BusinessMagazin

Tag: timp

  • Lupte grele în apropiere de Lisichansk. Ruşii încearcă să încercuiască oraşul

    Lupte grele se dau în apropiere de Lisichansk, în timp ce forţele ruseşti încearcă să încercuiască oraşul cheie, anunţă oficialii ucraineni, potrivit CNN.

    Armata ucraineană a declarat că forţele sale au respins asalturile ruseşti în mai multe zone de-a lungul liniilor de front din regiunile Luhansk şi Doneţk, în timp ce luptele continuă în jurul oraşului Lisichansk.

    Serhii Hayday, şeful administraţiei militare din regiunea Luhansk, a declarat că ruşii atacă oraşul din direcţiile sud şi sud-vest.

    „Luptele sunt în desfăşurare între Vovchoiarivka şi rafinăria de petrol. Ei încearcă să blocheze oraşul din această parte şi să preia controlul asupra legăturii de transport cu regiunea Doneţk”, a declarat Hayday marţi.

    Zona Vovchoiarivka, adiacentă autostrăzii principale, este punctul central al luptelor actuale. În cazul în care ucrainenii ar pierde această zonă, oraşul Lisichansk ar fi practic înconjurat.

    Hayday a mai spus că sunt distrugeri pe scară largă în Lisichansk din cauza bombardamentelor ruseşti de luni şi a confirmat că opt persoane au fost ucise într-un atac cu rachete în timp ce stăteau la coadă la un rezervor de apă.

    „Au existat multe pagube la clădirile înalte şi la casele private pe 27 iunie. Unele zone ale oraşului au fost bombardate de mai multe ori”, a precizat şeful administraţiei militare din regiunea Luhansk.

  • Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia critică în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României. Sper să nu ia exemplul lui Băsescu, Tăriceanu şi Boc de acum un deceniu

    În toamna lui 2008, când pieţele financiare mondiale se confruntau cu criza subprime – creditele imobiliare fără garanţii luate de cei care nu puteau să le plătească şi cu falimentul băncii americane Lehman Brothers (celebra afirmaţie „too big to fail” spulberându-se într-o noapte), la Bucureşti, când economia duduia – creşterea economică era de 8% iar bugetul trăia din banii luaţi din vânzarea BCR către Erste – 2 miliarde de euro, premierul Tăriceanu, preşedintele Băsescu şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se întrebau public de ce lumea este neliniştită, pentru că noi nu aveam nicio treabă cu criza subprime şi nu aveam de ce să fim afectaţi.

    Isărescu ştia foarte bine ce se întâmpla pentru că vedea, de la o oră la alta, cum dispar liniile de finanţare externe pe care se baza sistemul bancar şi toată România.

    Economia şi băncile depindeau în proporţie de 70% de euro şi alte valute, iar acoperirea deficitului de cont curent, care ajungea la 15% din PIB, dispăruse peste noapte. În aceste condiţii, de unde să faci rost de linii de finanţare externă?

    Noroc că au existat FMI şi marii creditori instituţionali – Banca Mondială, Comisia Europeană, care au dat României 20 de miliarde de euro pentru a preveni intrarea sistemului bancar în colaps, stoparea creşterii cursului valutar (sper că vă amintiţi că cursul trebuia să sară la 5 lei pentru 1 euro) şi menţinerea economiei ca suprafaţă după căderea din 2009. În numai un an, de la o creştere economică de 8%, economia s-a prăbuşit la -7%, adică un minus total de 15%, mai rău ca într-un război.

    Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României.

    Criza gazului, prin stoparea livrărilor în Europa de către Putin şi explozia preţurilor, este considerată noul Lehman Brothers, dar sunt câteva diferenţe majore: dacă atunci marile bănci centrale au dat drumul la tiparniţa de bani ca să nu se prăbuşească pieţele financiare, au scăzut dobânzile la 0 şi au mărit deficitele bugetare, acum situaţia este total diferită: de frica inflaţiei care a scăpat de sub control, băncile centrale trebuie să majoreze dobânzile şi să scoată bani din piaţă, ceea ce modifică toate fluxurile financiare.

    Mai mult decât atât, creşterea inflaţiei care reduce puterea de cumpărare, şi majorarea dobânzilor, va duce în final la intrarea economiei americane în recesiune, ceea ce va avea un impact global, care se va resimţi inclusiv în România.

    Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti americani, Lawrence Summers, spune că, pentru a reduce inflaţia din America, care acum a ajuns la 8,6%, şomajul trebuie să crească la peste 5% (acum este 3%), iar economia trebuie să fie în recesiune mai mulţi ani. Afirmaţia lui a îngălbenit ecranul de la Bloomberg.

    La Bucureşti toată lumea – guvernul, Iohannis şi noi – trăim din:

    • Creşterea economică de 6% din T1, total neaşteptată,

    • Din plafonările preţurilor la gaze şi energie electrică, care ne vor costa, pentru că sunt plătite din banii noştri din buget, 4 miliarde de euro în numai un an. Atenţie că Guvernul nu prea plăteşte aceşti bani furnizorilor pentru că nu-i are, iar deficitul bugetar, aşa cum este raportat, este denaturat pentru că, în realitate, este mult mai mare. De fapt guvernul trăieşte din banii furnizorilor.

    • Din dobânda de referinţă a BNR, care este de numai 3,75%, mult prea mică faţă de inflaţia de 15%. Apropo de inflaţie, în realitate ea este de peste 20%, dacă nu chiar 25, datorită plafonării preţurilor la energie şi gaze şi ţinerii cursului valutar leu-euro sub control.

    • Din IRCC-ul de 1,85%, care va deveni 2,65% de la 1 iulie, faţă de un ROBOR de 6,18% şi dobânzile pe care trebuie să le plătească băncile ca să facă acum rost de lichidităţi de peste 9%. Acest IRCC, care se calculează cu 6 luni întârziere, amână plata ratelor pentru creditele imobiliare şi de consum la dobânzile din piaţă.

    • Din dobânzile de 9% pe care trebuie să le plătească Ministerul Finanţelor pentru finanţarea unui deficit în creştere. La o creştere economică de 4-5%, cât va fi în acest an, Ministerul Finanţelor trebuie să se împrumute la o dobândă dublă, ceea ce înseamnă că datoria publică va deveni şi mai mare.

    • Din stabilitatea cursului valutar – Banca Naţională ar trebui să spună cât costă acest lucru şi ce balet face pentru a nu scăpa lucrurile de sub control.

    • Din programele de garanţii guvernamentale – de exemplu IMM Invest, care au permis băncilor să susţină creditarea în condiţii de fluctuaţii ale economiei. Dacă nu ar fi fost IMM Invest, băncile nu ar fi dat niciun credit, cu impact direct asupra companiilor şi economiei.

    • Din banii strânşi de populaţie în anii anteriori, care acum sunt pur şi simplu aruncaţi în consum.

    • Din banii din crypto: unii au reuşit să-şi cash-uiască din deţineri, ceea ce le permite să trăiască şi să facă nişte cheltuieli şi investiţii pe care, în condiţii normale, nu le-ar fi făcut. Dar, atenţie, că piaţa crypto s-a prăbuşit şi lasă urme adânci.

    Criza încă nu se vede pentru că lumea este într-o stare de euforie de consum şi mai are bani. Salariile nu s-au tăiat, companiile încă nu au operat reduceri de joburi, încă cererea de angajaţi este mai mare decât oferta, creşterea dobânzilor la lei încă nu se vede, iar stabilitatea cursului valutar leu-euro induce o linişte în piaţă.

    Dar vine toamna, şi, mai ales iarna, iar Putin se va uita cum Europa tremură de frig şi aşteaptă ca lumea occidentală să se revolte împotriva propriilor conducători. Germania face de zor planuri de raţionalizare a consumului de gaze (depozitele sunt umplute în proporţie de numai 55% iar ruşii au tăiat deja gazele).

    Preţurile la gaze şi energie lovesc companiile în plin – în România, Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte, a anunţat că sistează producţia a doua oară pentru că noile preţuri la gaze sunt prea mari.

    Deja G7, grupul ţărilor occidentale cele mai industrializate, discută plafonarea generală a preţurilor la gaze şi energie. Dar să vedem de unde vor face rost de gaze.

    Băncile centrale cresc dobânzile în forţă – SUA va ajunge la o dobândă de 3% la finalul anului, Banca Centrală va ajunge la 1%, iar Polonia are deja 6%.

    La Bucureşti analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 7%.

    Problema este că banii pleacă din ţările emergente către pieţele occidentale pentru că sunt mai la adăpost, ceea ce va însemna că o piaţă ca România, la graniţă cu războiul, nu prea va mai avea surse de finanţare externă, iar investitorii vor solicita dobânzi şi mai mari pentru a împrumuta statul şi chiar băncile locale.

    Gândiţi-vă că BCR şi Raiffeisen au fost nevoite să plătească dobânzi de 8-9% pentru a vinde obligaţiuni în piaţă. În aceste condiţii, cât va ajunge dobânda la credite?

    Bugetul şi deficitul bugetar sunt într-o situaţie critică pentru că au nevoie de bani, de tot mai mulţi bani. Băncile locale sunt într-o situaţie extrem de tensionată pentru că sunt cu expunerea la maxim pe titlurile de stat româneşti (cea mai ridicată expunere din Europa) şi, dacă ar mai vrea să cumpere, ar trebui să vândă în pierdere titlurile pe care le deţin, ceea ce ar însemna în final pierderi de capital.

    Ca să nu marcheze pierderi, multe bănci ţin titlurile de stat până la scadenţă, ceea ce oricum le aduce pierderi, pentru că dobânda este de 1-2%, iar în piaţă dobânzile sunt de 9%.

    Isărescu le-a transmis băncilor, direct şi indirect, că trebuie să majoreze dobânzile la depozitele în lei ca să ţină banii în bănci, iar pe cei care sunt la saltea şi în euro să-i readucă în bănci, astfel încât bancherii să aibă sursă de finanţare în condiţiile în care banii devin din ce în ce mai puţini. În acelaşi timp băncile trebuie să mai reducă motoarele creditării pentru a nu crea şi mai multă inflaţie şi pentru a nu-şi lua riscuri suplimentare având în vedere că situaţia economică nu este atât de roz.

    Ministerul Finanţelor, Guvernul şi, nu în ultimul rând România, nu prea au resurse de finanţare a bugetului şi a economiei, în afara celebrului PNRR. Şi nu cred că Iohannis & Comp. – guvernul PSD-PNL este creaţia lui – realizează acest lucru.

    De fapt nimeni nu realizează că Ministerul Finanţelor se împrumută cu 9% şi ce înseamnă acest lucru. Banii din PNRR stau degeaba, nici măcar rata de 3,8 miliarde de euro trasă de Guvern şi aflată la BNR, nu a putut fi cheltuită pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile. Acest PNRR este al nimănui, nimeni nu este responsabil de el, nici nu ştii către cine să te îndrepţi ca să vezi care sunt condiţiile, cine trebuie să le îndeplinească şi în cât timp.

    Iohannis, între două deplasări externe, mai convoacă o şedinţă pentru a vdea ce mai face PNRR-ul, dar apoi rezultatul este 0.

    În condiţiile în care banii pleacă din pieţele emergente ca în 2008, în afara PNRR, care de fapt este un împrumut de la FMI, nu avem nicio altă resursă de finanţare a bugetului, a statului şi a economiei.

    Nicio companie nu-şi va finanţa investiţiile cu o dobândă de 15% la lei.

    Acum un deceniu, aflat în campania electorală, Băsescu şi guvernul Boc nu au pregătit economia, ceea ce a dus la prăbuşirea din 2009, la tăierile de salarii din 2010 şi la creşterea TVA de la 19% la 24%.

    Acum se poate spune, filosofic, că inflaţia taie salariile în valoare reală, deci nu ar mai fi nevoie de alte măsuri.

    Ciucă, Cîţu şi Ciolacu se războiesc pe Facebook în privinţa sistemului de taxe şi impozite, bulversând şi mai mult companiile care nu ştiu pe ce să se bazeze.

    Pentru a nu ajunge ca în 2009, pentru a avea o aterizare lină şi a nu ne izbi de un zid, guvernul, dar şi companiile, trebuie să se pregătească.

    În afara banilor din PNRR şi fondurile europene nu există altă sursă de finanţare pentru economie. Deja firmele reduc investiţiile uitându-se către Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni pentru a vedea ce vine de acolo.

    Scăderea economică o vom avea, dar contează cât de mare sau de mică va fi. La fel cum contează costul de finanţare a economiei şi a investiţiilor şi dobânzile pe care le plătesc persoanele fizice la credite.

    În timp ce americanii intră în recesiune, la noi toată lumea s-a dus în vacanţă, iar guvernul a uitat de PNRR pentru că nu are cu cine să vorbească. Sper că la întoarcere aterizarea să fie lină, iar piloţii să nu ajungă să se catapulteze.

  • (P) 10 sfaturi pentru a economisi bani cu uscătorul de rufe

    Spălătoria menajeră este una dintre cele mai mari surse de costuri energetice pentru proprietarii de locuinţe şi există aproximativ 14 milioane de gospodării care folosesc electricitate pentru a usca hainele.

    Dacă vă număraţi printre cei care plănuiesc să folosească un uscător de rufe electric cu tambur în lunile următoare, vă prezentăm mai jos o mână de sfaturi utile care vă vor economisi bani şi consum de energie, asigurându-vă în acelaşi timp că rufele se usucă.

                – Selectaţi cel mai rapid mod de centrifugare pe maşina de spălat, pentru a limita timpul în care hainele dumneavoastră stau în uscătorul cu tambur. Reţineţi că uscătoarele de rufe consumă considerabil mai multă energie decât o maşină de spălat.

                – Păstraţi filtrele uscătorului de rufe cu tambur curate şi fără scame. Ghidurile privind uscătoarele de rufe cu tambur recomandă curăţarea filtrelor după fiecare utilizare şi, procedând astfel, puteţi contribui la menţinerea funcţionării eficiente a uscătorului de rufe cu tambur, deoarece fluxul de aer nu va fi împiedicat, ceea ce înseamnă că aparatul nu va trebui să lucreze atât de mult pentru a usca hainele şi nici nu va dura atât de mult timp pentru a le usca.

                – Evitaţi să uscaţi încărcături mici deodată. Deşi o a doua încărcătură consecutivă de uscare va dura mai puţin timp pentru a se usca, uscarea încărcăturilor mai mari deodată va folosi mai puţină energie electrică şi, prin urmare, vă va costa mai puţini bani.

                – Uscaţi împreună ţesăturile similare, deoarece acest lucru va ajuta la reducerea timpului de uscare şi va asigura o uscare mai uniformă.

                – Reduceţi timpul de uscare cu până la 25% adăugând bile de uscare la încărcătură. Nu numai că bilele pentru uscător de rufe electric sunt o modalitate naturală de a înmuia ţesăturile, dar ele ridică şi separă rufele, permiţând aerului cald să circule mai eficient, ceea ce accelerează timpul de uscare – ceea ce face ca uscătorul dvs. să fie mai eficient din punct de vedere energetic.

                – Descurcaţi-vă rufele înainte de a le pune într-un uscător de rufe electric cu tambur. Nodurile mari / rufele încurcate durează mai mult la uscare – şi sunt adesea mai greu de uscat – aşa că trebuie să vă asiguraţi că nu există încurcături înainte de a pune rufele în aparat pentru uscare.

                – Fixaţi partea de jos a cuverturilor de plapumă înainte de a le introduce în uscătorul cu tambur, deoarece acest lucru va împiedica ca articolele mai mici să rămână blocate şi să nu se usuce.

                – Alegeţi setarea corectă de uscare de pe un uscator rufe electric cu tambur. Multe uscătoare moderne sunt prevăzute cu o setare automată şi, deşi aceasta poate părea o funcţie bună, în realitate este posibil să consume mai multă energie, deoarece aparatul va continua să se usucă după ce hainele sunt uscate pentru a îndepărta pliurile. Alegând o setare manuală, nu veţi folosi în mod inutil mai multă căldură pentru a vă usca hainele. De fapt, este recomandat să scoateţi hainele din uscătorul cu tambur atunci când sunt încă uşor umede, deoarece astfel vor fi mai uşor de călcat.

                – Evitaţi să adăugaţi haine ude la mijlocul ciclului de uscare. Nu numai că acest lucru va mări timpul de uscare a rufelor, dar poate creşte şi riscul ca termostatul aparatului să se declanşeze.

                – Luaţi în considerare amplasarea uscătorului de rufe cu tambur, deoarece acest lucru poate avea un impact asupra timpului de uscare. Dacă un uscător de rufe electric cu tambur este amplasat într-o cameră umedă, care reţine condensul, va creşte timpul de uscare, motiv pentru care – dacă este posibil – trebuie să îl amplasaţi într-o cameră caldă. Amplasarea într-o cameră caldă va însemna că aparatul nu va trebui să lucreze atât de mult pentru a se încălzi; dacă acest lucru nu este posibil, amplasaţi-l într-o cameră în care se poate deschide o fereastră, astfel încât aerul proaspăt să circule.

     

    Pe lângă respectarea sfaturilor de mai sus, atunci când folosiţi un uscător de rufe electric cu tambur, selectarea modelului potrivit pentru nevoile şi cerinţele dumneavoastră în primul rând vă poate ajuta să economisiţi energie şi bani de fiecare dată când folosiţi aparatul.

    Cheia pentru a selecta uscătorul de rufe cu tambur potrivit pentru casa dvs. include:

                – Tipul de uscător

                – Dimensiunea tamburului

                – Clasificare energetică

     

  • Duminica neagră: Piaţa crypto este în cădere liberă continuă. Pierderi masive la toate criptomonedele

    Piaţa crypto este în cădere liberă, Bitcoin a ajuns la 18.638 dolari, Ethereum la 967 dolari. Egold a scăzut la 45 de dolari, la ora 12:00 a României.

    Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut cu peste 2% în ultimele 24 de ore, în timp ce Ethereum s-a prăbuşit cu peste 2,5% în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Coimarketcap.

    În ultimele 5 zile, Bitcoin a pierdut peste 32%, în timp ce Ethereum s-a prăbuşit cu peste 34%.

    Începutul căderii libere s-a produs la începutul acestei săptămâni , deoarece platforme de tranzacţionare precum Celsius şi Binance au oprit retragerile, iar unele companii au redus locurile de muncă.

    Celsius a declarat că retragerile, operaţiunile de swap şi transferurile între conturi vor fi oprite din cauza “condiţiilor extreme de pe piaţă” şi că această măsură a fost menită să “stabilizeze lichiditatea şi operaţiunile”.

    “Luăm această măsură astăzi pentru a pune Celsius într-o poziţie mai bună pentru a-şi onora, în timp, obligaţiile de retragere”, a declarat compania într-un memoriu.

    Între timp, Binance, cea mai mare bursă de criptomonede din lume, a întrerupt retragerile de bitcoin timp de peste trei ore “din cauza unei tranzacţii blocate care a provocat o întârziere”.

    Capitalizarea pieţei pentru criptomonede a scăzut luni sub 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din februarie 2021, potrivit datelor CoinMarketCap. Aproximativ 200 de miliarde de dolari au fost şterse de pe piaţă în ultimele zile.

    În timp ce împrumuturile crypto au devenit o afacere din ce în ce mai mare, sectorul a intrat sub control de reglementare, în special în SUA.

    Pieţele crypto au fost sub presiune în ultimele luni, scăzând alături de alte aşa-numite active de risc, pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut în întreaga lume. D

    De asemenea, scăderile de preţ au fost cauzate şi au contribuit la prăbuşirea unor proiecte crypto . Cea mai notabilă a fost căderea stablecoin-ului TerraUSD, care luna trecută a rupt legătura cu dolarul şi şi-a prăbuşit valoarea, zguduind industria crypto.

     

     

  • Elevii din Japonia pot vorbi din nou în timpul mesei de prânz, după doi ani de ”tăcere”. Condiţia impusă

    După doi ani în care au mâncat în tăcere aproape monahală, copiii din Japonia au primit permisiunea de a discuta cu colegii lor de clasă în timpul prânzului, în condiţiile în care cazurile de Covid în ţară continuă să scadă.

    De-a lungul pandemiei, elevilor din Japonia li s-a impus să nu vorbească în timpul mesei de prânz de la şcoală, ca parte a eforturilor de a preveni răspândirea virusului.

    Dar, în condiţiile în care cazurile de Covid-19 sunt în scădere în întreaga ţară, unele şcoli au renunţat la codul tăcerii, pe fondul îngrijorării că acesta afectează dezvoltarea socială şi educaţională a copiilor de doar şase ani.

    Consiliul de învăţământ din Fukuoka, în vestul Japoniei, a declarat că ridică interdicţia de a purta conversaţii la prânz în şcolile primare şi gimnaziale, unde copiii mănâncă împreună în clasele lor, cu condiţia ca elevii să vorbească încet, potrivit The Guardian.

    Cu toate acestea, pupitrele lor vor continua să fie orientate spre partea din faţă a clasei şi vor trebui să poarte o mască atunci când se vor alătura unui cor comun de “Itadakimasu”, o expresie de mulţumire foarte răspândită, rostită înainte de a mânca.

    Măsura a fost salutată de profesorii din oraş. „Mâncatul în tăcere a continuat de mult timp”, a declarat Kenji Tanaka, directorul unei şcoli primare, pentru Mainichi Shimbun. „Sper că orele fericite de prânz la şcoală vor reveni în curând”.

    Părinţii, însă, nu au fost de aceeaşi părere. În timp ce unii au fost mulţumiţi că cei mici vor putea acum să interacţioneze normal cu prietenii lor, alţii au spus că ridicarea interdicţiei a fost prematură. „Copilul meu este obişnuit să mănânce în linişte şi sunt sigură că nu se simte singur, deoarece este cu familia sa când ajunge acasă”, a declarat o mamă. „Mă îngrijorează posibilitatea unei infecţii, aşa că sper că vor continua să mănânce fără să vorbească”.

    Dar şi alte prefecturi îşi relaxează regulile. Miyazaki a pus capăt regimului de prânz în tăcere la începutul acestei luni, în timp ce şcolile din Chiba, în apropiere de Tokyo, au ajuns la un compromis care permite copiilor să stea unul în faţa celuilalt, dar să mănânce fără să vorbească.

    Presiunea pentru a introduce o aparenţă de normalitate în şcoli a crescut de când guvernul a ridicat în martie măsurile de “cvasi-urgenţă” privind virusul pentru populaţia generală, inclusiv restricţiile privind mâncarea în aer liber.
     

  • Jocurile foamei: Vladimir Putin este gata să rişte mii de vieţi pentru a câştiga războiul. Ce spune un istoric de la prestigioasa Universitate Yale

    Timothy Snyder, un important istoric din cadrul Yale, una dintre cele mai prestigioase universităţi din întreaga lume susţine că Vladimir Putine este gata să joace cartea foametei pentru a câştiga războiul. Cele mai afectat de decizia liderului de la Kremlin vor fi ţările în curs de dezvoltare.

    Snyder a explicat într-o amplă postare pe Twitter planurile lui Putin privind problema securităţii alimentare, pe care l-a numit „ultimul capitol al politicii foametei”.

    „Rusia are un plan foarte bine pregătit pentru a profita de problema siguranţei alimentare. Vladimir Putin se pregăteşte să lovească în ţările aflate în curs de dezvoltare, aceasta fiind următorul pas în încercarea sa de a câştiga războiul”, scria istoricul şi profesorul Timothy Snyder.

    Zona din jurul Mării Negre, la care se adaugă inclusiv Rusia şi Ucraina a fost pentru mult timp considerată „grânarul lumii”, datorită solului fertil şi producţiei imense de cereale. Împreună, cele două naţiuni sunt responsabile pentru 30% pentru exporturile globale de grâu, Ucraina reprezentând în această ecuaţie aproximativ 12%.

    Experţii au avertizat în trecut de mai multe ori că întreruperea acestor exporturi poate avea consecinţe grave precum ţări precum Yemen, care a exportat un sfert din grâul consumat numai din Ucraina.

    În prezent Ucraina acuză Rusia că blochează exportul a milioane de tone de cereale. Kremlinul, în manieera sa caracteristică, neagă şi ignoră acuzaţiile.

    „Dacă blocada rusă continuă, zeci de milioane de tone de cereale vor putrezi, iar zeci de miliaone de oameni din Africa şi Asia riscă să moară d foame”, a mai spus istoricul.

    Potrivit lui Tymothy Snyder, planul lui Putin are trei obiective principale: Blocarea exporturilor care se va traduce în distrugerea statalităţii ucrainene, crearea instabilităţii în Europa prin migraţia unor refugiaţi care se bazează pe rolul de grânar al Ucrainei şi în final crearea unui nou instrument de propagandă.

    „Atunci când revoltele din cauza alimentelor vor izbucni şi pe măsură ce foametea va lua amploare, propaganda rusă va fi liberă să dea vina pe Ucraina pentru aceaestă problemă şi să ceară recunoaşterea câştigurilor teritoriale ale Rusiei şi ridicarea tuturor sancţiunilor”, a mai adăugat istoricul.

    În timp ce războiul continuă să se desfăşoare, Vladimir Putin continuă să arate cu degetul spre Occident pentru problemele globale privind aprovizionarea, cerând totodată ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

    Pe câmpul de luptă, trupele ruseşti s-au concentrat asupra reginii Donbas după mai multe încercări eşuate de a prelua Kievul. De cealaltă parte, ucrainenii cer tot mai disperaţi din ce în ce mai multe arme.

  • Prăbuşirea pieţei crypto: Bitcoin a coborât dimineaţă sub 21.000 de dolari. ”Totul este în flăcări în acest moment, fie că este vorba de acţiuni, fie că este vorba de activele cripto sau de orice altceva”

    Bitcoin a coborât pentru scurt timp sub 21.000 de dolari marţi, înainte de a reveni uşor, continuându-şi prăbuşirea alături de întreaga piaţă crypto, scrie CNBC. 

    Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut cu aproximativ 10% în ultimele 24 de ore, în timp ce ethereum s-a prăbuşit cu peste 6% în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Coinbase.

    “Totul este în flăcări în acest moment, fie că este vorba de acţiuni, fie că este vorba de activele cripto sau de orice altceva”, a declarat Nirmal Ranga, şeful departamentului de tranzacţionare şi analiză tehnică de la bursa de criptomonede ZebPay.

    “Ceea ce vedeţi pe piaţă este… frică, incertitudine şi îndoială. Din punct de vedere tehnic, pieţele par supravândute şi trebuie să existe un anumit nivel minim pe care îl vom atinge la bitcoin în viitorul apropiat”, a declarat acesta pentru emisiunea “Street Signs Asia” de la CNBC.

    Criptomonedele au fost lovite luni, deoarece platforme de tranzacţionare precum Celsius şi Binance au oprit retragerile, iar unele companii au redus locurile de muncă.

    Celsius a declarat că retragerile, operaţiunile de swap şi transferurile între conturi vor fi oprite din cauza “condiţiilor extreme de pe piaţă” şi că această măsură a fost menită să “stabilizeze lichiditatea şi operaţiunile”.

    “Luăm această măsură astăzi pentru a pune Celsius într-o poziţie mai bună pentru a-şi onora, în timp, obligaţiile de retragere”, a declarat compania într-un memoriu.

    Între timp, Binance, cea mai mare bursă de criptomonede din lume, a întrerupt retragerile de bitcoin timp de peste trei ore “din cauza unei tranzacţii blocate care a provocat o întârziere”.

    Capitalizarea pieţei pentru criptomonede a scăzut luni sub 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din februarie 2021, potrivit datelor CoinMarketCap. Aproximativ 200 de miliarde de dolari au fost şterse de pe piaţă în ultimele zile.

  • Cum distingem fructele sănătoase de cele cu substanţe chimice?

    Cum putem să ne dăm seama că fructele sunt pline de substanţe chimice?
    Uneori este dificil să alegi fructe sănătoase fără substanţe chimice, deoarece mulţi producători şi vânzători tratează fructele pentru a le păstra proaspete şi atractive cât mai mult timp posibil.
    Este foarte important să ştim să alegem fructe coapte, proaspete, care nu au fost tratate cu substanţe chimice.
    Majoritatea fructelor şi legumelor pot fi păstrate timp de cel puţin câteva săptămâni, dacă condiţiile sunt potrivite. Până la aproximativ 10% din fructele şi legumele noastre „proaspete” au provenit din străinătate.

    Fructele sunt refrigerate cât mai repede posibil după recoltare, astfel încât să se deterioreze mult mai lent. Dar oare noi cum putem să ne dăm seama când acestea sunt pline de substanţe chimice?

    Banana

    Bananele sunt fructe populare şi ieftine, care sunt disponibile în magazine pe tot parcursul anului. Consumul de banane este foarte bun pentru sănătate, aşa că mulţi oameni le cumpără.

    Pentru a alege banane proaspete şi sănătoase, fără substanţe chimice, trebuie să acordaţi atenţie aspectului lor. Dacă coaja fructului este galbenă, dar tulpinile sunt încă verzi, atunci înseamnă că au fost tratate cu substanţe chimice.

    Bananele coapte şi proaspete au o culoare galbenă atractivă, coaja netedă impecabilă, fără urme. Ele pot avea mici pete negre sau maro închis la suprafaţă. Când fructul este stors, se simte moliciunea acestuia.

    Înainte de a mânca fructele, trebuie să le clătiţi sub jet de apă timp de câteva minute pentru a elimina toate substanţele nocive.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Adevărul pe care nimeni nu vrea să îl vadă: În timp ce oraşele din Ucraina se prăbuşesc, Rusia face inventarul a sute de milioane de dolari pe zi

    La începutul lunii martie, la scurt timp după declanşarea războiului în Ucraina, un val de sancţiuni economice fără precedent lovea Rusia. Atunci preşedintele Joe Biden tuna de la amvonul Casei Albe că va face tot ce este necesar pentru falimentarea maşinăriei de război a lui Vladimir Putin. Trei luni mai târziu, ruşii continuă să provoace haos, moarte si drame în Ucraina, scrie Bloomberg.

    La trei luni după implementarea unor valuri succesive de sancţiuni Rusia încă stă în picioare.

    Citiţi articolul integral pe Business MAGAZIN. 

  • Adevărul pe care nimeni nu vrea să îl vadă: În timp ce oraşele din Ucraina se prăbuşesc, Rusia face inventarul a sute de milioane de dolari pe zi

    La începutul lunii martie, la scurt timp după declanşarea războiului în Ucraina, un val de sancţiuni economice fără precedent lovea Rusia. Atunci preşedintele Joe Biden tuna de la amvonul Casei Albe că va face tot ce este necesar pentru falimentarea maşinăriei de război a lui Vladimir Putin. Trei luni mai târziu, ruşii continuă să provoace haos, moarte si drame în Ucraina, scrie Bloomberg.

    La trei luni după implementarea unor valuri succesive de sancţiuni Rusia încă stă în picioare. Economia rusească se sprijină puternic pe vânzarea de petrol şi gaze, din care încasează venituri de 800 mil. dolari pe zi.

    Rusia a funcţionat timp de decenii ca un supermarket uriaş pentru ţările lumii, comercializând nu numai energie, ci şi cereale, nichel, aluminiu şi paladiu. Invazia declanşată de Vladimir Putin a forţat Occidentul să-şi regândească relaţia cu ţara lui Putin. Cu toate acestea, divorţul ar putea dura ceva timp. UE a început deja să facă paşi importanţi pentru eliminarea depedenţei de Rusia şi a lansat recent un embargo petrolier.

    Sancţiunile economice nu au oprit maşinăria de război şi nici nu au îngenuncheat ţara, însă au provocat pagube economice atât de mari încât economiştii prevăd pentru Rusia o criză economică severă şi iminentă.

    Vladimir Putin alege să închidă ochii la aceste probleme, pentru că banii din vânzarea de energie încă vin şi deci războiul poate fi alimentat în continuare, cu atât mai mult cu cât preţurile bunurilor exportate de Rusia au ajuns la niveluri record pe fondul conflictului.

    În ciuda faptului că există deja ţări care au decis să nu mai cumpere energie rusească, veniturile Rusiei din exportul de energie vor ajunge la 285 mld. dolari în acest an. La această sumă se mai adaugă alte 300 mld. dolari din exportul altor bunuri şi mărfuri ruseşti. Altfel spus: Lumea încă pompează bani serioşi în buzunarul lui Putin.

    Liderii europeni sunt perfect constienţi că Europa trebuie să se oprească din a cumpăra de la ruşi, pentru a nu mai finanţa un război care bate la uşa continentului. Cu toate acestea, guvernele naţionaliste nu ezită o clipă să taxeze o astfel de iniţiativă, motivând prin efectele care se vor revărsa asupra propriilor ţări.

    „Există întotdeauna probleme politice în privinţa sancţiunilor. Vrei să loveşti puternic agresorul, fără să-ţi afectezi aliaţii. Este mai uşor de spus decât e de făcut”, a declarat Jeffrey Schott, analist în cadrul Institului Peterson din Washington.

    În SUA, oficialii americani caută modalităţi de a maximiza presiunea financiară care apasă pe umerii Rusiei. Printre aceste planuri se numără chiar sancţionarea ţărilor şi companiilor care continuă să facă comerţ cu Rusia. Totuşi, această iniţiativă rămâne doar pe hârtie, pentru că ar putea dăuna relaţiilor dintre state.

    Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale sancţiunilor este faptul că nu se ţine cont de dorinţa ţărilor lumii de a coopera pentru rezolvarea acestei probleme.

    India a cumpărat peste 40 de milioane de barili de petrol rusesc de la începutul conflictului din Ucraina, cu 20% mai mult decât tot petrolul pe care indienii l-au importat în 2021. Marile rafinării caută discuţii şi negocieri în privat pentru a obţine preţuri sub media pieţei, profitând de oportunităţile create de război.

    China merge în direcţia Indiei şi caută să-şi întărească relaţiile cu Rusia pentru a obţine energia pe care europenii n-o mai vor. Rezervele strategice ale Chinei ar putea conţine cantităţi imense de petrol rusesc.

    Aceeaşi problemă există şi în sectorul industriei de cărbune şi oţel. Importurile de oţel din Rusia au continuat să crească pentru trei luni la rând, ajungând să depăşească de două ori nivelul înregistrat în 2021.

    „O mare parte a lumii nu se implică şi nu doreşte să se implice în problema sancţiunilor. Comerţul va continua pentru că nevoia de combustibil va continua să existe”, a declarat Wouter Jacobs, fondatorul şi drectorul Erasmus Comodity&Trade Center din Roterdam.

    Progresul misiunii pe care comunitatea internaţională şi-a asumat-o în privinţa Rusiei este lent, dar este sigur şi vizibil. În timp, presiunea se va acumula şi mai puternic, iar Rusia va trebui să răspundă.