului

    Instanţa a constatat caracterul abuziv al unora dintre clauzele stipulate în convenţia de credit bancar şi a dispus “îngheţarea cursului de schimb valutar CHF-LEU, pentru efectuarea plăţilor în temeiul contractului sus menţionat, la valoarea de la momentul semnării contractului, respectiv, la valoarea 1,8894 lei/CHF”.

    Conform deciziei luate pe 1 iulie, care nu este definitivă, banca în cauză – OTP Bank – este obligată să procedeze la calcularea ratelor aferente contractului de credit în funcţie de valoarea leu/CHF de la momentul semnării contractului, aceste rate urmând să fie recalculate de la data semnării contractului şi până la sfârşitul perioadei de contractare, respectiv, 01.07.2037.

    Reclamanta, Maria Apostol, ar urma să achite ratele aferente creditului contractat la valoarea de 1,8894 lei/CHF.

    Mai mult, instanţa obligă banca să plătească reclamantei sumele achitate în plus în temeiul contractului de credit, rezultate din diferenţa de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăţi şi cursul valutar valabil de la data semnării contractului, sume la care urmează să se calculeze si dobânda legală aferentă, calculată de la data încasării fiecărei sume nedatorate şi până la achitarea integrală a acestora de bancă.

    TB a mai constatat şi caracterul abuziv al unei clauze privind comisionul de acordare a creditului şi a decis ca banca să îi plătească reclamantei suma de 6.359 CHF în echivalent lei la cursul BNR din data efectuării plăţii, sumă la care urmează să se calculeze şi dobânda legală aferentă, calculată de la data încasării acestei sume nedatorate şi până la achitarea integrală a acesteia de către pârâte.

    Pe de altă parte, instanţa a respins cererea reclamantei privind restituirea creditului în lei.

    Banca este obligată să plătească reclamantei suma de 11.160 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

    Decizia poate fi contestată în 30 de zile de la comunicarea motivării.

    Francul elveţian s-a apreciat puternic de pe 15 ianuarie, când banca centrală a Elveţiei (SNB) a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus în septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate faţă de euro. Numai în prima zi după decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% faţă de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, şi a continuat să crească, atingând un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie.

    Până în prezent, cursul a oscilat între 4,1 – 4,3 lei/CHF.

    Clienţii cu credite în franci elveţieni au protestat în iunie la Guvern şi, în lunile ianuarie-februarie, în faţa Parlamentului, cerând autorităţilor rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie în lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%.

    Propunerea a fost dezbătută în Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, unde s-a încercat pentru o vreme găsirea unei soluţii. Reprezentanţii băncilor şi ai BNR au susţinut însă că o asemenea rezolvare legislativă nu ar fi consituţională, afectând funcţionarea unei pieţe libere, şi au convins parlamentarii în final, prin vocea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, că soluţiile trebuie găsite de fiecare bancă în parte împreună cu clienţii, pe calea negocierii, pentru a se ajunge la împărţirea poverii.

    Debitorii au reclamat individual, în repetate rânduri, că negocierile au loc doar la nivel declarativ, însă în realitate instituţiile de credit nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Grupul clienţilor cu credite în franci a demarat în martie, împreună cu Asociaţia Unilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu şapte bănci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, în baza unei împuterniciri notariale.

    Dintre acestea, doar Volksbank, în urma preluării de către Banca Transilvania, a înaintat clienţilor o ofertă concretă, prin care banca preia o parte din povara creditului.

    Potrivit ultimelor date ale BNR, în bilanţurile băncilor româneşti figurau la 1 ianuarie 65.495 de credite în franci elveţieni, faţă de 75.000, cât comunicase la momentul apariţiei crizei, pentru finalul lunii noiembrie.

    Din totalul acestora, clienţii au solicitat băncilor soluţii de conversie sau restructurare pentru 36.546 de împrumuturi, încluzând şi creditele de la Volksbank, preluată de Banca Transilvania, singura care a avut o ofertă publică de conversie cu reducere substanţială.

    Din cele peste 36.000 de cereri, instituţiile de credit au soluţionat până la începutul lunii iunie 15.954, din care circa 40% au reprezentat conversii, iar restul restructurări (inclusiv clienţii Volksbank). Restul de 20.000 de cereri se află în lucru, fără a se garanta vreo soluţionare.

    În realitate, având în vedere că multe instituţii bancare şi-au externalizat creditele în CHF către băncile-mamă sau vehicule din alte ţări (Olanda, spre exemplu), totalul împrumuturilor în franci elveţieni ajung la circa 100.000-120.000.

  • Procesul absurd al unui ţăran rus care a inventat o monedă ferită de inflaţie

    Nu înţeleg ce se întâmplă. Unde vor ajunge toate astea? Este prima oară în viaţa mea când am ajuns la tribunal”, s-a plâns Şliapnikov jurnaliştilor strânşi în jurul său. Explicaţia a venit partea unui prieten al său. „Mişa, eşti un ghimpe în coasta lor. Eşti o excrescenţă osoasă pentru autorităţile locale. Cred că au ordonat cazul împotriva ta. Te vor încadra la legea 58 din era sovietică, la activitate contrarevoluţionară”, a glumit Iuri Bojenov.

    Cazul împotriva lui Şliapnikov nu este atât politic cât economic. Banii sunt tipăriţi pe hârtie fotografică, sub forma unor bancnote cu o singură faţă, de 1, 3, 5, 10, 25 şi 50 de kolioni. Bancnotele sunt multicolore, au imprimate pe ele un fel de arbore, lângă care se poate citi: „Această bancnotă este proprietatea trezoreriei Kolionovo. Nu suportă inflaţie, deflaţie, stagnare sau alte falsificări. Nu este un mijloc de îmbogăţire sau speculaţie. Este susţinută de resursele din Kolionovo. Sau poate este un fals…”.

    Acesta nu este primul gest extravagant al fermierului Şliapnikov. În 2010, ţăranul a devenit faimos pentru că s-a luptat cu incendiile de vegetaţie fără ajutorul autorităţilor. Atunci, Şliapnikov a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei Esquire că autorităţile au vrut să îl acuze că a acţionat împotriva consiliului local al satului, subminând ordinea constituţională. Situaţia s-a calmat ulterior. Şliapnikov a introdus totodată vize de intrare pentru oficialii care au dorit să îi viziteze ferma. Între documentele necesare pentru vize era şi o adeverinţă de la psihiatru. Acum, fermierul tipăreşte propria monedă, iar autorităţile locale îl urăsc.

    „Câte bancnote ai tipărit?”, l-a întrebat pe ţăran un jurnalist, Andrei Kozenko. „Şapte sau opt mii”, a răspuns nesigur Şliapnikov, în timp ce unele estimări din presă ajung la 20.000 de kolioni. Fermierul nu ştie nici cât valorează un kolion în ruble. „Pot să vă spun însă în cartofi. O tonă şi jumătate”, a adăugat el. „50 de kolioni fac o gâscă!”, a intervenit prietenul fermierului.

    liapnikov a început apoi să explice că s-a gândit la kolioni nu ca la o nouă formă de bani, ci ca la o formă de ajutor pentru tranzacţiile barter pe care le face mereu cu vecinii săi, un grup de aproximativ 100 de oameni. Unii sunt şi ei fermieri, în timp ce alţii sunt moscoviţi care au case la ţară. De exemplu, cineva împrumută altcuiva un rezervor de carburant şi primeşte în schimb nu ruble, ci 20 de kolioni. Apoi returnează bancnotele datornicului şi primeşte în schimb, de exemplu, un pui sau ceva similar. Şliapnikov îşi plăteşte angajaţii în ruble.

    Fermierul nu ascunde faptul că vrea să răspândească mai mult moneda, dar îi este teamă. „Statul nu dă bani, doar îngheaţă creditele. Aşa că am decis să devin propriul meu creditor. Nu înţeleg de ce sunt acuzat”, a spus Şliapnikov.
    Procurorul districtual adjunct Nikolai Hrebet, care instrumentează cazul, i-a explicat acuzaţiile. Potrivit constituţiei, rubla este singura monedă legală din Rusia. Politica financiară din ţară este stabilită de banca centrală. Moneda kolion nu respectă legislaţia ţării şi din acest moment trebuie interzisă, scoasă din circulaţie şi distrusă. Banca centrală a Rusiei este la rândul ei terţă parte în acest proces. Cu toate acestea, procurorul a cerut ca un reprezentant al băncii centrale să depună mărturie în calitate de expert independent şi nu ca parte implicată în proces, iar instanţa a permis acest lucru, chiar dacă oriunde în altă parte acest fapt ar fi fost o încălcare gravă a procedurilor. Şliapnikov, care a venit la proces fără avocat, nu a contestat decizia judecătorului.

    „Un lucru nu înţeleg. Pe cine am lezat cu faptele mele? Banca centrală, un grup de cetăţeni? Nu înţeleg, cum au fost transformate bancnotele mele personale într-un surogat monetar?”, a întrebat bărbatul, care susţine că este doar un fermier cinstit căruia îi place să glumească. Pentru el kolionii sunt doar o joacă. Nu sunt folosiţi în sistemul de plăţi, nu au lichiditate şi nu au elemente de siguranţă. „Nu se plătesc salarii, taxe sau mită în kolioni. Nu poţi cumpăra o cutie de chibrituri de la magazin. Un ţăran nu poate distruge sistemul bancar!” a susţinut Şliapnikov. El a acuzat apoi procuratura că nu apără interesele Rusiei, ci pe cele ale băncilor comerciale, care au ignorat mediul rural şi care acordă împrumuturi sufocante.

    Procurorul a cerut şi a obţinut dreptul de a răspunde, chiar dacă este neobişnuit din punct de vedere procedural. „Dacă cineva care foloseşte kolioni vrea să primească ceea ce îi datorezi, iar tu decizi să nu faci acest lucru, atunci nimeni nu poate obţine nimic de la tine, în mod legal. Totul depinde de reputaţia şi bunul tău renume. Din punct de vedere legal este insuficient”,  explicat procurorul, adăugând că mondele kolion reprezintă un pericol pentru unitatea sistemului de plăţi şi politica băncii centrale, tocmai într-o perioadă în care Rusia se află în criză economică.

    Este chemat în instanţă primul martor. Iuri Titov este de profesie mecanic şi locuieşte la Moscova, dar are o casă în Egorevsk. El  declarat că i-a împrumutat o dată nişte motorină lui Şliapnikov şi a primit în schimb 50 de kolioni. Martorul a susţinut că nu a fost un acord între doi oameni de afaceri, ci doar un schimb privat, între două persoane, care nu priveşte pe nimeni.

    Procurorul s-a interesat de valoarea motorinei, iar martorul a spus circa 2.000 de ruble. În acest fel a explicat curţii că un kolion valorează aproximativ 40 de ruble. Procurorul l-a întrebat apoi ce ar vrea pentru 50 de kolioni. „O gâscă, sau un pui şi nişte ouă”, a venit răspunsul. Procurorul s-a întrebat apoi dacă martorul nu ar plăti prea mult, având în vedere costul motorinei.