BusinessMagazin

Tag: titlu

  • Cum au reuşit două tinere să strângă 200.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere în Bucureşti

    “Am lucrat mai mult decât de obicei, timp de un an de zile, pentru că am fost motivate şi aveam un plan clar de viitor”, spune Alexandra Manole, antreprenor franciză Studio20.

    Franciza Studio20 Double D are 12 camere diferite şi o capacitate de 25 de modele, din care 6 au început deja activitatea, deşi deschiderea a avut loc în mai puţin de o lună. Fiecare cameră este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, LED-uri şi camera web în valoare de 2.000 euro/bucata.

    Prin acest studio de videochat, antreprenoarele Alexandra şi Olimpia speră să-şi recupereze investiţia în cel mult doi ani. Lunar, studioul poate genera între 150 şi 250 de mii de dolari încasări, din care 25% în medie merg către statul român, iar marjele de profit în industrie sunt de 10-15%.

    “Ne-am dori ca job-ul de model online să fie considerat un job normal. Până la urmă, noi aducem bani din afara ţării şi îi investim aici în ţară! Noi “exportăm frumuseţe” şi plătim o mulţime de taxe, contribuim la PIB. Şi suntem chiar noi două o dovadă vie a faptului că un model serios, care munceşte 3-4 ani de zile, poate strânge bani pentru orice îşi doreşte, îşi poate cumpăra propria casă, deschide propria afacere. Sperăm că din ce în ce mai multe modele să ne urmeze exemplu”, continuă Olimpia Gidoiu.
     

    Pentru a ajunge un model de top, precum cele două antreprenoare, modelele trebuie să lucreze între 8 şi 10 ore pe zi, 5-6 zile pe săptămână. Ele pot ajunge la câştiguri de până la 9.99 dolari/minut, mai ales dacă îşi fidelizează membrii. Este o carieră dificilă, cu multe provocări şi multă muncă, dar şi beneficiile sunt pe măsură.

    “Este esenţial să devii populară, să te cunoască membrii. De exemplu, dacă un bărbat te place, devine <abonat> la tine, ştie când intri, ştie cum să comunice cu tine, se leagă o relaţie. Dacă întârzii sau nu intri când ar trebui, ori lipseşti pur şi simplu…se mută la alt model. Suntem uimite de numărul foarte mare de modele care vor să lucreze la Studio20 Double D, care vor să lucreze cu noi 2 pentru că ne-au văzut şi apreciat ca modele şi au încredere că alături de noi pot reuşi”, spune Alexandra Manole.

    Până în prezent, Studio20 operează 13 studiouri de videochat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Braşov, Cali (Columbia) si Los Angeles (SUA). Franciza Studio20 se poate multiplica în orice oraş mare sau mediu din România sau din lume.

    Piaţa mondială în care activează Studio20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 300 de milioane de euro. Aceasta creşte permanent şi se poate dubla în următorii ani.
     

  • În ce au transformat două modele de videochat un fost sediu al Primăriei Capitalei. Acum FAC SUTE DE MII DE EURO

    “Am lucrat mai mult decât de obicei, timp de un an de zile, pentru că am fost motivate şi aveam un plan clar de viitor”, spune Alexandra Manole, antreprenor franciză Studio20.

    Franciza Studio20 Double D are 12 camere diferite şi o capacitate de 25 de modele, din care 6 au început deja activitatea, deşi deschiderea a avut loc în mai puţin de o lună. Fiecare cameră este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, LED-uri şi camera web în valoare de 2.000 euro/bucata.

    Prin acest studio de videochat, antreprenoarele Alexandra şi Olimpia speră să-şi recupereze investiţia în cel mult doi ani. Lunar, studioul poate genera între 150 şi 250 de mii de dolari încasări, din care 25% în medie merg către statul român, iar marjele de profit în industrie sunt de 10-15%.

    “Ne-am dori ca job-ul de model online să fie considerat un job normal. Până la urmă, noi aducem bani din afara ţării şi îi investim aici în ţară! Noi “exportăm frumuseţe” şi plătim o mulţime de taxe, contribuim la PIB. Şi suntem chiar noi două o dovadă vie a faptului că un model serios, care munceşte 3-4 ani de zile, poate strânge bani pentru orice îşi doreşte, îşi poate cumpăra propria casă, deschide propria afacere. Sperăm că din ce în ce mai multe modele să ne urmeze exemplu”, continuă Olimpia Gidoiu.

    Pentru a ajunge un model de top, precum cele două antreprenoare, modelele trebuie să lucreze între 8 şi 10 ore pe zi, 5-6 zile pe săptămână. Ele pot ajunge la câştiguri de până la 9.99 dolari/minut, mai ales dacă îşi fidelizează membrii. Este o carieră dificilă, cu multe provocări şi multă muncă, dar şi beneficiile sunt pe măsură.

    “Este esenţial să devii populară, să te cunoască membrii. De exemplu, dacă un bărbat te place, devine <abonat> la tine, ştie când intri, ştie cum să comunice cu tine, se leagă o relaţie. Dacă întârzii sau nu intri când ar trebui, ori lipseşti pur şi simplu…se mută la alt model. Suntem uimite de numărul foarte mare de modele care vor să lucreze la Studio20 Double D, care vor să lucreze cu noi 2 pentru că ne-au văzut şi apreciat ca modele şi au încredere că alături de noi pot reuşi”, spune Alexandra Manole.

    Până în prezent, Studio20 operează 13 studiouri de videochat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Braşov, Cali (Columbia) si Los Angeles (SUA). Franciza Studio20 se poate multiplica în orice oraş mare sau mediu din România sau din lume.

    Piaţa mondială în care activează Studio20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 300 de milioane de euro. Aceasta creşte permanent şi se poate dubla în următorii ani.
     

  • Simona Halep, nominalizată de WTA la titlul de jucătoarea lunii octombrie/ Fanii din întreaga lume vor decide

    Simona Halep (1 WTA) are două contracandidate importante în cursa pentru titlul de jucătoarea lunii, pe daneza Caroline Wozniacki (3 WTA) şi pe americanca Venus Williams (5 WTA). Cele două rivale ale Simonei au disputat finala Turneului Campioanelor, câştigată de Caroline cu 6-4, 6-4, însă şi românca a realizat lucruri importante în octombrie.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Povestea româncei care a creat “CEL MAI BUN PARFUM DIN LUME”

    A venit însă şi mânată de dorul de casă. Păstrează din copilărie dorul de munţi şi amintirea olfactivă a pădurii după ploaie, pădurea din apropierea casei de la Câmpulung Muscel.


    Mădălina Stoica-Blanchard a condus ca manager branduri celebre din industria modei şi produselor de lux şi a creat parfumuri apreciate în întreaga lume.

    Parfumurile ei au ca sursă de inspiraţie viaţa şi poveştile ei şi au Oscarul în materie de parfumuri. Românca a povestit, la 1 Matinal, cum l-a cunoscut pe soţul ei şi cum a luat naştere conceptul casei de parfumuri.

    “Întâlnirea a fost cu totul şi cu totul întâmplătoare, pe străzile Parisului. După o zi foarte încărcată, mă aflam la terasa unei braserii şi am avut o apariţie extraordinară. Privirile ni s-au întâlnit pur şi simplu, a fost un moment de scânteie extraordinară, apoi ne-am zâmbit foarte scurt şi şi-a continuat drumul, a povestit la TVR Mădălina Stoica-Blanchard. Ea a mărturisit că fiecare parfum creat reprezintă un moment specific care a marcat povestea lor de dragoste.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Povestea româncei care a creat “CEL MAI BUN PARFUM DIN LUME”

    A venit însă şi mânată de dorul de casă. Păstrează din copilărie dorul de munţi şi amintirea olfactivă a pădurii după ploaie, pădurea din apropierea casei de la Câmpulung Muscel.


    Mădălina Stoica-Blanchard a condus ca manager branduri celebre din industria modei şi produselor de lux şi a creat parfumuri apreciate în întreaga lume.

    Parfumurile ei au ca sursă de inspiraţie viaţa şi poveştile ei şi au Oscarul în materie de parfumuri. Românca a povestit, la 1 Matinal, cum l-a cunoscut pe soţul ei şi cum a luat naştere conceptul casei de parfumuri.

    “Întâlnirea a fost cu totul şi cu totul întâmplătoare, pe străzile Parisului. După o zi foarte încărcată, mă aflam la terasa unei braserii şi am avut o apariţie extraordinară. Privirile ni s-au întâlnit pur şi simplu, a fost un moment de scânteie extraordinară, apoi ne-am zâmbit foarte scurt şi şi-a continuat drumul, a povestit la TVR Mădălina Stoica-Blanchard. Ea a mărturisit că fiecare parfum creat reprezintă un moment specific care a marcat povestea lor de dragoste.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).

  • S-a votat: acesta este CEL MAI ENERVANT cuvânt din limba engleză

    Mai exact, institutul dezvăluie care sunt cele mai enervante fraze şi cuvinte din vocabular. Anul acesta, marele câştigător a fost cuvântul “whatever”, care îşi păstrează astfel titlul obţinut în 2015, scriu cei de la curiosity.com.

    38% din cele peste 1.000 de persoane intervievate au ales “whatever”, definit de dicţionarul Oxford astfel: “Folosit ca un răspuns ce indică o anumită reţinere în a aborda un anume subiect, implicând adesea indiferenţa.”

    Ceilalţi “câştigători” sunt expresiile “no offence, but” (20%), “i can’t even” (14%) şi “you know, right?” (14%).

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • Peştera unică din România unde aurul „picură” din pereţi

    Peştera a fost cercetată încă din anii 1930, însă nu în mod speologic şi ştiinţific, zona fiind cotrobăită de căutătorii de comori. Legendane povesteşte că în peşteră picură aur, iar găleţile se umplu cu acest material preţios din şapte în şapte ani.

    În deceniile următoare, iubitorii şi pasionaţii de drumeţii au cercetat unele porţiuni din Galeria Activa, unde au descoperit un craniu de Ursus Spelaeus (mamifer dispărut în ultima glaciaţiune), care a fost predat muzeului din Cluj.

    Cercetări mai aprofundate au fost făcute din 1961 de tehnicianul arhitect Buslig Lajos împreună cu Romfeld Ákos junior; din această perioadă a fost începută o cercetare sistematică a arealului carstic în mod speologic. În anul 1965, după o muncă dificilă, s-a reuşit intrarea în Galeria Principală (etajul superior – Galeria Fosilă) prin truda Cercului de Speologi amatori “Banyai Janos”, fiind executată prima hartă topografică.