BusinessMagazin

Tag: terenuri

  • Cum şi la ce termene se plătesc impozitele datorate bugetului local

    Impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri şi impozitul pe mijloacele de transport aferente anului fiscal 2017 se pot plăti în două rate egale până la data de 31 martie 2017, inclusiv, şi 30 septembrie 2017, inclusiv.

    Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, impozitului pe terenuri şi impozitului pe mijloacele de transport datorat pentru întregul an fiscal 2017, de către persoanele fizice, până la data de 31 martie 2017 inclusiv, se acordă o bonificaţie de 10%. Prin plata cu anticipaţie se înţelege stingerea obligaţiei de plată a impozitului datorat aceluiaşi buget local în anul fiscal 2017, până la data de 31 martie 2017 inclusiv.

    Impozitul anual, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • Reduceri la magazinele ANAF. Ce produse puteţi cumpăra din confiscări

    Finanţele scot periodic la licitaţie bunuri mobile sau imobile provenite din confiscări sau executări silite. Preţurile sunt mici, dar pentru multe produse vânzarea are loc „la vrac”.
     
    Oferta din acest moment a Fiscului ieşean este bogată şi pentru toate buzunarele. Aici poţi găsi de la plasturi sau găleţi de plastic, la blugi şi fracuri pentru copii, scrie Reporter IS.

    Ofertă pentru toate gusturile

    Preţurile sunt stabilite de o comisie de evaluare, în funcţie de anumite criterii: gradul de uzură fizică şi morală a bunurilor, cantitatea, caracterul sezonier al anumitor bunuri, termenul de valabilitate.

    O cutie cu 10 plasturi costă 1 leu, o găleată de plastic, de 10 litri, 10 lei, un lighean de inox – 8 lei, colanţi de damă – 20 de lei, şosete damă – 0,7 lei, o pereche de blugi – 35 de lei, bluze damă – 10,5 lei, cămăşi bărbăteşti – 14 lei, iar un frac pentru copii – 50 de lei. De la Fisc, cei interesaţi mai pot să-şi achiziţioneze un filtru de apă la 150 de lei, o pompă submersibilă, la 250 de lei sau o saltea cu acumulator, la preţul de 562,5 lei. De precizat că multe dintre aceste produse nu se vând la bucată, ci „la vrac”, astfel explicându-se preţurile mici.

    Cum cumperi

    Potrivit reprezentanţilor Fiscului ieşean, cei interesaţi în cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare: dovada emisă de organele fiscale că nu au obligaţii fiscale restante, oferte de cumpărare, dovada plăţii taxei de participare, reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei, împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant.

    „Persoanele juridice de naţionalitate română trebuie să aibă copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului. Pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română. Pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate, declaraţie pe proprie răspundere autentificată prin notariat, din care să rezulte că debitorul nu va licita nici personal, nici prin persoană interpusă, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare şi la locul fixat în acest scop“, precizează purtătoarea de cuvânt Maria Ţăran.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • Reduceri la magazinele ANAF. Ce produse puteţi cumpăra din confiscări

    Finanţele scot periodic la licitaţie bunuri mobile sau imobile provenite din confiscări sau executări silite. Preţurile sunt mici, dar pentru multe produse vânzarea are loc „la vrac”.
     
    Oferta din acest moment a Fiscului ieşean este bogată şi pentru toate buzunarele. Aici poţi găsi de la plasturi sau găleţi de plastic, la blugi şi fracuri pentru copii, scrie Reporter IS.

    Ofertă pentru toate gusturile

    Preţurile sunt stabilite de o comisie de evaluare, în funcţie de anumite criterii: gradul de uzură fizică şi morală a bunurilor, cantitatea, caracterul sezonier al anumitor bunuri, termenul de valabilitate.

    O cutie cu 10 plasturi costă 1 leu, o găleată de plastic, de 10 litri, 10 lei, un lighean de inox – 8 lei, colanţi de damă – 20 de lei, şosete damă – 0,7 lei, o pereche de blugi – 35 de lei, bluze damă – 10,5 lei, cămăşi bărbăteşti – 14 lei, iar un frac pentru copii – 50 de lei. De la Fisc, cei interesaţi mai pot să-şi achiziţioneze un filtru de apă la 150 de lei, o pompă submersibilă, la 250 de lei sau o saltea cu acumulator, la preţul de 562,5 lei. De precizat că multe dintre aceste produse nu se vând la bucată, ci „la vrac”, astfel explicându-se preţurile mici.

    Cum cumperi

    Potrivit reprezentanţilor Fiscului ieşean, cei interesaţi în cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare: dovada emisă de organele fiscale că nu au obligaţii fiscale restante, oferte de cumpărare, dovada plăţii taxei de participare, reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei, împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant.

    „Persoanele juridice de naţionalitate română trebuie să aibă copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului. Pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română. Pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate, declaraţie pe proprie răspundere autentificată prin notariat, din care să rezulte că debitorul nu va licita nici personal, nici prin persoană interpusă, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare şi la locul fixat în acest scop“, precizează purtătoarea de cuvânt Maria Ţăran.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • Un bărbat a inventat casa pe care o construieşti doar cu un ciocan, o cheie şi o bormaşină

    Piaţa imobiliară din Australia trece printr-o criză care s-a intensificat din cauza lipsei de noi proprietăţi şi terenuri disponibile, precum şi a preţurilor exorbitante. Arhitectul Alex Symes crede că a găsit soluţia rezolvării acesteia, potrivit unui articol al publicaţiei britanice Daily Mail.

    El a creat casele ce pot fi comandate în ambalaje plate şi care pot fi ulterior asamblate cu uşurinţă. Symes le descrie cu umor drept ”IKEA cu steroizi”. ”Vor schimba industria imobiliară într-un mod nemaivăzut”, spune el.

    Materialele acestor locuinţe pot fi comandate online şi livrate cu un camion, în locul în care cumpărătorii doresc să le ridice. Casele arhitectului australian au o dimensiune de 13,75 de metri pătraţi şi un dormitor.

    ”Tinerii angajaţi nu îşi vor permite niciodată un avans pentru achiziţia unei locuinţe”, spune el. Cu un ciocan, o cheie, o bormaşină şi doar 65.000 de dolari, ei ar putea să îşi asambleze propriile case, pe baza modelului creat de arhitectul din Sidney. Potrivit lui, casele pot fi asamblate de doar două persoane, în câteva zile.

    ”Este o variantă de locuit de tranziţie pentru persoanele care nu îşi permit o locuinţă obişnuită”.

  • FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru

     Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.

    Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.

    “Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.

    Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru

     Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.

    Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.

    “Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.

    Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reportaj din ţara dopurilor de plută – GALERIE FOTO

    Primul contact pe care l-am avut cu Portugalia a fost în urmă cu şase ani şi nu credeam că ţara are mai multe de oferit decât oraşul de pe malurile râului Douro, Porto, sau decât Lisabona, despre care am auzit că este „the state of the art“ al celei mai vestice ţări din Europa. Însă sudul ţării nu este deloc mai prejos. Pentru că în această perioadă nu există nicio cursă directă din Otopeni către aeroportul din Faro, capitala regiunii Algarve, am zburat către aeroportul din Malaga, oraşul spaniol din apropierea graniţei cu Portugalia.

    Am ajuns la Malaga atunci când soarele începea să se ascundă după dealurile cu măslini şi portocali ce înconjoară Costa del Sol. Practic Algarve este o continuare a regiunii Costa del Sol pe teritoriul Portugaliei. După câteva ore cu maşina, am ajuns în Albufeira – una dintre cele mai importante staţiuni din regiunea Algarve. O altă alternativă pentru a ajunge în sudul Portugaliei este aceea cu zboruri spre Lisabona şi de acolo cu un alt mijloc de transport. Cu siguranţă Portugalia este o ţară pe care vrei s-o descoperi de la nord la sud.

    Însă pe piaţa locală sunt câteva agenţii care vor avea în această vară chartere spre Faro. Dis-de-dimineaţă am pornit în descoperirea celor mai importante atracţii din Albufeira, o staţiune care se întinde pe o porţiune de 30 km pe coasta Oceanului Atlantic şi găzduieşte peste 20 de plaje. Inevitabil, toate drumurile duc la plajă, iar staţiunea are câteva astfel de petice de nisip, care intră în topul celor mai bune din Portugalia. Un exemplu este Falesia, a treia cea mai bună plajă din Algarve, după Dona Ana din Lagos sau Praia da Marinha din Lagoa. Falesia are o lungime de circa 6 kilometri.

    De altfel, regiunea Algarve are mai mult de 100 de plaje, dintre care peste jumătate au blue flag, clasificare pentru care o primesc plajele în funcţie de calitatea nisipului sau a apei. Algarve este una dintre cele mai bune zone pentru a face plajă chiar începând din aprilie şi până toamna târziu. În plus, aici soarele este prezent 300 de zile pe an. Iarna temperaturile variază între 10 şi 18 grade, în timp ce vara pot trece de 32 de grade Celsius. Algarve este aleasă de multe ori de străini cum sunt germanii sau englezii, care petrec chiar şi câteva luni, pe perioada iernii, aici.

    Însă plajele din Algarve nu înseamnă doar nisip fin sau apa albastră a Oceanului Atlantic, ci şi stânci, peşteri sau spărturi în stânci. La reflux în multe dintre aceste spărturi se poate intra. În rest, se poate vedea de sus cum apa spală stâncile.
    De la Praia dos Pescadores (Plaja Pescarilor), de lângă centrul vechi al Albufeira, şi până dincolo de Praia Falesia, oceanul a creat şi plaje în miniatură, înconjurate de stânci abrupte, unde poţi intra doar atunci când apa se retrage pentru câteva ore. 

    Deşi este cunoscut în principal pentru nisipul fin şi plajele spectaculoase, Albufeira şi întreaga regiune Algarve oferă mai multe opţiuni de agrement, de la sporturi nautice la safari, drumeţii şi evident viaţă de noapte. Dar golful este, de departe, sportul pentru care cei mai mulţi oameni preferă Algarve, aici existând mai bine de 30 de terenuri cu diferite grade de dificultate. Turişti din toate colţurile Europei vin aici pentru a practica golful aproape tot anul, pentru că vremea este bună.
    De altfel, Algarve atrage anual câteva milioane de turişti. Turismul este o sursă de venit importantă pentru localnici, mulţi dintre ei investind în hoteluri, vile sau în plantaţii de portocali sau mandarini, fructele fiind vândute turiştilor, localnicilor sau, în cazul plantaţiilor mari, comercializate în supermarketuri.

     

  • Ideea genială prin care un şomer american a devenit milionar

    Glenn Berger a explicat ca a inceput sa faca acest lucru acum aproape 15 ani, cand era in somaj tehnic iar ca acum este milionar.  A imbracat un costum de scufundari, si-a luat masca si tubul de respirat si a intrat in apa sa pescuiasca mingile de golf pierdute. El afirma ca a recuperat in total intre 1,3 si 1,7 milioane de mingi anual, pe care le-a curatat chimic si le-a vandut administratorilor de terenuri de golf.

    Stiind ca pretul unei mingi “readuse la viata” este de un dolar, se pare ca Glenn a adunat o mica avere de-a lungul timpului datorita contractelor semnate cu cateva zeci de terenuri de golf din Florida.

    Insa aceasta activitate, oricat de profitabila si originala ar fi, presupune si unele riscuri. Glenn Berger spune ca a gasit de toate in apele din Florida: bineinteles mingi de golf, dar si carucioare pentru acest sport, carcase de pasari si masini de tuns iarba. Americanul s-a aflat in adancuri alaturi de pesti si broaste testoase si uneori de aligatori si serpi. Sunt pericole despre care nu ii place sa vorbeasca.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Prinţul Paul, internat la Spitalul din Ploieşti, după ce i s-a făcut rău când mergea spre DNA Braşov

    Potrivit unor reprezentanţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, prinţul Paul s-a prezentat, miercuri dimineaţă, la unitatea sanitară, acuzând probleme cardiace, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În urma investigaţiilor, medicii au decis să îl interneze pe prinţul Paul în Secţia de cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, au precizat sursele citate.

    Prinţul Paul şi soţia sa, prinţesa Lia, au fost citaţi să se prezinte miercuri la DNA Braşov, pentru a da declaraţii într-un dosar privind retrocedări ilegale de terenuri.

    Prinţesa Lia a declarat, pentru MEDIAFAX, că soţului ei i s-a făcut rău în timp ce se îndreptau spre DNA Braşov. Aceasta a precizat că au oprit maşina cu care mergeau spre DNA Braşov la o benzinărie aflată aproape de Ploieşti, unde au întrebat un echipaj de poliţie cum pot ajung la un spital. De acolo au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti.

    Prinţesa Lia a precizat că soţul său a rămas internat la spitalul din Ploieşti, urmând să meargă la DNA Braşov când starea de sănătate a acestuia va permite.

    În legătură cu dosarul în care au fost citaţi să dea declaraţii, prinţesa Lia a spus că este vorba de o sesizare făcută de ei la DNA în urmă cu câteva săptămâni, în care au arătat că au fost ameninţaţi ei şi membri din staff-ul lor. Prinţesa Lia a precizat că au primit mai multe telefoane în care li s-a cerut să înceteze să mai dea documente în dosarul retrocedărilor.

    Aceasta susţine că au dovezi că semnătura soţului ei care apare pe unele actele nu este de fapt semnătura acestuia şi că se bucură că au fost chemaţi la DNA, pentru că pot da mai multe detalii legate de sesizarea pe care au făcut-o.

    Întrebată dacă procurorii DNA au făcut percheziţii la casa lor, în condiţiile în care procurorii au făcut percheziţii în Bucureşti şi Ilfov în acest caz, iar de la locuinţa omului de afaceri Remus Truică au fost ridicate mai multe documente, prinţesa Lia a spus că nu s-au făcut percheziţii la locuinţa lor, pentru că nu sunt suspiciuni în cazul lor, ei fiind cei care au făcut sesizarea la DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat, într-un comunicat de presă, că procurorii DNA Braşov fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2006 – 2015. În această cauză, procurorii au făcut nouă percheziţii în Bucureşti şi Ilfov.

    Numele prinţului Paul a fost menţionat şi în dosarul în care sunt acuzaţi Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Sturdza şi Dan Bengescu, pentru retrocedare ilegală de păduri.

    Dan Bengescu îi spunea lui Andrei Hrebenciuc că prinţul Paul are “o jenă financiară foarte puternică”, într-o discuţie telefonică interceptată de procurori, la finalul căreia Andrei Hrebenciuc i-a solicitat tatălui său să-l ajute financiar pe prinţul Paul. Imediat după această discuţie, Andrei Hrebenciuc l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc, solicitându-i să-l ajute financiar pe Prinţul Paul, arătau procurorii DNA.

    Într-un alt document al anchetatorilor se arăta că Viorel Hrebenciuc şi alţi inculpaţi din dosarul retrocedărilor, acceptând promisiunea unor foloase materiale, le-au promis prinţului Paul şi prinţesei Lia că vor interveni pe lângă autorităţi pentru ca aceştia să obţină mai multe terenuri şi clădiri.

    “Începând cu luna noiembrie 2013 şi până în prezent, numiţii Olari Aurel, Iacob Sorin Ioan, Mătăşel Ioan, Kadas Iosif, Bengescu Dan Costin, Jănică Poenaru, Viorel Hrebenciuc, cu ajutorul altor persoane, acceptând promisiunea unor foloase materiale, direct sau indirect (ex. prin intermediul numitei Alina), le-au promis numiţilor Paul-Philippe al României şi soţiei sale, Lia a României, că vor interveni pe lângă funcţionari din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, din Călăraşi, Suceava, Sinaia etc, cu atribuţii în domeniul retrocedărilor imobiliare sau al reconstituirii dreptului de proprietate, în scopul urgentării unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu ale acestora sau în scopul îndeplinirii unor acte contrare acestor îndatoriri (ex. obţinerea urgentă şi în mod ilegal a 39.885 hectare teren în Broşteni, jud. Suceava, a 50 ha + 3.165,87 de ha teren agricol la Mănăstirea, jud. Călăraşi şi a două imobile în Sinaia etc)”, potrivit procurorilor care au administrat dosarul.

    Prinţul Paul şi prinţesa Lia au fost audiaţi, în 15 octombrie 2014, la DNA Braşov, nefiind puşi sub urmărire.

    Anchetatorii mai arătau că, începând din 2013, folosindu-se de influenţa politică a lui Viorel Hrebenciuc, atunci deputat PSD, Dan Bengescu, Sorin Iacob şi Ioan Adam au acţionat în mod coordonat pentru a facilita dobândirea în mod injust de proprietăţi imobiliare (prin reconstituirea dreptului de proprietate sau prin retrocedări de imobile) de către diferite persoane, printre care Paltin Gheorghe Sturdza şi Paul Lambrino.

    Potrivit unor surse judiciare, Paul Philippe şi Lia Georgia, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, şi pretinzând că sunt moştenitorii bunurilor deţinute de Casa Regală a României, “au cumpărat influenţă de la Iacob Sorin Ion”. Aceştia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din oraşul Broşteni, judeţul Suceava.

    Pe de altă parte, în 2013, prinţul Paul a dat în judecată Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi alte instituţii, cerând restituirea a 57.370 mp din fosta Fermă Regală Băneasa şi plata unor despăgubiri pentru 25.642,96 metri pătraţi din aceeaşi proprietate.

    În 6 decembrie 2013, Tribunalul Bucureşti i-a admis cererea şi a obligat Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor să emită dispoziţia de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 25.642,96 mp din imobilul cunoscut ca Ferma Regală Băneasa în condiţiile Legii 165/2013.

    Totodată, Prinţul Paul a cerut instanţei obligarea Regiei Autonome Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA şi Ministerului Transporturilor la restituirea în natură a suprafeţei de 28.780 mp şi obligarea Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie “Cantacuzino” la restituirea în natură a 28.590 de metri pătraţi din imobilul de 268.764 mp, cunoscut ca Ferma Regala Băneasa.

    De asemenea, Prinţul Paul a solicitat, în situaţia în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, obligarea pârâţilor la acordarea unor imobile de aceeaşi valoare în compensare sau acordarea de măsuri reparatorii.