BusinessMagazin

Tag: transporturi

  • Şcoala Superioară de Aviaţie va primi 450.000 lei din Fondul de rezervă al Guvernului

    Guvernul a decis, miercuri, suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor cu suma de 450.000 de lei, fonduri destinate finanţării misiunilor de asistenţă medicală publică de urgenţă desfăşurate de Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă.

    “Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă a fost desemnată operator aerian al unei aeronave primită prin sponsorizare în cursul anului 2014, în condiţiile în care finanţarea pregătirii personalului aeronautic este asigurată prin alocarea de fonduri suplimentare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Costurile necesare pentru pregătirea personalului aeronautic, precum şi pentru operaţionalizarea aeronavei pe perioada derulării programelor de pregătire (aproximativ 5 luni) au fost estimate la 5,258 milioane de lei”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    În bugetele de anul trecut şi de anul acesta ale Ministerului Transporturilor au fost alocate fonduri pentru pregătirea personalului şi operaţionalizarea aeronavei, iar suma alocată prin hotărârea de guvern adoptată miercuri, respectiv 450.000 de lei, completează finanţarea necesară Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă.

  • Lucrările din Master Plan vor fi finanţate şi din împrumuturi publice şi acciza pe carburanţi

    Plafonul de 7 miliarde euro a fost aprobat, de asemenea, în şedinţa de miercuri a Executivului.

    Valoarea totală a proiectelor identificate în document se ridică la 45,4 miliarde euro, pentru sectorul de transport rutier, feroviar, aerian, naval şi multimodal, ministrul de resort, Ioan Rus, explicând că finanţarea disponibilă în prezent acoperă proiectele prioritare.

    Astfel, în strategia de finanţare a Master Planului, suma indicată ca fiind disponibilă este de 2,7 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, inclusiv cofinanţarea de la bugetul de stat, şi 2,1 miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, pentru sectorul rutier.

    “Suma totală pe care România o are la dispoziţie, în perioada de programare 2014-2020, pentru cele patru sectoare de transport (rutier, feroviar, naval, multimodal) este de 6,843 miliarde euro. La acestea se adaugă un plafon suplimentar de 7 miliarde euro pe care Guvernul l-a aprobat astăzi, care vor proveni din împrumuturi publice – IFI- şi din acciza pe carburanţi, în vederea asigurării surselor de finanţare necesare implementării proiectelor din sectorul rutier, cu prioritate pentru autostrăzi. Astfel, valoarea totală a finanţării pentru sectorul infrastructurii rutiere, în perioada de programare 2014-2020, este de 13,8 miliarde de euro”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a precizat că procentul care va fi alocat pentru Master Plan din acciza la carburanţi va fi stabilit de Executiv în perioada următoare.

    “Lângă sumele pe care le-am avut, se adaugă, prin hotărârea de astăzi, încă un plafon suplimentar de 7 miliarde de euro, pentru care Ministerul Finanţelor se va ocupa să găsească cadrul fiscal, adică spaţiu în interiorul actualului regim fiscal în 2014-2020, bani care vor proveni din împrumuturi BERD, BEI, instituţii financiare, alte resurse financiare şi, de asemenea, din acciza pe carburanţi. Parte din această acciză, pe care o vom stabili împreună în Guvern, va intra direct în finanţarea Master Planului General de Transport al României”, a spus Rus.

    Întrebat cum va fi acoperită diferenţa de finanţare până la suma totală de 45 miliarde euro, reprezentând valoarea proiectelor identificate, ministrul a spus doar că la acest moment sunt acoperite proiectele prioritizate, dar că există discuţii cu bănci comerciale.

    “În acest moment, avem pentru tot ce avem prioritizat şi în faza de a începe, avem resursele financiare asigurate, la care am suplimentat prin decizia Guvernului de azi încă 7 miliarde cu care noi ne descurcăm. Am discutat şi dimineaţă cu alte bănci decât BEI, BERD sau Banca Mondială, să spunem bănci comerciale, deci, toată lumea, în momentul în care va exista acest document aprobat de Comisie şi vor şti toate instituţiile financiare internaţionale că România are un document cu priorităţi aprobate şi în Guvern, şi în comisiile de specialitate ale Parlamentului, şi la Comisia Europeană, toată lumea va veni alături de noi în a ne sprijini financiar, iar Ministerul Finanţelor are sarcină să găsească spaţiu fiscal pentru aceşti bani. Vom reuşi să rostogolim cu siguranţă sumele pe care le avem astfel încât să ne putem finanţa până în 2030 toate aceste proiecte”, a spus Rus.

    Planul financiar al Master Planului General de Transport urmează să fie prezentat în şedinţele reunite ale Comisiilor de Transport din Parlament înainte de trimiterea acestuia la Comisia Europeană, pentru discuţii programate în intervalul 9-13 martie.

    În sinteză, Master Plan-ul de transprt prevede construcţia a 1.300 kilometri de autostradă, în valoare 13,7 miliarde euro, 1.825 kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde euro), 2.874 kilometri de drumuri TransRegio (1,69 miliarde euro), 343 kilometri de drumuri TransEuro (190 milioane euro), 2.883 kilometri reabilitaţi de cale ferată (10,7 miliarde euro), 1.001 kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274,1 milioane euro).

    Sunt prevăzute, printre altele, investiţii şi la porturile Constanţa (865,3 milioane euro), Galaţi (110,7 milioane euro), Drobeta Turnu Severin (20,2 milioane euro) şi aeroporturile Bucureşti-Henri Coandă (668,9 milioane euro), Timişoara (111,5 milioane euro), Cluj-Napoca (131 milioane euro), Iaşi (93,5 milioane euro).

  • Creţu: Aşteptăm ca România să depună Master Planul pe Transport. Nu are sens să facem supoziţii

    ”În legătură cu master planul pentru Transport, aşteptăm ca România, aşa cum am spus, să depună oficial acest master plan, în ultima variantă. Deci am văzut toate supoziţiile care se fac în presă, dar până nu avem ultima variantă, oficială, depusă la Comisie, nu cred că are niciun sens să facem supoziţii. Aşteptăm planul, inclusiv măsuri corective legate de întreruperi”, a spus Corina Creţu.

    Ea a precizat observaţiile în ceea ce priveşte programul de infrastructură mare au fost ”minore”.

    ”În legătură cu programul de infrastructură mare, ştiu că negocierile sunt la nivel de DG şi Guvernul României, Directoratului General. Ştiu că observaţiile au fost minore şi aşteptăm să fie depuse, să vedem exact programul atunci când va fi depus la Comisia Europeană, în mod oficial”, a adăugat Corina Creţu.

    Ea a mai precizat că este vorba despre programe operaţionale foarte complexe. ”Nu există ţară cu care să nu avem observaţii, să nu avem schimburi de păreri între DG şi ţările respective, mai ales că acum avem o legislaţie nouă, adoptată de Parlamentul European şi Consiliu. Încercăm să convingem statele membre, mai ales în ce priveşte Programele Operaţionale Regionale, să găsească proiecte importante”, a mai spus Corina Creţu.

    Varianta actualizată a Master Planului de Transport, realizată în urma dezbaterilor publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei.

    Ministrul Transporturilor Ioan Rus a avut marţea trecută, o întâlnire de câteva ore, la sediul Ministerului Transporturilor, cu reprezentanţii comisiilor parlamentare de specialitate, pentru discuţii privind Master Planul de Transport şi situaţia companiilor din subordinea Transporturilor.

    “Am prezentat în faţa celor două comisii Master Planul în forma semifinală, variantă la care dânşii au avut unele observaţii şi corecturi pertinente, care pot fi făcute fără să modifice fundamental ceva”, a spus ministrul, la finalul întâlnirii.

    El a adăugat că Master Planul va fi aprobat săptămâna aceasta în guvern, urmând să fie prezentat, înainte de implementare, şi Comisiei Europene.

    După dezbaterea publică a fost propusă construcţia unor sectoare de autostradă care figurau iniţial ca drum expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (ultimul ca autostradă construită în mai multe etape), potrivit Ministerului Transporturilor.

    Totodată, în document sunt incluse o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă pentru Bucureşti şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.

    “După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi”, arată Ministerul Transporturilor.

    Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde de euro.

    În ceea ce priveşte sectorul naval, propunerile vizează 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, cu investiţii estimate la peste 2 miliarde de euro.

    Ultima variantă a Master Planului recomandă investiţii în infrastructura a 14 aeroporturi, în valoare de 588 milioane euro, în timp ce suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 milioane euro.Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei.

  • Ponta vrea acord politic pentru Master Planul pe Transport: Altfel nu are rost să ne apucăm de treabă

    El a precizat că documentul va trebui prezentat şi preşedintelui ţării, înainte de acordul politic.

    Ponta a fost prezent, marţi, la sediul Ministerului Transporturilor, pentru prezentarea de către ministrul de resort, Ioan Rus, priorităţilor de infrastructură rutieră aferent perioadei 2015-2016.

    Premierul a epxlicat necesitatea unui acord politic prin faptul că este nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung pentru constructori.

    La începutul lunii octombrie, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat Master Planul general de transport al României în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, documentul cuprinzând toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030.

    Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

    În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

  • Guvernul a avizat revenirea CNADNR la Ministerul Transporturilor şi a restrâns denumirea DPIIS

    Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) revine astfel la Ministerul Transporturilor, unde a funcţionat până în ianuarie 2013, când a fost trecută în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus atunci de Dan Şova.

    Departamentul va putea înfiinţa şi administra Unităţi de Management al Proiectului (UMP) pentru proiecte de investiţii, conform ordonanţei privind structura noului Guvern.

    Programul de susţinere şi promovare a exporturilor va fi derulat de o altă structură nou-creată, Institutul Român de Comerţ Exterior.

  • Percheziţii la grupul Airbus, suspectat de corupţie în cazul unor contracte cu România şi Arabia Saudită

    Parchetul a confirmat că acest percheziţii au avut loc în octombrie, relatează Süddeutsche Zeitung.

    Airbus, de asemenea, a confirmat că este vizat de o anchetă a justiţiei germane.

    Suspiciunile de corupţie vizează contracte de aproximativ 3 miliarde de euro, încheiate cu Arabia Saudită şi România pentru echipamente care ar garanta securitatea frontierelor lor, potrivit sursei citate.

    Parchetul din Munchen anchetează mai multe persoane, iar aceste percheziţii au avut loc în localuri ale filialei germane Airbus Defence and Space.

    Ele au fost efectuate la Ottobrunn şi Unterschleissheim, în apropiere de Munchen, precum şi la Ingolstadt, Ulm şi Friedrichshafen, alte oraşe din sudul Germaniei.

    Parchetul examinează în prezent transferuri de bani dubioase de mai multe milioane de euro.

    În 2009, grupul a obţinut un contract de aproape două miliarde de euro cu Arabia Saudită pentru furnizarea de grile de protecţie şi utilaje de supraveghere ultramoderne pentru frontieră.

  • Peste 4.000 de zboruri au fost anulate sau amânate în Statele Unite din cauza vremii nefavorabile

    În cursul serii, 671 de zboruri au fost anulate şi 3.467 amânate. Aeroporturile cele mai afectate sunt Philadelphia, Newark, La Guardia din New York şi Reagan National din Washington, potrivit site-ului Flightaware.com.

    Compania United a anunţat amânări de cel puţin o oră şi jumătate la JFK din New York şi de peste trei ore la Newark şi la aeroportul La Guardia.

    Peste 46,3 milioane de americani şi-au planificat deplasări pe o distanţă de cel puţin 80 de kilometri cu ocazia Zilei Recunoştinţei, potrivit Asociaţiei automobiliştilor din Statele Unite (AAA), dintre care 41,3 milioane (90%) cu maşina şi 3,5 milioane cu avionul.

    Mulţi dintre ei au plecat la drum încă de miercuri, urmând recomandările autorităţilor.

    Din cauza vremii rele, unele companii aeriene au anunţat că ar putea elimina taxele în unele aeroporturi pentru persoanele care iau avionul dinspre sau înspre nord-estul Statelor Unite şi doresc să îşi schimbe zborul.

    Ziua Recunoştinţei, sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din noiembrie, este unul dintre evenimentele cele mai populare printre americani. Această sărbătoare îşi are originile în primii ani (1620) ai colonizării actualului teritoriu al Statelor Unite, când europenii sosiţi de curând au mulţumit lui Dumnezeu pentru abundenţa recoltelor şi ajutorul dat de indieni, conform tradiţiei.

    Potrivit AAA, distanţa medie pe care americanii urmează să o parcurgă în acest an cu ocazia weekendului prelungit de Ziua Recunoştinţei va fi de 883 de kilometri dus-întors.

  • Rus: Absorbţia fondurilor europene prin POS-T a depăşit 50%. Pentru 2015 estimăm un nivel de 90%

    “La 25 noiembrie 2014, Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) a înregistrat o rată de absorbţie a fondurilor europene de 51,38% din totalul bugetului pe 2007-2013. Asta este o realizare, pentru că s-a plecat de la procente foarte mici de absorbţie. (…) Anul viitor cred că vom reuşi să absorbim, cu un efort mare investiţional şi de lucrări efectuate, 90% din ceea ce avem alocat. Poate chiar vom depăşi 90%”, a spus Rus, într-o conferinţă de presă.

    El a afirmat că în prezent sunt în evaluare oferte pentru studii de fezabilitate necesare mai multor proiecte.

    “Anul viitor va fi un an de foc pe infrastructură, şi rutieră, şi feroviară, şi aeriană şi navală, cu foarte multe probleme de rezolvat”, a adăugat Rus.

    Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Transporturilor, din totalul bugetului POS-T aprobat pentru perioada 2007-2013, de 4,28 miliarde euro, până în prezent au fost autorizate cheltuieli în valoare de 2,2 miliarde euro.

    Până la finele acestui an rata de absorbţie estimată va fi de aproximativ 56%, adică 1,022 miliarde euro, valoarea cumulată a sumelor absorbite din exerciţiul bugetar 2007-2013 totalizând 2,4 miliarde euro.

    Rata de absorbţie a fondurilor structurale a evoluat de la 10,7% în anul 2012 la 32,2% în anul 2013.

    Pentru anul 2015, ţinta stabilită este de aproximativ 1,5 miliarde euro, ceea ce va conduce la o rată de absorbţie estimată de peste 90% şi o valoare autorizată a cheltuielilor de aproximativ 3,9 miliarde euro.

    Cei mai importanţi beneficiari ai POS-T sunt CNADNR (absorbţie de aproape 70% la finele acestui an din cei 2,26 miliarde euro alocaţi), CFR SA (absorbţie de 54% în 2014) şi Metrorex (20%).

    Printre măsurile vizate pentru anul viitor se numără includerea la finanţare a unor proiecte noi de infrastructură, precum tronsoanele de autostradă Suplacu de Barcău – Borş şi Nădăşelu – Gilău, şi a tronsoanelor de magistrală de metrou M1 şi M3, continuarea procesului de achiziţionare de utilaje de deszăpezire şi al procesului de fazare a proiectelor ca o soluţie pentru a asigura transferul finanţării proiectelor din perioada de programare 2007-2013 în intervalul 2014-2020.

    În plus, se urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii administrative a autorităţii de management şi a beneficiarilor, începerea implementării unor proiecte de infrastructură (autostrada Lugoj – Deva, cu loturile 2,3 şi 4, autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş, autostrada Sebeş – Turda şi reabilitarea liniei de cale ferată Radna – Gurasada – Simeria), precum şi pregătirea portofoliului de proiecte pentru perioada de programare 2014-2020.

    Versiunea revizuită a Master Planului General de Transport va fi prezentată până la 15 decembrie în Guvern, în primă lectură, Executivul urmând să decidă dacă acesta va fi adoptat sub forma unui proiect de lege pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sau va fi adoptat prin HG.

  • Lituania acuză Rusia că blochează traficul auto la frontiere

    Potrivit grănicelor, restricţiile au fost impuse vineri seara, la o zi după ce preşedinta Dalia Grybauskaite a catalogat Rusia drept “stat terorist” din cauza rolului pe care-l joacă în Ucraina.

    Ministerul rus de Externe a ripostat că aceste declaraţii “depăşesc chiar şi declaraţiie cele mai extremiste ale naţionaliştilor radicali de la Kiev”.

    “Maşinile şi camioanele au practic intedicţia de a intra (pe teritoriul) Rusiei”, a declarat luni ministrul lituanian de Interne Saulius Skvernelis, după o şedinţă de Guvern.

    Potrivit Asociaţiei lituaniene a transportatorilor rutieri, Rusia a întrerupt operaţiunile vamale pentru camioanele lituaniene, care rămân blocate la frontieră şi în posturile vamale de pe teritoriul rus.

    “Instrucţiuni verbale au fost transmise în vederea încetării procedurilor pentru mărfurile care provin din Lituania şi mărfurile transportate de vehicule lituaniene”, a declarat pentru AFP preşedintele Asociaţiei Algimantas Kondrusevicius.

    Ministerul lituanian de Externe l-a convocat luni pe ambasadorul Rusiei, pentru a-i cere “încetarea imediată a acestor practici discriminatorii”. Ministerul a anunţat că va informa Uniunea Europeană (UE) în legătură cu această situaţie.

    Lituania, care a ieşit la începutul anilor ’90 de sub dominaţia sovietică, după o jumătate de secol, şi a aderat în 2004 la UE şi NATO, a susţinut cu fermitate o apropiere între Kiev şi UE.

    Vilniusul a acuzat Rusia, anul trecut, că a impus măsuri vamale similare timp de o lună, înaintea summitului din Lituania în timpul căruia Ucraina urma să semneze Acordul de Asociere cu UE. Preşedintele ucrainean de atunci Viktor Inaukovici a renunţat să semneze documentul în ultimul moment.

    Occidentul acuză Moscova că-i susţine militar pe separatiştii înarmaţi din estul Ucrainei, ceea ce Rusia dezminte, furnizându-le totodată o susţinere politică şi materială.

    Transportorii lituanieni au fost deja afectaţi de un embargo asupra produselor europene impus de Rusia ca răspuns la sancţiuni UE. Citând aceste circumstanţe, Banca centrală lituaniană a redus luni previziunile cu privire la creşterea economică din 2014 de la 3,3 la 2,9%.

  • Singura companie din România care a dat afară 100 de oameni şi le-a publicat numele ca să nu-i mai angajeze nimeni renunţă la obicei

    Compania Internaţional Lazăr, cel mai mare transportator rutier de pe piaţa locală, a renunţat să mai publice numele şoferilor şi angajaţilor care au provocat prejudicii firmei din considerente juridice, susţin reprezentanţii companiei.

    “Probabil că am renunţat din motive juridice. Oricum, dacă un angajat susţine că a lucrat la noi, putem să îi verificăm numele şi să ajutăm astfel viitorul angajator”, spun cei de la Internaţional Lazăr.

    Un singur şofer a fost concediat în 2014 de conducerea companiei de transporturi International Lazăr Company, cu sediul la Piteşti, contractul de muncă încetând din cauza prejudiciilor create, o cifră semnficativ mai mică faţă de cele înregistrate în anii precedenţi. Angajaţii companiei au devenit în acest an mult mai precauţi în a sustrage din bunurile societăţii sau în a săvârşi alte abateri, după ce în ultimii patru ani 94 de angajaţi au fost concediaţi pentru furt de motorină, lipsa mărfurilor transportate, accidente grave, conduită iresponsabilă în trafic sau acte grave de indisciplină.

    Numele celor 94 de angajaţi concediaţi pentru indisciplină în perioada 2011-2014 a fost făcut public pentru ca aceştia să fie cunoscuţi de către toate companiile de transporturi din România.

    Lista completă a celor 94 de angajaţi problemă conţine numele, prenumele şi oraşul de reşedinţă şi nu mai este disponibilă în secţiunea ŞOFERI PROBLEMĂ.

    Acum, secţiunea ŞOFERI PROBLEMĂ nu mai prezintă astfel de informaţii.

    Omul de afaceri Ion Lazăr controlează în prezent cel mai mare transportator de pe piaţa locală, business de peste 90 milioane de euro, câteva sute de angajaţi şi peste 1.000 de camioane.

    Rutele transportatorului International Lazăr Company, compania care transportă autovehiculele Dacia produse la Mioveni, ajung pe lângă Maroc şi in Turcia, Iran sau Moscova, iar în portofoliu intra pe plan local cei trei producători de anvelope Michelin, Pirelli şi Continental şi companii precum P&G, Saint Gobain şi distribuitorul de bunuri de larg consum Elgeka Ferfelis.