BusinessMagazin

Tag: testare

  • Acasă departe de casă

    „Povestea Rezident a început acum trei ani, într-un apartament din centrul Bucureştiului, pe când eu lucram la Londra. Am vrut atunci să testez dacă fenomenul Airbnb prinde şi în România şi a fost un pariu câştigat”, povesteşte Alexandra Bogatu, responsabilă cu administrarea businessului creat alături de familia ei.
    Provine dintr-o familie de antreprenori, oameni pasionaţi de cifre şi de afaceri. A plecat de acasă, din Constanţa, de la vârsta de 17 ani şi a trebuit să locuiască la internat, la cămin şi în multe alte locuri de-a lungul timpului. A absolvit Fettes College în Edinburgh, Scoţia, apoi a făcut un BA (Bachelor of Arts) în Economie şi Management cu Studii în Ştiinţe Europene la UCL College London. Imediat după terminarea facultăţii, a ajuns să lucreze pentru DHL Global Forwarding, o divizie din cadrul grupului german de logistică şi curierat DHL. O vreme, călătorea frecvent în interes de serviciu şi ajungea să se cazeze în tot felul de camere de hotel, unele mai impersonale ca altele. A vizitat peste 40 de ţări şi a locuit în alte patru, aşa că şi-a obţinut, virtual, paşaportul de cetăţean global.
    „Atunci mi-am dat seama că mi-aş fi dorit să stau într-un apartament drăguţ, în care să mă simt ca acasă, dar în care să am la îndemână toate serviciile unui hotel”, îşi aminteşte ea.
    Aşa că, după doi ani de la terminarea facultăţii, a fondat ea însăşi o reţea cu locuri de acest fel, Rezident, o afacere care oferă, pentru perioade mai scurte sau mai lungi, apartamente de închiriat cu o gamă completă de servicii hoteliere, proprii sau externalizate. A investit la început în trei apartamente în Bucureşti, cumpărate cu 1,8 milioane de euro. Le-a renovat şi a dat fiecăruia o temă individuală de design. Şi nu doar atât.
    „Adevărata inovaţie a businessului constă în faptul că tot procesul de cazare este complet automatizat, de la plată la accesul în apartamente pe baza yalelor digitale, la contactul cu oaspeţii, la intermedierea de servicii şi concierge (administrare – trad.). Pe lângă timpul şi dedicarea unei echipe fără de care nu am fi putut ajunge aici, am investit mult în dezvoltarea platformei, automatizări şi în renovarea apartamentelor.”
    Treptat, businessul s-a extins, iar Rezident a ajuns azi la un portofoliu de 31 de apartamente – în Bucureşti, Eforie Nord şi Predeal. Astfel, 2019 a venit cu o cifră de afaceri de 1 milion de lei (circa 210.000 de euro), iar echipa a crescut şi ea – de la patru la opt oameni. „În Predeal, suntem la zece minute de pârtie, iar în Eforie – chiar pe malul mării, la un minut de plajă. Şi în Bucureşti le ofer oaspeţilor mei o experienţă centrală, în Piaţa Romană, pentru că înţeleg cât de important este pentru ei să nu stea în trafic, să fie aproape de staţiile de metrou şi de toate punctele de interes turistic”, spune Alexandra Bogatu.
    Preţurile variază în funcţie de sezon, astfel că, într-o perioadă în care cererea nu este prea mare, închirierea unei garsoniere poate să pornească şi de la 30 de euro pe noapte. „Operăm un sistem similar zborurilor low cost, la preţul de bază oaspetele putând adăuga extra servicii pe care noi le oferim: de la transferuri de la aeroport la cafea de origine sau masaj terapeutic.”
    Planurile Rezident în 2020 merg şi mai departe. Dincolo de extinderea portofoliului cu noi proprietăţi, Alexandra Bogatu pregăteşte lansarea Rezident Hosting, un serviciu prin care oferă la scară mai largă şi altor proprietari posibilitatea de a-şi lista apartamentele pe platforma Rezident, oferindu-le consultanţă, de la design până la autorizări specifice, management, curăţenie şi customer service. Practic, un Airbnb în miniatură. „De asemenea, avem în plan proiecte de clădiri de apartamente integral Rezident, având deja în lucru o clădire la mare şi fiind în faza de proiectare pentru un imobil în Bucureşti.” Rezident nu trece însă indiferent pe lângă pandemia de COVID-19, numele de cod al izolării în case în această perioadă, mai ales că industria HoReCa este cea mai expusă efectelor. Aşa că Alexandra Bogatu s-a adaptat rapid şi a lansat două servicii noi. „Primul se adresează celor care au nevoie să stea în izolare, iar noi le punem la dispoziţie totul, ajutându-i inclusiv cu livrarea cumpărăturilor la uşa apartamentului. Cu al doilea, venim în întâmpinarea clienţilor cu pachete pe perioade mai lungi, de la câteva săptămâni la câteva luni, pentru cei care au rămas în Bucureşti.”
    Pachetul de izolare într-un apartament cu un dormitor costă 1.450 de lei pentru două săptămâni, iar pentru o lună ajunge la 600 de euro. Şi aşa, Rezident devine acel „acasă” departe de casă, dar atât de necesar acum.

  • Primul aeroport din lume care testează pentru coronavirus toţi pasagerii, începând de astăzi

    Guvernul din Hong Kong a anunţat marţi că va testa toţi pasagerii la sosire pentru coronavirus, potrivit Fortune.

    Măsurile au intrat în vigoare astăzi şi vin în contextul în care oraşul se confruntă cu al doilea val de îmbolnăviri cu noul coronavirus, după o creştere constantă a cazurilor importate.

    Hong Kong avea 936 de cazuri confirmate miercuri, dintre care cel puţin 359 reprezintă oameni care au venit din străinătate.

    Astfel, aeroportul din Hong Kong devine primul din lume care testează toţi pasagerii la sosire, indiferent de unde au venit, în timp ce anumite aeroporturi din Beijing şi Shanghai au testat pasagerii din mai multe zboruri internaţionale.

    De asemenea, aeroporturile din Coreea de Sud şi Taiwan au testat toţi pasagerii care au sosit din zone cu risc ridicat – catalogate drept roşii – precum Spania şi Marea Britanie.

  • Cine conduce Institutul Naţional de Sănătate Publică, instituţie cheie în lupta cu COVID-19. Doar INSP stabileşte criteriile de testare, aprobă fiecare testare şi raportează numărul de cazuri. Şefa INSP, Simona Pârvu, originară din Sibiu, nu a fost în atenţia publicului până acum, deşi are un rol-cheie

    Institutul Naţional de Sănătate Publică are un rol cheie în pandemia de COVID-19, instituţia stabilind cine poate fi testat şi cine nu se încadrează în criteriile recomandate şi care sunt simptomele care pot indica o posibilă îmbolnăvire cu coronavirus.

    ♦ Institutul Naţional de Sănătate Publică este în subordinea Ministerului Sănătăţii, are 460 de angajaţi şi un buget de 45 mil. lei în 2019, din datele publice ♦ Cazurile de îmbolnăvire cu coronavirus sunt trimise de INSP autorităţilor de la centru ♦ INSP are patru centre naţionale care se ocupă cu supravegherea îmbolnăvirilor, monitorizarea riscurilor, evaluarea stării de sănătate şi un centru de statistică ♦ Şefa INSP, Simona Pârvu, originară din Sibiu, nu a fost în atenţia publicului până acum, deşi are un rol-cheie.

    Institutul Naţional de Sănătate Publică are un rol cheie în pandemia de COVID-19, instituţia stabilind cine poate fi testat şi cine nu se încadrează în criteriile recomandate şi care sunt simptomele care pot indica o posibilă îmbolnăvire cu coronavirus.

    În această perioadă, de pandemie de COVID-19, instituţia care se ocupă de sănătatea publică ţine legătura cu Direcţiile de Sănătate Publice, care raportează la INSP cazurile de coronavirus înregistrate în spitalele din România.

    Recent însă, o verigă lipsă de comunicare între INSP şi Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti a făcut ca o pacientă care a murit la Spitalul Universitar din Bucureşti să nu fie raportată de DSP şi să nu apară astfel în informările autorităţilor privind numărul deceselor.

    La conducerea INSP este Simona Pârvu din Sibiu, de profesie medic, care deţine funcţia de cinci luni. Simona Pârvu a terminat Universitatea Ecologică Bucureşti – Facultatea de Medicină Generală, obţinând o diplomă de licenţă în cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, conform informaţiilor publicate în CV-ul personal. Întrebată de ZF despre rolul INSP în aceste zile, şefa INSP a răspuns că nu comunică nimic deoarece „sunt nişte reguli şi trebuie respectate.”

    „Pentru informaţii vă rog să vă adresaţi Ministerului Sănătăţii. Sunt nişte reguli pe care eu trebuie să le respect”, a spus Simona Pârvu, director general al Institutul Naţional de Sănătate Publică. Ea ocupă această funcţie din data de 22 noiembrie 2019. Din 2000 până în 2004, Simona Pârvu a fost medic rezident. 

    În următorii cinci ani, din 2004 până în 2009, actualul director general al INSP a fost medic specialist în igienă în cadrul Ministerului Sănătăţii – Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar. În prezent, Simona Pârvu este şi medic primar de igienă la Ministerul Sănătăţii şi doctorand în Sănătate Publică şi Management în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Facultatea de Medicină Generală. Printre realizările Simonei Pârvu se numără participarea în poziţie de lector în cadrul conferinţelor anuale de igienă organizate de INSP şi în cadrul altor evenimente şi conferinţe.

    Ea s-a ocupat în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică şi de implementarea şi coordonarea măsurilor în situaţii de urgenţă, dezastre, epidemii, inundaţii, în perioada 2013-2014. Potrivit declaraţiei de avere, publicată la sfârşitul anului 2019, Simona Pârvu a încasat anul trecut trei salarii – un salariu în valoare de peste 81.000 de lei plătit de Ministerul Sănătăţii; un al doilea salariu peste 43.000 de lei plătit de Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Bucureşti şi un al treilea salariu în valoare de peste 29.000, încasat în urma participării la un proiect. 

     

    Cum se testează probele de la pacienţi?

    INSP a stabilit criteriile după care sunt testaţi pacienţii pentru coronavirus, astfel că pacienţii care au călătorit în zone de risc sau au avut contact cu o persoană confirmată, dar şi medicii care îngrijesc persoanele cu coronavirus şi au simptome pot fi testaţi. Nu în toate spitalele există aparate de testare, astfel că unui pacient care întruneşte două criterii dintre cele stabilite de INSP i se recoltează probe, care ajung să fie testate acolo  unde există aparatură. „În acest moment, testarea se poate face la orice laborator, indiferent dacă e public sau privat care poate face prelucrarea probelor cu testele PCR”, a explicat Radu Gorduza Lupu, CEO al Medicover România, care are în grup şi laboratoarele Synevo. Numărul testelor este dat de capacitatea laboratoarelor de a face aceste teste la nivel naţional, mai explică Radu Gorduza Lupu. Din calculele ZF, pe zi se pot face circa 2.000 de teste la nivel naţional. Dacă la începutul pandemiei, INSP stabilea unde se fac testele, în prezent nu mai există acest amendament, orice spital privat sau de stat putând face teste pentru coronavirus. Pacientul trebuie să întrunească minimum două dintre criteriile date de INSP. Dacă se întâmplă acest lucru, pacientului i se pot preleva probe pentru testul PCR. Probele sunt testate, rezultatul vine în circa 24 de ore şi pacienţii confirmaţi sunt internaţi pentru tratament. În cazul în care rezultatul nu vine în 24 de ore, pacienţii sunt internaţi în zone special amenajate din spital. 

    Georgiana Mihalache

     

     

     

  • ​De ce este importantă testarea rapidă a pacienţilor cu simptome şi primirea rezultatelor rapid: În cazurile grave, câteva ore pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte

    Până la confirmarea infecţiei cu coronavirus, pacienţii cărora li se recoltează probe pentru testare nu pot fi trataţi cu medicaţia specifică COVID-19, a spus pentru ZF Virgil Musta, medicul epidemiolog care face parte din echipa care se ocupă de pacienţii cu coronavirus în spitalul de boli infecţioase Victor Babeş din Timişoara.

    „Pentru formele severe de coronavirus pot să conteze orele în care pacientul ajunge la spital, este internat, confirmat pozitiv şi tratat. Pentru că dacă se pierde prea mult timp de la recoltare până la primirea rezultatelor situaţia se poate agrava. Pentru formele uşoare nu contează foarte mult”, a spus medicul Virgil Musta.

    Astfel, chiar dacă persoanele care ajung la spital sunt considerate suspecte de infectare cu coronavirus şi li se recoltează probe în vederea testării, în timpul în care se aşteaptă rezultatele testelor, medicii nu pot aplica schema de tratament avizată pentru infecţia cu coronavirus.   

    „Dacă pacientul prezintă insuficienţă respiratorie poţi să îi dai medicaţie care să producă bronho-dilataţie, poţi să îi dai medicaţie de tuse dacă tuşeşte, dacă face febră îi dai medicaţie pentru febră şi aşa mai departe. Dar nu se dă medicaţia specifică pentru infecţia cu coronavirus pentru că poate avea doar o gripă, poat fi altă infecţie virală cu simptomatologii asemănătoare. Doar când este depistat pozitiv pentru coronavirus, atunci se administrează medicaţia specifică”, a spus Virgil Musta.

    Ziarul Financiar a contactat toate spitalele judeţene din ţară pentru a vedea care este capacitatea României de testare şi care este timpul de obţinere a rezultatelor.

    Din 21 de spitale care au răspuns solicitărilor ZF, doar patru spitale deţin în interiorul unităţilor medicale aparate de tip PCR pentru testare care garantează şi posibilitatea obţinerii unui rezultat în câteva ore. Însă, celelalte 19 spitale trimit probele recoltate în alte unităţi medicale, care pot oferi rezultatele în câteva zile – de la 24 de ore până la patru zile.

    „Nu avem încă nici un aparat de testare PCR, s-a finalizat procedura de achiziţie, îl vom avea până pe data de 19 aprilie. Zilnic prelevăm în jur de cinci probe pentru testele de coronavirus pe care le trimitem spre prelucrare la Clinica de Boli Infecţioase Iaşi. Rezultatul ne parvine în 2-3 zile”, a tarsnmis Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.

    De asemenea, Spitalul Judeţea de Urgenţă Vaslui primeşte rezultatele şi în 3-4 zile. „Nu avem niciun aparat de tip PCR în acest moment. Avem promisiuni de la furnizori că pe data de 10 aprilie îl vom avea. Acum recoltăm şi trimitem la centrul din Iaşi, iar rezultatele vin în funcţie de test. Dacă este urgenţă de pacient cu suspiciune, insistăm şi se trimit răspunsurile într-un timp corespunzător. La testele care sunt pozitive suntem anunţaţi mai repede, cam în două zile, la restul în 3-4 zile”, a spus Ana Rinder, manager SJU Vaslui.

    Potrivit medicului Virgil Musta, tratamentul specific pentru infecţia cu COVID-19 este format din „antivirale şi imunomodulatori”, iar acestea „nu se pot folosi înainte să ştim că pacientul este infectat cu coronavirus.”

    „Protocolul prevede următoarea schemă. Pacienţii sunt internaţi ca infecţi cu coronavirus după ce avem rezultatele şi doar dacă acestea sunt pozitive. Până atunci nu pot fi trataţi specific pentru că nu figurează cu această infecţie, dar se tratează simptomatic. Pentru persoanele care sunt depistate pozitiv cu coronavirus, protocolul prevede scheme diferite de terapie în funcţie de forma bolii şi de comodităţile specifice pe care le are”, a explicat Virgil Musta. În Timişoara au fost vindecaţi 58 de pacienţi.

    În România au fost anunţate zeci de cazuri de pacienţi cu coronavirus care au murit înainte sau în aceeaşi zi în care medicii au primit rezultatele probelor care confirmau pozitiv la infecţia cu coronavirus persoanele deja decedate.

    Spre exemplu, Grupul de comunicare strategică a anunţat despre decesul cu numărul 50 – „femeie, 60 de ani, jud. Hunedoara. În data de 26.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara. Data confirmării: 30.03.2020. Data deces: 29.03.2020 – Spital Municipal Hunedoara Sectia ATI.” Sau „bărbat, 62 ani, jud Suceava, recoltat în 25.03.2020, confirmat în 31.03.2020, decedat în 25.03.2020.”

    Acestea sunt doar două exemple care arată că lipsa de aparate de testare şi aflarea rapidă a rezultatelor testelor sunt factori care agravează pandemia de COVID-19 şi transformă spitalele judeţene în focare de infecţie, cum s-a întâmplat, spre exemplu, în cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, intrat în carantină la sfârşitul lunii martie.

    De asemenea, Ministerul Apărării Naţionale a preluat conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, după ce managerii şi-au dat demisia în urma haosului generat de modul în care a fost gestionată pandemia de COVID-19. Până la acest moment, Suceava înregistrează 866 de cazuri de pacienţi infectaţi cu coronavirus, din care 318 sunt cadre medicale ce lucrează în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava.

    În acest context, în cursul zilei de astăzi, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a anunţat că pe teritoriul României sunt trei focare -Suceava, Arad şi Deva.

    „În acest moment avem 3 focare de infecţie în Suceava, Arad şi Deva. În două dintre acestea am fost personal să verific situaţia şi urmează, în perioada următoare, şi Deva. Voi merge în fiecare regiune să verific personal cum stau lucrurile şi să lucrez cu colegii mei pentru remedierea deficienţelor”, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

    Însă, sunt şi cazuri în care, în ciuda faptului că în cadrul spitalului se fac teste pentru coronavirus, iar rezultatele pot fi aflate în decurs de 4-5 ore, pacienţii nu rezistă şi apar pe lista de decese a Grupului de comunicare strategică.

    Un exemplu este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Ap. Andrei” Galaţi, unul din cele patru spitale judeţene care are aparatura necesară pentru a face teste pentru coronavirus.

    Potrivit Grupului de informare strategică, un pacient internat „în SJU Galaţi în 26.03.2020, recoltat pentru COVID-19 în aceiaşi zi. Rezultat pozitiv în 26.03.2020. Decedat în 3.04.2020.”

    Din datele centralizate anunţate de Grupul de informare strategică, reiese că jumătate din decesele anunţate au fost confirmate cu diagnostic COVID-19 după ce persoanele testate au decedat.

    Ziarul Financiar a scris încă de la începutul pandemiei de COVID-19 că este nevoie de organizare şi un centru de comandă care să gestioneze activitatea unităţilor sanitare în lupta impotriva răspândirii coronavirusului, pentru ca haosul să nu se răspândească în unităţile medicale, iar medicii şi personalul medical să poată ajuta pacienţii care au nevoie.

    Astăzi, Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a anunţat printr-o declaraţie de presă că spitalele care se aflau în subordinea autorităţilor administrativepublice locale sunt transferate sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, pe perioada declarată de pandemie cu coronavirus.

    „Guvernul României a decis ca, pe perioada pandemiei, toate unităţile sanitare care se aflau în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale să fie transferate în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Va fi transferată inclusiv activitatea de numire sau revocare a persoanelor care ocupă funcţii de conducere”, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

  • Situaţie incredibilă: ​Primaria Bucureşti aşteaptă „momentul oportun” să cumpere aparate pentru testare. Doar două dintre cele 19 spitale administrate direct au astfel de echipamente în prezent

    Doar două din 19 spitale administrate de Primăria Capitalei prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) au aparate de testare – Spitalul Victor Babeş şi Spitalul Filantropia, primăria alocând fonduri pentru achiziţia de echipamente şi la Matei Balş, spital din subordinea Ministerului Sănătăţii.

    Potrivit răspunsului ASSMB la solicitarea ZF, instituţia va cumpăra echipamente dacă spitalele vor solicita, după o analiză „la momentul oportun”.
    „Un astfel de echipament costă aproximativ 145.000 lei fără TVA. Dacă vor fi solicitări de la spitale, vom analiza această posibilitate la momentul oportun”, potrivit răspunsului ASSMB.

    Administraţia Spitalelor din Bucureşti are 19 unităţi medicale în subordine, printre care se numără şi Spitalul Colentina, transformat în centru care primeşte doar pacienţi cu coronavirus.

    „Primăria Capitalei, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), a răspuns tutoror solicitărilor transmise de spitale, în sensul achiziţionării de aparate de testare”, mai transmit reprenzentanţii ASSMB.

    Astfel, la Spitalul Victor Babeş au fost cumpărate două aparate PCR de diagnosticare moleculară, dar şi un aparat care permite o viteză mai mare de testare. Pentru Spitalul Matei Balş primăria Capitalei a alocat fonduri pentru achiziţia a două aparate PCR, iar la Filantropia este un aparat PCR.

    „Aceste aparate cresc de opt ori viteza de testare în municipiul Bucureşti. Astfel, dacă până acum se puteau face 120 de teste pe zi, în acest moment, folosind această aparatură de ultimă generaţie, se pot realiza chiar şi peste 900 de teste pe zi”, a mai transmis ASSMB.

    În Bucureşti, 60 de cadre medicale sunt infectate cu coronavirus, din informaţiile autorităţilor.

    Ministerul Sănătăţii nu a răspuns încă solicitării ZF privind capacitatea de testare la nivel naţional.

  • ​Spitalul Judeţean Vâlcea nu are aparat de testare pentru coronavirus. Managerul spitalului: „Se fac probe în tot judeţul şi în spital la pacienţii care sunt suspecţi, se trimit la centrele autorizate, în diverse locuri”

    Spitalul Judeţean Vâlcea, cea mai mare unitate spitalicească din judeţ, cu 1.300 de paturi, nu are un aparat de testare pentru pacienţii suspecţi de coronavirus din judeţ, probele ajungând la centre din alte judeţe, după cum spune managerul unităţii, Dan Ponoran. El a precizat că spitalul este în curs de achiziţie, dar nu a putut să dea un termen estimativ la care poate ajunge echipamentul.

    „Nu este niciun aparat deocamdată, suntem în curs de achiziţie, medicii sunt la Matei Balş la training. Pe ordonanţa de urgenţă nu s-a dat voie spitalelor să facă achiziţii directe. Numai autorităţile centrale şi instituţiile care au acţionar majoritar statul. În plus, acest aparat necesită nişte circuite funcţionale şi personal instruit, pe care nu-l aveam”, a spus Dan Ponoran pentru ZF.

    Ziarul Financiar a contactat mai multe spitale judeţene pentru a vedea dacă acestea au capacitatea de testare pentru pacienţii cu coronavirus. Ministerul Sănătăţii nu a răspuns până la momentul transmiterii ştirii care sunt spitalele unde se testează probele. Din calculele ZF, capacitatea de testare la nivel naţional nu depăşeşte 2.000 de teste pe zi.

    „Se fac probe în tot judeţul şi în spital la pacienţii care sunt suspecţi, se trimit la centrele autorizate, în diverse locuri, DSP se ocupă de preluarea şi transmiterea probelor. Pacienţii sunt în izolare, s-au făcut zone. Primesc medicaţie în funcţie de patologie, dar nu pot primi medicaţie pentru boală covid dacă nu e confirmare”, a mai spus managerul Spitalului Judeţean Vâlcea.

    El a precizat că a primit 405.000 de lei de la Ministerul Sănătăţii pentru achiziţia unui aparat de testare, care costă în medie între 450.000 şi 650.000 de lei, iar restul sumei va veni de la Consiliul Judeţean.

  • Spitale judeţene, fără apărare în linia întâi de luptă cu virusul. Echipamentele pentru testare sau kiturile lipsesc din spitalele judeţene, iar probele sunt plimbate între judeţe pentru că nu există aparatură

    În cel puţin patru spitale judeţene din ţară – Hunedoara, Teleorman, Satu Mare, Caraş-Severin – nu există aparatura necesară pentru testarea pacienţilor din judeţ. Nici la Spitalul Judeţean Cluj nu se pot face teste pentru că nu există kituri până acum. În acest timp, unităţile medicale unde sunt prelucrate testele sunt solicitate de probele venite din judeţele apropiate, astfel că rezultatele pot întârzia şi până la opt zile. România testează circa 10.000 de pacienţi pe săptămână, mult sub capacitatea altor ţări, Germania de exemplu testând 160.000 de pacienţi pe săptămână. Virusul se răspândeşte rapid şi în rândul cadrelor medicale, 285 de medici, asistente, infirmiere, adică 14% din cazuri, având coronavirusul.

    Lipsa aparatelor pentru testare din fiecare spital judeţean îngreunează capacitatea Ro­mâniei de a testa pacien­ţii şi  medicii cu scopul de a depista infectarea cu noul coronavirus, iar probele sunt trimise dintr-un judeţ în altul.

    Ministerul Sănătăţii nu a răspuns câte spitale judeţene nu au echipamente pentru testare pentru pacienţi, dar din judeţe vin informaţii privind incapacitatea de a testa din lipsă de echipamente sau kituri de testare. 

    Ziarul Financiar a contactat reprezen­tanţii câtorva spitale judeţene pentru a vedea care este situaţia în prezent.

    „Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat Ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile“, a spus pentru ZF Vasilică Potecă, prefectul judeţului Hunedoara.

    Sunt 15 cadre medicale infectate cu coronavirus în judeţul Hunedoara, din informările autorităţilor. În cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva lucrează aproximativ 1.500 de cadre medicale. 

    De altfel, începând de ieri, timp de 14 zile spitalul se află în carantină, fiind astfel cel de-al treilea spital care ajunge în această situaţie, după spitalul Gerota şi Spitalul Judeţean Suceava, unde peste 100 de cadre medicale au fost infectate cu coronavirus.

    Până acum, în spitalul din Deva au murit patru persoane care erau infectate cu coronavirus. 

    Întrebat de ZF cine sau ce l-a împiedicat să organizeze mai bine activitatea spitalului pentru a evita carantina, Vasilică Potecă a spus că „este o întrebare la care aş vrea să răspund mâine.“

    Informările autorităţilor arată şi lipsa de posibilităţi a Spitalului Judeţean din Satu Mare, de exemplu, de a testa pacienţii proprii. „Bărbat, 74 de ani, jud. Satu Mare. În data de 27.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal Oradea. Rezultatul testării din data de 28.03.2020 a fost  pozitiv. Data deces: 29.03.2020  – Spital Boli Infecţioase Satu Mare“, potrivit unui comunicat al autorităţilor în legătură cu ultimul deces înregistrat în România până la data transmiterii acestei ştiri.

    Ce arată informarea autorităţilor este că proba recoltată în 27 martie, adică vineri, de la pacientul din Spitalul Judeţean Satu Mare, nu a fost prelucrată în spitalul judeţean acolo unde era internat pacientul. Proba a ajuns la Spitalul Municipal Oradea, la 130 de km de Satu Mare, iar rezultatul pozitiv a ajuns cu o zi întârziere, sâmbătă.

    Un alt caz arată cum unei paciente de 75 de ani din Hunedoara, de la Spitalul Municipal, i s-au recoltat probe biologice pentru testarea pentru coronavirus în 24 martie, care au fost testate la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara. Rezultatul a venit cinci zile mai târziu, în 29 martie, fiind pozitiv. În acest caz, decesul pacientei a fost în 26 martie, chiar înainte ca probele să fie prelucrate şi transmise spitalului municipal Hunedoara. În acest context, cum poţi să testezi personal medical şi pacienţi, o soluţie pentru a preveni răspândirea coronavirusului la cadrele medicale, aşa cum Ziarul Financiar a scris, când din spitalele judeţene lipsesc chiar echipamentele de testare?

    Nici Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa nu este dotat cu niciun aparat de testare pentru coronavirus de tip PCR, motiv pentru care recoltările pentru testări sunt trimise către Spitalul „Victor Babeş“ din Timişoara, iar rezultatele sunt oferite în aproximativ 24 de ore, a spus pentru ZF Roxana Nafiru, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa.

    În cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Resita lucrează aproximativ 137 de medici, la care se adaugă 511 asistenţi şi alţi colaboratori.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria nu deţine în prezent niciun aparat pentru testare pentru coronavirus de tip PCR, iar recoltările sunt trimise către spitalele suport din Bucureşti care eliberează rezultatele în aproximativ 24 – 48 de ore, a spus pentru ZF Dobre Alexandru, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria.

    Personalul medical din cadrul spitalului este format din aproximativ 916 persoane. Cadrele medicale din spital nu au fost testate împotriva infecţiei cu coronavirus.

     

    Există echipamente, dar nu sunt kituri de testare

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca este dotat în prezent cu două aparate de tip Real-Time PCR, iar în zilele următoare urmează să primească cel de-al treilea astfel de aparat care permite testarea pentru noul coronavirus. Însă, la acest moment, în cadrul Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca nu se fac teste, deoarece lipsesc kiturile de reactivi necesare testării, a spus pentru ZF Petru Şuşca, manager Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.

    Cu cele două aparate de testare PCR, spitalul ar putea testa manual între 100 şi 120 de persoane pe zi. 

    Petru Şuşcă spune că spitalului i-au fost alocate fonduri de peste 200.000 de lei pentru achiziţia de echipamente medicale, materiale sanitare şi echipamente de protecţie de la începutul anului 2020. „O parte din furnizori au onorat comenzile, alţii -cei mai mulţi, din păcate- nu“.

    Personalul medical din cadrul spitalului este format din aproximativ 2.790 de persoane. 

    Ziarul Financiar a sunat şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Severin, Spitalul Judeţean Vaslui şi Spitalul Minicipal Caracal, iar răspunsul primit a fost că programul se termină la ora 16, să revenim ziua următoare.

    În România sunt până în acest moment 285 de cadre medicale infectate cu coronavirus, informează autorităţile. Cei mai mulţi sunt medici, 91, iar 90 de persoane sunt asistenţi medicali.

    Raportat la numărul total de îmbolnăviri, cadrele medicale reprezintă 14% din totalul pacienţilor confirmaţi cu coronavirus până astăzi, de 1.952 de persoane, potrivit calculelor ZF. În total, în 13 judeţe, incluzând Municipiul Bucureşti, sunt raportate infectări ale cadrelor medicale cu coronavirus.

     

    Petru Şuşca, 

    manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca:

    În cadrul Laboratorului de Explorări Genetice-Imogen din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca există două aparate de tip Real – Time PCR. La sfârşitul acestei luni, începutul lunii aprilie, se va livra încă un aparat de acelaşi tip achiziţionat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. La acest moment, nu se fac teste. Conform contractului, echipamentul PCR şi kiturile pentru 3.000 de teste vor fi livrate la data de 01.04.2020.

    Până la data de 10 aprilie, va fi livrat un extractor automat pentru ARN şi ADN compatibil cu aparatura existentă. Astfel, se vor efectua aproximativ 500 probe pe zi, în condiţiile în care personalul va lucra aproximativ 10-12 ore pe zi.

    În privinţa extinderii capacităţii de terapie intensivă, am găsit alternative la comenzile iniţiale pentru echipamente medicale. Astfel, ieri (30.03.2020) au ajuns şase ventilatoare mecanice. De asemenea, au fost livrate 30 de injectomate. În luna aprilie vor sosi încă şase ventilatoare, 30 de monitoare de funcţii vitale şi un aparat de anestezie. 

     

    Dobre Alexandru, 

    manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria

    Nu avem niciun aparat de tip PCR în spital. Încercăm să achiziţionăm unul. În prezent, recoltăm şi trimitem la Bucureşti. Direcţia de Sănătate Publică (DSP) se ocupă. Rezultatele vin în 24 de ore, 48 de ore, depinde.

    Nu am solicitat Ministerului Sănătăţii să ne ajute cu un aparat PCR pentru că vrem să-l achiziţionăm noi, cu bani de la Consiliul Judeţean. Deocamdată un singur aparat.

    Recoltările pentru teste au fost făcute pentru persoanele care veneau la internare la secţia de boli infecţioase, iar cei care au fost confirmaţi pozitiv în urma testării au fost transferaţi la spitale suport din Bucureşti.

     

    Vasilică Potecă, 

    prefectul judeţului Hunedoara

    Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat Ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile.

    Aseară, doamna viceprim-ministru împreună cu guvernul României a rezolvat să ne trimită Unifarm un PCR, urmând să ajungă în două zile. Iar doamna prefect din Timiş, împreună cu rectorul UMF-ului de la Timişoara ne vor instrui în câteva zile oamenii pentru a lupta împotriva coronavirusului.

    Problema este următoarea. Pentru astăzi, pentru momentul actual, aceste achiziţii reprezintă un început suficient, de săptămâna viitoare vom vedea ce va mai fi.

     Am băgat Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva în carantină. Deci, vom face alocări către celelalte spitale, care vor deveni ce vor deveni, nu ştim la această oră pentru că este hotărârea Ministerului Sănătăţii şi aşteptăm să vedem ce decide.

     

    Roxana Nafiru , 

    purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa

    Au fost demarate procedurile de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria Reşiţa, pe procedură simplificată, pentru achiziţionarea a două aparate de tip PCR, urmând ca spitalul să intre în posesia lor în 4-6 săptămâni.

    Spitalul primeşte, periodic, echipamente, astfel încât să nu rămână descoperit. Echipamentele le primim de la Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, sau prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic“ Caraş-Severin.

  • Câte judeţe din România nu au niciun aparat de testare pentru coronavirus? Probele de la pacienţi sunt trimise dintr-un judeţ în altul pentru că nu există aparate de testare

    Lipsa aparatelor de testare din fiecare spital judeţean îngreunează capacitatea României de testare a pacienţilor şi a medicilor pentru a depista infectarea cu noul coronavirus, iar probele sunt trimise dintr-un judeţ în altul.

    Astfel, cea mai recentă informare a autorităţilor arată incapacitatea Spitalului Judeţean din Satu Mare de exemplu de a testa pacienţii proprii.
    „Bărbat, 74 de ani, jud. Satu Mare. În data de 27.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal Oradea.

    Rezultatul testării din data de 28.03.2020 a fost  pozitiv. Data deces: 29.03.2020  – Spital Boli Infecţioase Satu Mare”, potrivit unui comunicat al autorităţilor în legătură cu ultimul deces înregistrat în România până la data transmiterii acestei ştiri.

    Ce arată informarea autorităţilor este că proba recoltată în 27 martie, adică vineri, de la pacientul din Spitalul Judeţean Satu Mare, nu a fost prelucrată în spitalul judeţean acolo unde era internat pacientul. Proba a ajuns la Spitalul Municipal Oradea, la 130 de km de Satu Mare, iar rezultatul pozitiv a ajuns cu o zi întârziere, sâmbătă.

    Un alt caz arată cum unei paciente de 75 de ani din Hunedoara, de la Spitalul Municipal, i s-au recoltat probe biologice pentru testarea pentru coronavirus în 24 martie, care au fost testate la Spitalul de boli infectioase din Timişoara. Rezultatul a venit cinci zile mai târziu, în 29 martie, fiind pozitiv. În acest caz, decesul pacientei a fost în 26 martie, chiar înainte ca probele să fie prelucrate şi transmise spitalului municipal Hunedoara.

    Vasile Potecă, prefectul judeţului Hunedoara, spune că nu are niciun aparat pentru testare în judeţ, probele recoltate de la pacienţi fiind trimise către laboratoarele din Timişoara şi Cluj.
    „Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile”, a spus pentru ZF Vasilică Potecă, prefect al judeţului Hunedoara.

    În acest context, cum poţi să testezi personal medical şi pacienţi, o soluţie pentru a preveni răspândirea coronavirusului la cadrele medicale, aşa cum Ziarul Financiar a scris, când din spitalele judeţene lipsesc chiar echipamentele de testare?
    Ministerul Sănătăţii nu a transmis până la momentul transmiterii ştirii un răspuns la solicitarea ZF privind numărul de spitale unde sunt echipamente de testare.

    În România sunt 368 de spitale de stat în total, unităţi judeţene şi municipale, în oraşe, potrivit datelor publice de la INS, aferente anului 2018.

  • Prinţul Charles a fost testat pozitiv cu COVID-19

    Prinţul Charles a fost testat pozitiv pentru coronavirus şi manifestă semne uşoare ale îmbolnăvirii, „dar altfel starea lui de sănătate este bună”, a declarat pentru The Guardian un purtător de cuvânt al Casei Regale.
    „În concordanţă cu Guvernul şi sfaturile medicale, Prinţul şi Ducesa sunt acum în autoizolare în Scoţia. Testele au fost realizate de Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) din Aberdeenshire atunci când au îndeplinit criteriile necesare testării.
    Nu este posibil de stabilit de unde a luat Prinţul virusul din cauza numărului mare de evenimente publice la care a participat în ultimele săptămâni.”

  • Orban: Vom primi kituri pentru testarea a 100.000 de persoane, obiectivul este să testăm 2.500 pe zi

    Premierul Ludovic Orban a spus, marţi, că singurele teste concrete sunt cele PCR, iar testele rapide au o marjă de eroare de 20%. Premierul a precizat că obiectivul este să fie testaţi până la 2.500 de oameni pe zi.

    Premierul Ludovic Orban a vorbit despre faptul că singurele teste valabile pentru depistarea coronavirusului sunt testele PCR, nu cele rapide, care au o marjă de eroare mare.

    „Problema pe care o vom avea în perioada următoare e cu kiturile de testare. Văd mulţi care se pricep la coronavirus, ca şi la fotbal. Dar epidemiologii au spus că diagnosticarea trebuie făcută pe PCR, nu pe teste rapide, pentru că au marjă de eroare de 20%, care reprezintă un risc enorm. Înseamnă că noi am putea elibera cu certificat 20 din cei bolnavi. Pe lângă kiturile deja cumpărate am fost informat de UNIFARM că există un contract cert şi vom primi kituri pentru testarea a 100.000 de persoane”, a spus Orban.

    Premierul a mai spus că obiectivul Guvernului este să fie testaţi până la 2.500 de oameni pe zi.