BusinessMagazin

Tag: top

  • Cine a condus topul constructorilor în ultimul deceniu? O companie străină s-a menţinut la vârf 7 ani, însă liderul cu capital românesc a fost de cele mai multe ori altul de la an la an

    În şapte din ultimii zece ani, austriecii de la Strabag au dominat topul constructorilor prezenţi în România, cu afaceri care nu mereu au depăşit miliardul de lei, ba chiar uneori s-au îndepărtat considerabil de această bornă, arătând dinamica pieţei construcţiilor din perioada 2011-2020.

    Pe de altă parte, datele centralizate de ZF din anuarele Cei mai mari jucători din economie, realizate anual de Ziarul Financiar, arată că, în contrast, constructorii-lider cu capital românesc au alternat în ultimul deceniu, clasamentul acestora fiind unul mult mai fluctuant.

    Într-un singur an din ultimii zece, liderul absolut a fost şi cel autohton, şi anume în 2018, când Bog’Art şi-a adjudecat prima poziţie în top, cu afaceri care s-au apropiat considerabil de un miliard de lei, oprindu-se totuşi la 926 de milioane de lei.

    Anul 2020 a adus „la cârma” constructorilor români pentru prima dată o companie controlată de familia Umbrărescu – Spedition UMB, cu afaceri de 1.025 de milioane de lei, care depăşesc recordul anterior raportat de un constructor local în ultimii zece ani, de 1.002 milioane de lei, rezultatul Hidroconstrucţia în 2011.

    Strabag a fost un ocupant fidel al locului întâi în clasamentul constructorilor cu activitate în România în perioada 2011-2017, dar ceea ce atrage atenţia este faptul că cifra de afaceri care l-a adus în această poziţie a fluctuat foarte mult. Astfel, dacă în 2012 Strabag devenea lider cu un business de 1,4 miliarde de lei, cinci ani mai târziu nu părăsea această poziţie, deşi rezultatul era de doar 623 de milioane de lei, aşadar mai puţin de jumătate.

    Aceste topuri reflectă efervescenţa construcţiilor şi evoluţia lor de la un an la altul, amploarea investiţiilor şi apetitul dezvoltatorilor pentru proiecte noi. Din acest punct de vedere, anul 2020 a fost unul bun, deşi a fost marcat de pandemia de Covid-19. Aşa se explică faptul că italienii de la Astaldi s-au menţinut, pentru al doilea an la rând, în fruntea constructorilor, businessul depăşind pragul de un miliard de lei, până la aproximativ 1,2 miliarde de lei. Ultima dată când liderul a sărit de acest nivel a fost în 2015, când Strabag raporta afaceri de aproape 1,1 miliarde de lei.

    Hidroconstrucţia, Straco Grup, Bog’Art, CON-A, Construcţii Erbaşu sunt companiile româneşti care s-au perindat la vârful clasamentului constructorilor locali în ultimii zece ani, raportând afaceri de la 501 milioane de lei (Bog’Art în 2016) la peste un miliard de lei (Hidroconstrucţia în 2011 şi Spedition UMB în 2020).

    Ce arată această volatilitate a topului constructorilor români? Dependenţa lor de contractele de achiziţii publice, contracte încheiate cu statul, care nu în fiecare an are aceeaşi disponibilitate pentru investiţii, culoarea politică de la guvernare influenţând evoluţia întregului sector.

    „Cifrele anului 2021 vor fi apropiate celor din 2020, iar anii următori ne vor aduce creşteri semnificative în cazul în care anul 2021 chiar va fi unul de relansare a investiţiilor în România”, spune Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu, compania care a ocupat locul întâi între constructorii locali în anul 2019.

    Straco Grup, de pildă, compania care a stat pe primul loc doi ani la rând, în 2012 şi 2013, a ajuns, de la 873 de milioane de lei din 2012, la numai 47 de milioane de lei în 2020, iar numărul de angajaţi a ajuns la minimul istoric, adică 60, după ce, în cel mai bun an din existenţa companiei în ceea ce priveşte personalul, Straco Grup avea peste 1.000 de oameni.

    „Compania s-a dezvoltat crescând cifra de afaceri an de an, de la înfiinţare până la nivelul anului 2019, când o serie de contracte aflate în derulare cu beneficiarii – consilii locale, consilii judeţene, PMB (Pri­măria Municipiului Bucureşti – n. red.) – au fost limitate/suspendate ca urmare a votării cu întârziere a Legii bugetului 2019”, spuneau recent reprezentanţii Straco pentru ZF.

    Anul 2020 a venit să agraveze şi mai mult lucrurile, pe fondul pandemiei de COVID-19, majoritatea contractelor fiind suspendate. Straco se află acum în reorganizare judiciară. Printre cele mai importante proiecte din portofoliul Straco Grup se numără varianta de ocolire Deva – Orăştie, proiec­tarea şi execuţia unui lot din autostrada Orăştie – Sibiu, lucrări de amenajare a râului Dâmboviţa, modernizarea drumului naţional 73, între Piteşti şi Braşov şi altele.

    În 2011, Hidroconstrucţia figura pe primul loc în ierarhia celor mai mari constructori cu acţionariat românesc în funcţie de cifra de afaceri, cu peste 1 miliard de lei, dar ulterior rulajul a început să scadă. Mai mult, în anul 2000 Hidroconstrucţia se număra printre cele mai mari 50 de companii din România din perspectiva cifrei de afaceri, potrivit informaţiilor ZF.

    De-a lungul timpului, compania a terminat baraje, centrale hidroelectrice (precum amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier 1 şi 2 sau barajul Vidraru), dar şi peste 500 de kilometri de drumuri, poduri, proiecte de infrastructură de mediu, lucrări de construcţii civile şi industriale. Când proiectele publice au întârziat să mai apară, businessul a scăzut.

    O excepţie este Bog’Art, care abia acum dezvoltă un de­partament nou în cadrul organizaţiei, pen­tru servicii de construcţii în sectorul de infrastructură rutieră, până acum concentrându-se îndeosebi pe investiţii private. Printre proiectele pe care Bog’Art le are în portofoliu se regăsesc clădirea de birouri Global­worth Square din Capitală, magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din Bucureşti, ansamblul de trei clădiri de birouri The Bridge, cumpărat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, proiectul de birouri Globalworth Campus, birourile Timpuri Noi Square, dez­voltate de Vastint (parte a Ikea) şi birourile Expo Business Park, dezvoltate de Portland Trust. Totuşi, pe segmentul public, Bog’Art a lucrat la aero­portul internaţional Braşov şi aeroportul Băneasa.

  • Tesla rămâne fără un executiv de top, unul dintre principalii „locotenenţi” ai lui Elon Musk

    Tesla s-a despărţit de Jerome Guillen, un veteran cu o experienţă de 10 ani care a ocupat recent funcţia de preşedinte al diviziei dedicate camioanelor, fiind unul dintre cei patru executivi de top de la conducerea companiei, alături de Elon Musk, conform Bloomberg.

    Guillen a părăsit producătorul de maşini electrice pe 3 iunie, potrivit unui raport al Tesla. El era unul dintre principalii „locotenenţi” ai CEO-ului Elon Musk şi a jucat un rol cheie în construirea Modelului 3 în 2018, perioadă în care firma era aproape de faliment. Anterior, Guillen a deţinut poziţia de preşedinte al diviziei automotive Tesla, primind funcţia de şef al diviziei de camioane în luna martie acestui an.

    „Este o pierdere imensă şi neaşteptată. Contribuţia adusă de Jerome va rămâne parte din companie”, spune Pierre Ferragu, analist al grupului de cercetare New Street Research, care are un rating „buy” pe acţiunile Tesla.

    Guillen s-a alăturat gigantului american în toamna lui 2010 ca director de program pentru Modelul S, vehiculul electric revoluţionar care a pus bazele pentru Model X şi Model 3.

    Preţul unei acţiuni Tesla ajunge în prezent la 605 dolari, în creştere cu 1%. Totuşi, performanţa pe bursă din ultimele luni a lăsat de dorit, de vreme ce nivelul actual al acţiunilor este cu aproape 25% sub maximul înregistrat la începutul anului.

    Între timp, compania merge înainte cu planurile de a deschide restaurantele Tesla.

     

  • Divizia de retail a Grupului Renault rămâne cel mai mare jucător pe piaţa auto în 2020, dar diviziile Porsche Holding rămân cele mai profitabile din top cinci

    Cele mai mari cinci companii din retailul şi importul de autovehicule au înregistrat în 2020 afaceri cumulate de aproape 10,5 miliarde de lei, în scădere cu 22% faţă de rezultatele din 2019, în condiţiile în care piaţa auto locală a înregistrat anul trecut un declin tot de 22% din cauza pandemiei.

    Din top cinci cel mai mic declin l-a înregistrat Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Holding pe piaţa locală, dealer pentru mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda şi importator pentru Bentely, Porsche şi Lamborghini, de sub 10%. Mai mult, profitul său net a crescut de la 16,8 la 26,7 milioane de lei.

    Tot o creştere a profitului net a înregistrat şi al doilea retailer din top cinci – Ţiriac Auto, care în 2020 a punctat un profit net de 8,3 mil. lei, în timp ce businessul s-a comprimat cu 10% la 1,18 miliarde de lei.

    Din top cinci cei mai mari jucători, trei au înregistrat scăderi sub media de 22% – Porsche România, Porsche Inter Auto şi Ţiriac Auto.

    Cel mia mare jucător de pe piaţa de retail rămâne Renault Commercial Roumanie, compania care facturează toate maşinile Dacia, Renault şi Nissan vândute pe piaţa locală, cu un business de aproape 3,6 miliarde de lei, dar în scădere cu 20% faţă de 2019. De asemenea şi profitul net al companiei s-a redus de aproape zece ori, de la 75,5 mil. lei în 2019 la 8,3 mil. lei în 2020.

    În cazul importatorilor – în condiţiile în care RCR reprezintă şi marca autohtonă, liderul rămâne Porsche România, cu un business de aproape 3,1 miliarde de lei, în scădere cu 15% faţă de anul anterior.

    Cel mai mare declin dar şi singurul din top cinci care a înregistrat o pierdere în 2020 a fost Mercedes-Benz România, cu precizarea că în acest caz importatorul comercializează şi camioane de mare tonaj, nu doar autoturisme şi utilitare uşoare, iar segmentul acestora a fost lovit mai puternic în 2020 în condiţiile în care vânzările acestora au scăzut cu peste 30 de procente faţă de 2019.

    Automobile Dacia şi-a consolidat în 2020 titlul de cea mai mare companie din România după cifra de afaceri şi a înregistrat o scădere de 27% a businessului în 2020 cu 27% faţă de 2019 la 3,783 miliarde de euro, potrivit datelor financiare ale celei mai mari companii din România. Dacia rămâne cea mai mare companie în condiţiile în care anul trecut OMV-Petrom a înregistrat o cifră de afaceri de 3,16 miliarde de euro.

    Dacă în 2018 ajungea la un maxim istoric de 5,3 miliarde de euro iar în 2019 cobora la 5,2 miliarde de euro, anul trecut din cauza opririlor de producţie pe fondul pandemiei, a pierdut un sfert din business, ajungând la un nivel între valorile dintre anii 2012 şi 2013.

    La Mioveni au fost produse în 2020 260.000 de autoturisme, în scădere cu 26% faţă de anul anterior, pauza de producţie din cauza lockdownului din primăvară punându-şi amprenta puternic asupra rezultatelor Dacia. Cel mai lovit model a fost Logan MCV, cu un declin de 50%, în condiţiile în care acesta a şi fost scos din producţie în octombrie, odată cu trecerea la cea de-a treia generaţie a modelelor Logan şi Sandero. Ponderea Duster a scăzut de la 75 la 70% în 2020, cu 183.300 de unităţi, volum cu 30% mai mic decât cel din 2019.

    Cel de-al doilea producător, Ford România a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 17% în 2020 faţă de 2019, la 2,55 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Creşterea are loc într-un an extrem de dificil pentru piaţa auto europeană care a scăzut cu mai bine de 20 de procente în 2020 din cauza pandemiei şi restricţiilor impuse de aceasta.

    Pe de altă parte, creşterea de 17% a businessului are loc în condiţiile în care producţia a crescut cu 27% în 2020 datorită intrării în producţie a noului SUV Puma, alături de EcoSport.

    Cifra de afaceri a industriei auto locale a scăzut cu 15% în 2020, de la peste 30 de miliarde de euro în 2019 la circa 25 mld. euro anul acesta, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

  • (P) „NOUA NORMALITATE” ÎNCEPE CU…TOP!

    Pentru băncile şi companiile de asigurări din România, pandemia a reprezentat unul dintre cele mai dificile teste de stres din ultimele decenii, iar consecinţele negative s-ar putea prelungi în timp, dacă nu se vor lua imediat măsurile  necesare construirii unei „noi normalităţi”.

    Aceste aspecte au fost subliniate de către McKinsey în ultima sa Revizuire anuală a sistemului bancar global: pentru a evolua, instituţiile de credit şi de asigurări trebuie nu numai să depună eforturi pentru a-şi transforma structura în una mai agilă, mai flexibilă, mai rezistentă, ci mai ales să îmbunătăţească continuu experienţa de utilizator a propriilor clienţi.

    Astăzi, mai mult ca niciodată,  consumatorii se aşteaptă să interacţioneze cu o bancă sau cu o companie de asigurări în acelaşi fel în care i-au obişnuit giganţii comerţului electronic, adică simplu, rapid şi fără necesitatea deplasării fizice la o sucursală sau agenţie.

    Prin urmare, pentru instituţiile financiare şi companiile de asigurări, este crucial şi prioritar să regândească procesele de vânzare şi a reţelele  comerciale fizice.

    Care este cel mai eficient mod? Folosirea acelor tehnologii digitale care au fost deja adoptate pentru a asigura continuitatea afacerilor în cele mai acute faze ale pandemiei, când perioadele de lockdown şi restricţiile de călătorie au limitat drastic interacţiunile fizice dintre persoane.

    Desigur, într-o astfel de provocare este esenţial sprijinul unui partener nu doar capabil să ofere soluţii avansate din punct de vedere tehnologic, ci şi expert în nevoile specifice sectorului bancar şi al asigurărilor.

    De exemplu, InfoCert -Tinexta Group în Europa, unde suntem cea mai mare autoritate de certificare, numără printre clienţii săi peste 300 de bănci şi companii de asigurări.

    Tocmai pentru ele am creat TOP (Trusted Onboarding Platform), o platformă web inovatoare care permite „transformarea”, în doar 10 minute, a unui client potenţial într-un client real, identificat, cu contract încheiat.

    Soluţia, apreciată deja pentru eficienţa sa, are printre punctele forte simplitatea care garantează utilizatorului o experienţă de utilizare cu adevărat plăcută: în mod intuitiv şi ghidat acesta poate deschide cu uşurinţă un cont bancar, poate achiziţiona un produs financiar sau poate contracta poliţe de asigurare de acasă, de la birou sau de oriunde altundeva, fără a fi nevoie să meargă la sucursală sau să trimită documente pe suport hârtie. Toate acestea datorită emiterii imediate a unei semnături digitale „one shot” pentru a semna în timp real contracte cu valabilitate legală deplină!

    Serviciul TOP al InfoCert este conform nu numai cu legislaţia generală europeană , ci şi cu prevederile fiecărei ţări în parte, inclusiv ale României.

    Pe scurt, oferă satisfacţie deplină clienţilor şi este un instrument indispensabil pentru bănci şi companii de asigurări.

    Pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul: www.infoce

  • Microsoft, Continental şi Oracle, pe primele poziţii în topul celor mai doriţi angajatori în 2021

    ♦ Industria preferată în care şi-ar dori să lucreze atât studenţii, cât şi profesioniştii, rămâne industria IT ♦ Decizia studenţilor, cât şi a profesioniştilor de a accepta un nou loc de muncă va fi influenţată în foarte mare măsură de oferirea posibilităţii unui mix între lucrul de la birou şi lucrul de acasă.

    Microsoft, Continental şi Oracle sunt companiile care ocupă primele trei poziţii în topul celor mai doriţi angajatori în 2021, conform studiului Cei Mai Doriţi Anga­jatori 2021 realizat de Catalyst Solutions. Microsoft a revenit pe primul loc în topul preferinţelor respondenţilor după nouă ani în care nu a mai ocupat această poziţie.

    Topul 10 al celor mai doriţi angajatori este completat de companii precum Amazon, IBM, Endava, Bosch România, ING România, OMV Petrom şi Vodafone România.

    „30% dintre angajatorii din top 100 sunt companii de tehnologie, în timp ce 15% sunt companii ce activează în automotive”, spun realizatorii studiului.

    Industria preferată în care şi-ar dori să lucreze atât studenţii, cât şi profesioniştii, rămâne industria IT (software/hardware), la fel ca în 2018. Totodată, industria automotive a scăzut în topul preferinţelor, însă este o industrie mult mai atractivă pentru candidaţii experimentaţi decât pentru studenţi. În acelaşi timp, respondenţii au menţionat într-un procentaj mai mare faţă de acum doi ani faptul că industria angajatorului în care activează nu este importantă în luarea deciziei de angajare.

    În ceea ce priveşte principalele criterii luate în considerare de către candidaţi când îşi aleg un viitor angajator, mediul de lucru prietenos, garantarea unui loc de muncă sigur şi suportul în dezvoltarea profesională contează mai mult în decizia studenţilor, în timp ce pentru candidaţii cu mai multă experienţă, cele mai importante criterii devin recunoaşterea performaţelor de către angajator şi oferta salarială.

    Flexibilitatea angajatorilor faţă de politica lucrului de acasă îi poziţionează ca fiind mai atractivi în rândul candidaţilor. Decizia studenţilor, cât şi a profesioniştilor de a accepta un nou loc de muncă va fi influenţată în foarte mare măsură de oferirea posibilităţii unui mix între lucrul de la birou şi lucrul de acasă, 73,9% – studenţi şi 68,1% – profesionişti.

    Întrebaţi ce categorii de conţinut ar fi cele mai de interes pentru ei atunci când caută informaţii despre un angajator, ambele segmente analizate ar prefera, în principal, să acceseze informaţii cu privire la beneficiile şi oportunităţile de avansare existente în cadrul organizaţiei.

    „Observăm că pentru respondenţii la început de carieră este important să regăsească sfaturi pentru a se pregăti pentru procesul de selecţie, dar şi care este profilul oamenilor căutaţi de angajator. Pe de altă parte, respondenţii cu peste trei ani de experienţă profesională ar fi interesaţi să cunoască cum este menţinut echilibrul între viaţa personală şi profesională în cadrul companiei şi informaţii despre cultura organizaţională“, mai scriu realizatorii studiului.

    Rezultatele studiului Cei Mai Doriţi Angajatori 2021 se bazează pe informaţiile colectate în urma unui chestionar online în perioada decembrie 2020 – aprilie 2021. La studiu au participat 14.347 de respondenţi cu studii superioare, atât juniori, cât şi candidaţi cu experientă din toată ţara, cu profil Business, IT&C, Inginerie şi Ştiinţe Sociale.

    În urma colectării datelor, informaţiile prelucrate sunt centralizate sub formă de rapoarte diferenţiate în funcţie de interesul candidaţilor pentru anumite industrii, de background-ul academic şi nivelul de experienţă. Tipurile de rapoarte disponibile: business, engineering, IT&C, retail, FMCG, outsourcing/BPO.

  • Topul judeţelor în ceea ce priveşte vaccinarea anti-COVID-19

    „La Bucureşti, rata de acoperire vaccinală este de 35,7,8% din populaţia rezidentă şi 42,43% din populaţia eligibilă”, a explicat Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare.

    Pe locul doi se află judeţul Cluj cu o acoperire de 32,77% din populaţia rezidentă şi de 38,6% din populaţia eligibilă, judeţul Sibiu, 26,2% din populaţia rezidentă şi de 28,9% din cea eigibilă.

    În top, urmează judeţul Braşov cu 25,4% şi 30,9% şi judeţul Timiş cu 24,8% şi 29,5%.

    Pe ultimele cinci locuri şi judeţele Neamţ, Bacău, Giurgiu, Botoşani şi Suceava.

    Valeriu Gheorghiţă precizează că, în prezent, pe listele de aşteptare sunt circa 7200 de persoane, însă acest aspect nu mai este relevant, petru că perse 67% dintre persoanele care se vaccinează cu prima doză aleg să se prezinte direct la centrele de vaccinare.

  • Topul judeţelor în ceea ce priveşte vaccinarea anti COVID 19

    În topul vaccinării, pe primul loc este capitala cu aproape 34% persoane vaccinate din populaţia rezidentă.

    „La Bucureşti, acoperirea vaccinală este de 33,8% din populaţia rezidentă”, a explicat Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare. Acesta a mai spus că dacă este eliminată populaţia sub 16 ani rezultă o acoperire de peste 40% din totalul populaţiei. „Asta explica evoluţia favorabilă a pandemiei”, a precizat Valeriu Gheorghiţă.

    Pe locul doi se află judeţul Cluj cu o acoperire de 30,2% din totalul populaţiei şi de 35,7% din total, fără persoanele sub 16 ani. De asemenea, în oraşul Cluj-Napoca rata de vaccinare a ajuns la 40%.

    În judeţul Sibiu, acoperirea în ceea ce priveşte numărul de vaccinuri administrate în raport cu totalul populaţiei este de 23,7% şi de 28,9%, fără persoanele sub 16 ani.

    În top, urmează judeţul Braşov cu 23,55 şi 28,8% şi judeţul Constanţa cu 22,6% şi 27,3%.

    În ceea ce priveşte numărul persoanelor înscrise pe liste de aşteptare pentru vaccinare, în top se află Mureş, Bucureşti, Cluj şi Galaţi.

  • Lidl a urcat pe locul cinci în topul celor mai mari importatori din România, câştigând încă o poziţie. Nemţii au adus de peste hotare bunuri de peste 1 mld. euro

    ♦ Discounterul german a intrat pe piaţa locală oficial în 2011 când a preluat reţeaua Plus Discount ♦ Nemţii au venit cu un model diferit pe piaţă şi anume au pariat pe mărci private, 80% din produsele de la raft purtând un brand al companiei ♦ Mărcile private sunt produse în aceeaşi fabrică pentru mai multe pieţe, retailerul obţinând astfel un preţ mai bun.

    Retailerul cu preţuri mici Lidl, activ pe piaţa locală cu aproape 300 de magazine de tip discount, a ajuns în 2020 pe locul al cincilea în topul celor mai mari importatori locali, aceasta fiind cea mai bună poziţionare de la intrarea pe piaţă. În cei trei ani anteriori – 2017-2019 – nemţii au ocupat acelaşi loc şase în topul furnizat de INS.

    În 2020 însă, în plină pandemie, Lidl şi Petrotel – Lukoil SA au făcut o rocadă în clasament, fapt ce a permis nemţilor să intre în top cinci unde îşi mai fac loc Dacia, Ford, Rompetrol şi Star Assembly, deci trei companii din industria auto şi una din energie. Este interesant de observat că toate aceste patru companii îşi fac loc şi la vârful clasamentului celor mai mari 15 ex­por­tatori, mai exact ele importă materii prime şi trimit peste graniţă produse cu valoare adăugată mai mare. În cazul Lidl, compania nu îşi face loc în topul marilor exportatorilor (top 500) deşi nemţii spun că au trimis pe alte pieţe bunuri în valoare de câteva zeci de milioane de euro.

    Spre comparaţie, importurile grupului german sar de 1 mld. euro din estimările ZF care ţin cont de evoluţia businessului şi de datele din piaţă. Mai exact, Lidl a obţinut în 2019, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de aproape 10 mld. lei (2 mld. euro) după o creştere de peste 25%, una dintre cele mai mari din comerţul local. Discounterul german Lidl, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local după cifra de afaceri, şi-a menţinut businessul pe plus anul trecut, acesta crescând cu un ritm similar celui de dinainte de pandemie. Înainte de 2020, ritmul de creştere al cifrei de afaceri a reţelei de magazine a fost de 25-30%, peste media pieţei. Astfel, businessul a mers spre 12 mld. lei (2,4 mld. euro), conform estimărilor ZF. Cifra de afaceri s-a menţinut pe un trend ascendent atât da­torită expansiunii rapide – circa 30 de uni­tăţi noi, nemţii ajungând la aproape 300 de magazine cu preţuri mici -, dar şi creş­terilor like for like. Această evoluţie duce şi la creşterea importurilor şi deci la o ascensiune în clasament. Oficialii Lidl nu au dorit să comenteze evoluţia importurilor şi nici să ofere o valoare a acestora.

    Nemţii au fost încă de la intrarea pe piaţă la vârful clasamentului celor mai mari importatori, poziţia variind de la an la an. Spre exemplu, în 2012, primul an întreg de funcţionare pe piaţa din România, grupul ocupa locul 22.

    Lidl a intrat pe piaţa din România cu un model de business total nou şi diferit faţă de ceea ce exista la momentul respectiv, mai exact a pariat puternic pe mărci private care reprezintă astăzi 80% din produsele de pe rafturile magazinelor. De cele mai multe ori, aceste produse sunt importate. De altfel, acesta este modelul germanilor pe toate pieţele pe care activează, pariind pe preţuri cât mai mici. În cazul celorlalte lanţuri de magazine ponderea mărcilor private este sub 30%.

    Nemţii lucrează şi cu furnizori locali, iar o parte dintre produsele acestor producători sunt exportate în magazinele din alte pieţe. Numărul furnizorilor locali e de altfel în creştere. Discounterul german are 380 de furnizori de produse din România în tot sortimentul companiei. Dintre aceştia 290 livrează bunuri în sortimentul permanent.

    Pe rafturile magazinelor de discount Lidl de pe plan local există aproape 3.500 de articole româneşti, dintre care aproape jumătate (1.500) îşi fac loc în sortimentul permanent, spuneau anterior oficialii retailerului. Oficialii germani anunţă numărul de furnizori locali şi numărul de produse româneşti la raft, dar nu spun cât reprezintă ele din total sau din vânzări.

    Acesta este modelul grupului care de regulă contractează cantităţi mari de produse pentru mai multe pieţe, obţinând astfel un preţ mai mic. Totodată, acest acord este avantajos şi pentru furnizor pentru că îşi acoperă o bună parte din capacitatea de producţie.

    În 2019 compania a facilitat exportul de produse româneşti în valoare de 59 mil. euro, aproape dublu faţă de 2018. Este vorba de anii financiari ce încep la 1 martie şi se termină la 28 februarie. Datele pe anul trecut nu sunt încă publice.

    În ceea ce priveşte importul, Lidl a fost întotdeauna cel mai „bine” clasat retailer în clasament, urmat de compania soră Kaufland pe locul 20 în primul an de pandemie. Ceilalţi jucători sunt mai jos în clasament, Rewe România (compania care operează magazinele Penny) fiind al treilea dintre jucătorii din comerţul alimentar şi poziţionându-se pe locul 74.

    Peste 100.000 de companii din România au operat importuri anul trecut, numărul fiind în urcare cu câteva mii faţă de 2019, arată datele INS. În contextul în care pe plan local există circa 750.000 de firme, rezultă una din 7-8 entităţi juridice a adus bunuri de peste graniţă în România.

    Totuşi, volumul mare al importurilor este concentrat la vârf, astfel că primii 500 de importatori contribuie cu 60% la total, pe când primii 100 sunt responsabili pentru mai bine de o treime.

    În contextul în care în 2020 România a importat bunuri în valoare de 80,5 mld. euro, cu 6,6% mai puţin decât în anul de dinaintea pandemiei, primii zece ocupanţi ai clasamentului au adus pe plan local, de peste hotare, produse în valoare de peste 10 mld. euro, adică 13%.

  • Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Cum vă puteţi înscrie

    Business MAGAZIN lansează catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, aflat la cea de-a 16-a ediţie. Odată cu acesta, numărul tinerilor manageri sau antreprenori promovaţi de-a lungul timpului prin acest proiect va ajunge la 1.600. 

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, acesta reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include în fiecare an poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori. Ei sunt manageri sau antreprenori  – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

    Criteriile de inscriere sunt varsta de pana in 40 de ani (inclusiv), un rol de management intr-un departament conectat de activitatea de baza a companiei si sa nu mai fi aparut in editiile anterioare ale catalogului, fie si activand intr-o alta companie. 

    Pentru a va inscrie in acest proiect, asteptam propunerile dvs. pe adresele ioana.matei@businessmagazin.ro si andra.stroe@businessmagazin.ro pana la data de 7 mai. Ulterior, în baza propunerilor primite, Business MAGAZIN va face o selecţie a managerilor ce vor apărea în catalog. 

     

    Va multumim,

    Echipa Business MAGAZIN

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Povestea omului care a mers la culcare SĂRAC şi NECUNOSCUT iar a doua zi tot internetul vorbea despre el

    Unii muncesc o viaţă întreagă pentru a-şi construi o carieră, în timp ce altora le bate succesul la uşă când se aşteaptă mai puţin, şi ajung vedete peste noapte. 

    Este şi cazul rapperului Post Malone, care a ajuns în topuri când nimeni nu îi dădea vreo şansă.  

    Povestea de succes a lui Post Malone începe în noaptea de 4 februarie 2015, când acesta a încărcat pe internet melodia “White Iverson” pe pagina sa de SoundCloud. Când a mers la culcare, era un simplu anonim falit. Totuşi, peste noapte, piesa i-a schimbat viaţa.

    În adolescenţă, Malone a interpretat o serie de hituri ale unor celebre trupe rock, şi a realizat de asemenea videoclipuri pe care le-a publicat pe YouTube şi Vine. După terminarea liceului s-a mutat în Los Angeles. Între două sesiuni de Minecraft, el obişnuia să cânte la chitara hituri de la Queen şi Frank Sinatra. Numele Post Malone a venit de la un generator de rap-name online.

    În cele din urmă a început să lucreze cu producătorii FKi 1 şi Rex Kudo pe melodii care îmbinau hip-hop cu melodiile cu influenţe rock şi folk, White Iverson fiind una dintre acestea. Traiectoria carierei sale a fost neobişnuit de accelerată. În câteva lunia ajuns să colaboreze cu artişti precum Justin Bieber şi Kanye West.

    Albumul său de debut, Stoney, din 2016, a avut un succes uriaş. Melodiile erau pline de viaţă. De acelaşi success s-a bucurat şi ultimul album, Beerbongs & Bentleys, lansat luna trecută. Acesta a înregistrat un record pe Spotify încă din prima zi de lansare.

    În timpul unui interviu din 2017, artistul le transmitea celor care se aşteaptă să regăsească în hip- hop o sursă de a-şi hrăni emoţiile şi nostalgiile, să se orienteze spre alt gen de muzică, declarând că el îl preferă pe Bob Dylan. Post a descris muzica hip-hop drept un mod de a te distra şi de a rămâne pozitiv. Ulterior, şi-a cerut scuze pentru comentariile sale, care păreau să demonstreze o profundă neînţelegere a originilor muzicii hip-hop.