BusinessMagazin

Tag: tendinte

  • Piaţa imobiliară a dat în clocot: ​Aproape că nu există săptămână în care un dezvoltator imobiliar să nu anunţe o nouă investiţie într-unul din oraşele mari din România. Ce se întâmplă cu preţul apartamentelor?

    ​Aproape că nu există săptămână în care un dezvoltator imobiliar să nu anunţe o nouă investiţie într-unul din oraşele mari din România. În acelaşi timp, preţurile apartamentelor cresc, majoritatea companiilor caută să-şi extindă birourile, iar centrele logistice devin un business tot mai profitabil. Sunt toate acestea caracteristicile unei creşteri sănătoase sau asistăm la primele semne ale unei recesiuni? 

    Business MAGAZIN şi-a propus să descrie principalele tendinţe care vor modela piaţa imobiliară locală într-un orizont de patru ani şi să afle care sunt deciziile potrivite pentru asigurarea unei aterizări line, în situaţia unui scenariu pesimist.

    „Estimăm că ritmul creşterii pentru următorii patru ani va fi diferit: în 2022, piaţa se va regăsi într-o fază de stagnare sau chiar scădere a anumitor segmente”, anticipează Oana Iliescu, managing director al Cushman & Wakefield Echinox, evoluţia pieţei imobiliare în următorii patru ani. Ea observă că toate segmentele acesteia au cunoscut o creştere sănătoasă în ultimii ani, proiectele finalizate fiind rezultatul unui raport corect între cerere şi ofertă, iar cele în curs de dezvoltare sunt sustenabile.

    Următorul ciclu de dezvoltare a pieţei imobiliare poate fi descris ca fiind şi unul de maturizare: „Aşa cum perioada 2009-2011 a contribuit la profesionalizarea pieţei, perioada până în 2022 ar trebui să contribuie la maturizarea pieţei imobiliare locale”, spune Silviana Petre Badea, managing director al JLL România.

    De asemenea, observă ea, în tranzacţiile instituţionale, cu proprietăţi imobiliare comerciale, asistăm deocamdată la o creştere sănătoasă. „Semnele supraîncălzirii nu se văd încă. Finanţările bancare sunt sustenabile, dezvoltatorii şi investitorii analizează mult mai atent noile proiecte înainte de a lua o decizie, atât yieldurile, cât şi chiriile sunt încă departe de nivelurile din 2008”, spune Petre Badea.

    Analiştii intervievaţi de Business MAGAZIN se aşteaptă la o creştere susţinută a pieţei în următorii ani, în linie cu creşterile înregistrate în ultima perioadă pentru toate segmentele, dar în special pentru segmentul industrial/logistic, precum şi pentru cel de birouri. „Este foarte probabil să asistăm şi la o dezvoltare mai acelerată a principalelor oraşe regionale, unde se observă deja un interes sporit din partea companiilor şi a dezvoltatorilor imobiliari”, crede Valentin Lupu, associate director capital markets al Knight Frank.

    Majoritatea proiectelor din segmentele industrial/logistic şi de birouri au fost fie preînchiriate într-o mare proporţie, fie închiriate aproape complet la scurt timp de la data livrarii. Prin urmare, cererea susţinută a fost principalul motor al dezvoltatorilor şi nu au fost multe proiecte dezvoltate speculativ, ceea ce reduce semnificativ riscul supraîncălzirii, la fel ca în anteriorul boom imobiliar, argumentează specialistul de la Knight Frank.

    În ceea ce priveşte motoarele de creştere ale pieţei, acestea vor fi în continuare birourile şi spaţiile logistice, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Dezvoltarea de retail va urma nevoia de expansiune a marilor ancore de food, iar pe lângă galeriile comerciale vor apărea şi câteva centre de mari dimensiuni – de exemplu în Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Târgovişte, anticipează Oana Iliescu.

    Analiştii sunt optimişti şi prin prisma modului în care marii investitori se raportează la piaţa locală: „România a intrat deja pe radarele marilor investitori instituţionali activi din Europa de Vest, Statele Unite şi Asia, care analizează deja intrarea pe piaţa din România şi caută produse stabile, cu venituri pe termen lung, generate de chiriaşi blue chip”, spune Iliescu.

    România se află pe harta acestor investitori, iar interesul lor pentru piaţa locală este unul crescut, absenţa lor în număr mare fiind un motiv al lipsei produselor disponibile de vânzare de pe piaţă, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor, crede şi Valentin Lupu. „Încălzirea pieţelor din regiune (de exemplu Cehia, Polonia, Ungaria) şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători”, previzionează şi analistul de la Knight Frank.

    Ce este de făcut pentru evitarea efectelor unei eventuale recesiuni?

    În primul rând, dezvoltatorii trebuie să ţină cont de cererea din piaţă şi mai ales de faptul că cererea nu trebuie să se bazeze excesiv pe finanţare bancară. Din punctul de vedere al Oanei Iliescu, structura şi disponibilitatea finanţărilor de pe piaţă reprezintă deja un prim factor de triere a proiectelor imobiliare, astfel încât o nouă recesiune să fie evitată. „Pe lângă experienţă şi o contribuţie mai mare din fonduri proprii, dezvoltatorii imobiliari trebuie să demonstreze fezabilitatea proiectelor prin studii specializate şi grade de preînchiriere pentru accesarea finanţărilor”, descrie ea una dintre măsurile necesare dezvoltării sustenabile a pieţei. 

    „Ciclurile economice nu pot fi evitate, dar în ultimii ani am asistat la o «disciplinare» crescută a tuturor categoriilor de jucători de pe piaţa imobiliară (dezvoltatori, finanţatori, vânzători şi cumpărători) şi este important ca această evoluţie să continue pentru a evita o scădere aceelerată a pieţei în cazul unui viitor ciclu de contracţie a economiei”, avertizează Valentin Lupu.

    Pe de altă parte, Silviana Petre Badea este de părere că „o recesiune are rol corector şi purificator, uneori necesar în economie”. Ea identifică drept măsuri pentru a ne pune la adăpost de o următoare recesiune o politică de investiţii defensivă, în active cu venituri sustenabile pe termen lung, cu finanţare conservatoare; potrivit ei, o astfel de abordare poate să ajute la punerea la adăpost a unor anumite categorii de investitori. Împărţirea riscului pe mai multe categorii de active pentru diversificare ajută şi ea.

    „Cea mai eficientă măsură care ne poate ajuta ca naţiune să fim pregătiţi pentru o recesiune (indiferent când vine ea) este educaţia economică şi financiară a populaţiei, care să înţeleagă mecanismele economice de bază şi care să poată lua decizii personale, dar şi politice în cunoştinţe de cauză”, crede Petre Badea.

    În ceea ce priveşte intrarea pe piaţa locală a marilor investitori instituţionali activi în Europa de Vest, reprezentantul Knight Frank vorbesc de un interes crescut, problema fiind însă lipsa unui număr semnificativ de produse disponibile spre vânzare, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor. Încălzirea pieţelor din regiune – aşa cum sunt Cehia, Polonia şi Ungaria – şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători, consideră Valentin Lupu.

    „Urmărirea echilibrului între cerere şi ofertă ar trebui să plaseze piaţa imobiliară din România într-o poziţie mai puţin vulnerabilă în contextul unei recesiuni globale”, concluzionează Iliescu.

  • CBRE: Stocul naţional de spaţii de retail moderne a ajuns la circa 3,5 milioane de metri pătraţi

    În prezent, la nivel naţional sunt în dezvoltare 11 noi proiecte de spaţii de retail, cu date de finalizare în 2018 şi 2019: Patru proiecte dezvoltate de NEPI, care totalizează 74.100 mp suprafaţă închiriabilă şi vor fi livrate în Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureş şi Vaslui; patru proiecte dezvoltate de Prime Kapital care însumează 59.600 mp  suprafaţă închiriabilă, livrate în Roman, Focşani, Slobozia, Baloteşti; un proiect dezvoltat de AFI Europe în Braşov, cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp; un proiect dezvoltat de Element Development în Bistriţa, cu o suprafaţă închiriabilă de 15.000 mp , deja finalizat, şi un proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 8.800 mp, dezvoltat la Mioveni de Mitiska REIM.

    În ceea ce priveşte extinderile, în 2018 şi în 2019 sunt programate următoarele livrări, în cinci proiecte: 47.000 mp dezvoltaţi de Iulius Mall în Timişoara, în cadrul Openville; 22.100 mp dezvoltaţi de Catinvest în Craiova, în Electroputere Parc; 16.5000 mp dezvoltaţi de Nova Imobiliare în Bucureşti, în Colosseum Retail Park; 6.000 mp dezvoltaţi de Prodplast Imobiliare în Bucureşti, în Veranda Shop&Stay şi 8.000 mp dezvoltaţi de NEPI în Ploieşti, în Ploiesti Shopping City.

    “Una dintre tendinţele importante pe care le-am remarcat este scăderea numărului de noi centre comerciale aflate în construcţie şi creşterea numărului proiectelor de extindere sau reamenajare. Un alt trend major este şi schimbarea tipului de expunere a chiriaşilor. Asistăm şi la apariţia tot mai multor spaţii destinate experienţelor de realitate virtuală, jocurilor de aventură de tip escape rooms, diferitelor sporturi cum sunt: căţărările, săriturile pe trambuline, surfingul şi scufundările”, a declarat Carmen Ravon, head of retail leasing al CBRE Romania.

    În ultima perioadă s-a remarcat şi o schimbare în ceea ce priveşte utilizarea spaţiilor de către magazine. Acestea îşi măresc suprafaţa destinată unei singure unităţi, în detrimentul deschiderii de noi magazine în alte centre comerciale. Spaţiile sunt folosite atât pentru vânzare, cât şi pentru expunere, în vederea sprijinirii componentei de comerţ online. Creşterea accelerată a achiziţiilor online este astfel susţinută şi integrată în activitatea offline.

     

     

     

     

  • Cutremur total în lumea de business: Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea

    Chatbotul, dronele şi blockchainurile se numără printre ultimele tendinţe tehnologice la nivel global. Cum se adaptează companiile de pe piaţa locală LA aceste schimbări şi la ce pericol se expun în cazul unei transformări prea lente? 

    „Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea”, declară Aurelia Costache, partener al EY România şi lider al departamentului de asistenţă în afaceri.

    Un studiu realizat de Constellation Research arată că, începând cu anii 2000, 52% din companiile care au apărut în Forbes 500 au fost afectate semnificativ ca urmare a impactului tehnologiei.

    Potrivit reprezentanţilor EY, tehnologia disruptivă este tehnologia care poate provoca un cutremur în zona de aplicabilitate, prin scăderea interesului pentru produse, servicii şi scoaterea de pe piaţă a unor companii foarte mari şi crearea de produse, servicii şi industrii noi. Pe plan local, pe lângă exemplele clasice de tehnologii disruptive cu impact major asupra pieţei, cum ar fi Uber în domeniul transportului public şi Airbnb în industria hotelieră, Răzvan Popescu, innovation & intelligent automation lead la EY, susţine că dronele reprezintă ultimul trend în mai multe sectoare, precum cel al asigurărilor. „Am fost plăcut surprins când am văzut companii din domeniul asigurărilor din România care au folosit drone pentru emiterea poliţelor pentru locuinţe sau pentru verificări în cazul daunelor din sectorul agricol“, a spus el, cu ocazia prezentării studiului Cum răspund companiile din România schimbărilor disruptive?, realizat de firma de audit şi consultanţă EY pe un eşantion de 310 de lideri ai organizaţiilor locale, în perioada ianuarie – februarie 2018.

    Un exemplu vine şi din piaţa internaţională. Compania britanică Graham Construction a reuşit, cu ajutorul dronelor, să reducă timpul de colectare a datelor de şase ori, de la trei zile la jumătate de zi, şi să economisească 5.000 de euro într-un singur proiect cu un randament al investiţiei de câteva luni.

    De altfel, reprezentantul EY crede că „există trei tehnologii care vor avea un impact semnificativ în business în următorii ani: chatbot – aplicaţii care comunică cu clienţii, dronele – care pot reduce timpul de intervenţie în unele industrii, şi blockchain – unde folosirea criptomonedelor va avea un impact semnificativ în multe industrii”. Popescu exemplifică beneficiile utilizării tehnologiei chatbot (inteligenţă artificială creată pentru a interacţiona cu clienţii unei companii) cu o companie de pe piaţa internaţională, Amtrak, o companie din SUA cu peste 20.000 de angajaţi, care activează în domeniul transportului public feroviar. Compania a realizat, într-un singur an, folosindu-se de tehnologia chatbot, prin intermediul robotului Julie, reduceri de costuri de peste un milion de dolari şi o creştere cu 25% a numărului de rezervări.

    Cu toate acestea, folosirea tehnologiilor disruptive implică şi anumite riscuri. Conform aceluiaşi studiu realizat de Constellation Reaserch, costurile anuale ale criminalităţii digitale şi ale furtului de proprietate intelectuală se ridică la 350-540 miliarde de euro.

    Pe baza chestionarului aplicat, EY distinge trei niveluri ale pregătirii companiilor pentru schimbările aduse de cea de a patra revoluţie industrială. Majoritatea companiilor (263) se află în primul stadiu, în care exploatează produsele şi serviciile existente deja în modelul de business actual, fără să investească în pregătirea pentru schimbarea disruptivă. În cel de-al doilea stadiu se regăseşte un grup mai mic, de 42 de companii care şi-au asumat transformarea digitală şi care formează o cultură a inovaţiei în interiorul companiei. Ultimul stadiu cuprinde doar cinci companii, cele care s-au transformat deja şi care şi-au asumat misiunea de a fi disruptive, mai degrabă decât de a fi doar inovatoare. Conform studiului EY, atât la nivel global, cât şi pe plan local, proporţia dintre companiile care se consideră bine şi foarte bine pregătite şi cele care nu se cred pregătite sau prea puţin pregătite pentru schimbările disruptive este aproximativ egală. În România, în jur de 48% dintre companiile respondente consideră că sunt pregătite pentru a face faţă schimbărilor disruptive, însă reprezentanţii EY consideră că nivelul de pregătire pentru schimbare este, de fapt, mult mai scăzut decât cel care rezultă din autoevaluarea iniţială, atunci când se iau în calcul iniţiativele specifice de leadership, cultură, inovaţie şi deschidere la ce se întâmplă în exterior.

    Atât în România, cât şi la nivel global, doar 36% dintre companii identifică şi evaluează semnele care pot indica tendinţe în stadiu incipient. 54% dintre companiile respondente declară că dezvoltă iniţiative privind stimularea angajaţilor pentru a gândi inovator, iar în cazul a doar 18% dintre companii angajaţii îşi pot aloca timp pentru a inova.

  • Un cutremur aşteptat în business

    „Companiile de succes ale viitorului vor fi cele care nu doar adoptă noile tehnologii, ci care generează ele însele schimbarea”, declară Aurelia Costache, partener al EY România şi lider al departamentului de asistenţă în afaceri.

    Un studiu realizat de Constellation Research arată că, începând cu anii 2000, 52% din companiile care au apărut în Forbes 500 au fost afectate semnificativ ca urmare a impactului tehnologiei.

    Potrivit reprezentanţilor EY, tehnologia disruptivă este tehnologia care poate provoca un cutremur în zona de aplicabilitate, prin scăderea interesului pentru produse, servicii şi scoaterea de pe piaţă a unor companii foarte mari şi crearea de produse, servicii şi industrii noi. Pe plan local, pe lângă exemplele clasice de tehnologii disruptive cu impact major asupra pieţei, cum ar fi Uber în domeniul transportului public şi Airbnb în industria hotelieră, Răzvan Popescu, innovation & intelligent automation lead la EY, susţine că dronele reprezintă ultimul trend în mai multe sectoare, precum cel al asigurărilor. „Am fost plăcut surprins când am văzut companii din domeniul asigurărilor din România care au folosit drone pentru emiterea poliţelor pentru locuinţe sau pentru verificări în cazul daunelor din sectorul agricol“, a spus el, cu ocazia prezentării studiului Cum răspund companiile din România schimbărilor disruptive?, realizat de firma de audit şi consultanţă EY pe un eşantion de 310 de lideri ai organizaţiilor locale, în perioada ianuarie – februarie 2018.

    Un exemplu vine şi din piaţa internaţională. Compania britanică Graham Construction a reuşit, cu ajutorul dronelor, să reducă timpul de colectare a datelor de şase ori, de la trei zile la jumătate de zi, şi să economisească 5.000 de euro într-un singur proiect cu un randament al investiţiei de câteva luni.

    De altfel, reprezentantul EY crede că „există trei tehnologii care vor avea un impact semnificativ în business în următorii ani: chatbot – aplicaţii care comunică cu clienţii, dronele – care pot reduce timpul de intervenţie în unele industrii, şi blockchain – unde folosirea criptomonedelor va avea un impact semnificativ în multe industrii”. Popescu exemplifică beneficiile utilizării tehnologiei chatbot (inteligenţă artificială creată pentru a interacţiona cu clienţii unei companii) cu o companie de pe piaţa internaţională, Amtrak, o companie din SUA cu peste 20.000 de angajaţi, care activează în domeniul transportului public feroviar. Compania a realizat, într-un singur an, folosindu-se de tehnologia chatbot, prin intermediul robotului Julie, reduceri de costuri de peste un milion de dolari şi o creştere cu 25% a numărului de rezervări.

    Cu toate acestea, folosirea tehnologiilor disruptive implică şi anumite riscuri. Conform aceluiaşi studiu realizat de Constellation Reaserch, costurile anuale ale criminalităţii digitale şi ale furtului de proprietate intelectuală se ridică la 350-540 miliarde de euro.

    Pe baza chestionarului aplicat, EY distinge trei niveluri ale pregătirii companiilor pentru schimbările aduse de cea de a patra revoluţie industrială. Majoritatea companiilor (263) se află în primul stadiu, în care exploatează produsele şi serviciile existente deja în modelul de business actual, fără să investească în pregătirea pentru schimbarea disruptivă. În cel de-al doilea stadiu se regăseşte un grup mai mic, de 42 de companii care şi-au asumat transformarea digitală şi care formează o cultură a inovaţiei în interiorul companiei. Ultimul stadiu cuprinde doar cinci companii, cele care s-au transformat deja şi care şi-au asumat misiunea de a fi disruptive, mai degrabă decât de a fi doar inovatoare. Conform studiului EY, atât la nivel global, cât şi pe plan local, proporţia dintre companiile care se consideră bine şi foarte bine pregătite şi cele care nu se cred pregătite sau prea puţin pregătite pentru schimbările disruptive este aproximativ egală. În România, în jur de 48% dintre companiile respondente consideră că sunt pregătite pentru a face faţă schimbărilor disruptive, însă reprezentanţii EY consideră că nivelul de pregătire pentru schimbare este, de fapt, mult mai scăzut decât cel care rezultă din autoevaluarea iniţială, atunci când se iau în calcul iniţiativele specifice de leadership, cultură, inovaţie şi deschidere la ce se întâmplă în exterior.

    Atât în România, cât şi la nivel global, doar 36% dintre companii identifică şi evaluează semnele care pot indica tendinţe în stadiu incipient. 54% dintre companiile respondente declară că dezvoltă iniţiative privind stimularea angajaţilor pentru a gândi inovator, iar în cazul a doar 18% dintre companii angajaţii îşi pot aloca timp pentru a inova.

  • Companiile din România, faţă în faţă cu tehnologiile disruptive

  • Tendinţe demografice. Efectul lipsei de investiţii: În judeţele din Moldova oamenii se mută de la oraşe la sate, iar în Muntenia oamenii pleacă de la sate la sate mai sărace

    Aproape 121.000 de români s-au mutat de la oraşe la sate în anul 2016 (cele mai recente date disponibile), în timp ce numai 82.600 de locuitori s-au mutat din mediul rural în cel urban în acelaşi an, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Începând din anul 1997 încoace, fluxul de migraţie internă dominant nu mai este de la sate la oraşe, ci de la oraşe la sate, arată specialiştii.
     
    „Judeţele Moldovei, în principal, sunt dominate de migraţia de la oraş la sat, în timp ce judeţele din Muntenia sunt domniate de migraţia de la sat la sat, sunt judeţe sărace. În schimb, linia Timiş – Hunedoara – Alba- Sibiu – Braşov, dar şi Bucureşti şi Constanţa sunt zone care au câte cel puţin un oraş de peste 200.000 de locuitori şi care, în mod firesc, sunt centrate pe atracţie migratorie urban–urban“, a spus prof. univ. dr. Du­mitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti. El a fost prezent ieri la un eve­niment pe tema evoluţiilor demografice organizat la Institutul Naţional de Statistică, unde a prezentat concluziile unei lucrări care analizează migraţia internă din România în perioada 1920 – 2016.
     

  • Noi tendinţe: jumătatea desperecheată

    Articolele vestimentare care arată ca făcute din două jumătăţi disparate au apărut, scrie Financial Times, în iunie anul trecut, atunci când creatorul rus de modă Goşa Rubcinski a lansat în colaborare cu Burberry un trenci pe jumătate kaki, pe jumătate negru. Ideea le-a venit şi altor creatori, cum ar fi Donatella Versace, care a prezentat cămăşi bărbăteşti cu imprimeuri diferite pe fiecare jumătate pentru sezonul de primăvară/vară 2018 sau Demna Gvasalia (Balenciaga), care a introdus cămaşa-pulover, o cămaşă de spatele căreia e prins un pulover care se poate purta cu mânecile legate în faţă sau lăsate să atârne.

    Tendinţa se păstrează şi în colecţiile de toamnă/iarnă 2018, casa Marni propunând cămăşi, fuste, rochii şi chiar pardesiuri şi paltoane confecţionate în stilul jumi-juma, atât la culori, imprimeuri, cât şi la materiale. Şi Gucci a inclus în colecţia sa pentru acelaşi sezon paltoane bărbăteşti pe jumătate uni, pe jumătate ecosez, spre exemplu, iar casa Sacai a lansat şi ea articole vestimentare jumi-juma prin materialele din care sunt confecţionate, culori sau modele.

    De la articole vestimentare, afirmă experţii din domeniul retailului de modă, tendinţa se va extinde şi la încălţăminte, existând deja pantofi sport care arată ca şi cum ar fi fost confecţionaţi din două încălţări diferite ori încălţări desperecheate în privinţa culorii, printre deschizătorii de drumuri în materie numărându-se casa Celine.

     

  • O ecuaţie doar cu semne de plus

    „Dacă ar fi să ne uităm doar la modul în care a evoluat piaţa în primele luni ale anului, lucrurile arată foarte bine comparativ cu anul trecut“, spune Victor Armăşelu. ”Sunt creşteri de două cifre în toate categoriile de produse, în special pe zona de televizoare, dar trebuie să privim cu circumspecţie aceste rezultate. Fiind comparate cu cele de anul trecut, trebuie să ne gândim că în aceeaşi perioadă din 2017 am avut vreme rea, a nins, au fost zile întregi în care nu s-au putut face livrări, în care oamenii nu au avut din ce magazine să cumpere.“
     
    Una peste alta, comentează reprezentantul Samsung, creşterea este consistentă, iar previziunile pentru întreg anul 2018 se referă la plusuri: ”Ne aşteptăm la un comportament de piaţă pozitiv, alimentat de evenimentele sportive majore“. Referindu-se la Campionatul Mondial de Fotbal care va avea loc în Rusia, la finalul lunii iunie, el a constatat că de fiecare dată când există un campionat  fie el european sau mondial  piaţa reacţionează pozitiv; interesul pentru sport există, iar răspunsul consumatorului la produsele noi este pozitiv.
     
    Aşadar, reprezentantul companiei se aşteaptă ca trimestrul II al acestui an să fie mai bun decât cel din 2017, datorită evenimentelor sportive, dar concluzionează că plusul faţă de anul trecut va fi inferior celui înregistrat după primele luni ale anului. ”Segmentele care nu au mers atât de bine probabil că nu sunt în portofoliul nostru“, spune el râzând. ”Nu aş putea să nominalizez o categorie care a avut un comportament negativ sau neaşteptat dintr-un punct oarecare de vedere.“
    Piaţa românească e din ce în ce mai matură şi mai informată, crede Armăşelu.
     
    ”Fără îndoială că piaţa răspunde şi la alte elemente din exteriorul ei; dacă ar fi să comparăm cu momentele de reducere a TVA-ului sau cu cele care au dus, prin diverse decizii de ordin politic, la creşterea veniturilor anumitor categorii de populaţie, fără îndoială că acestea au reprezentat impulsuri pozitive în creşterea consumului de care am beneficiat şi noi, ca o companie cu activitate pe această piaţă.“ Dacă vor mai fi impulsuri pozitive, ele se vor regăsi şi în vânzările Samsung, crede el. ”Ne e foarte greu să estimăm impulsurile negative, pentru că nu avem cum, dar orice impuls negativ care poate afecta încrederea consumatorului sau disponibilitatea pentru creditele de consum va avea un impact negativ asupra industriei în general. Deocamdată nu avem semne în această direcţie.“
     
    Privind la evoluţia pieţei în 2017, creşterea s-a situat în jurul valorii de 10%, spune managerul de la Samsung, principalul motiv fiind impulsurile pozitive care au generat creşterea încrederii consumatorului şi, implicit, interesul pentru achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată. Victor Armăşelu se aşteaptă ca anul 2018 să urmeze acelaşi trend, nu neapărat datorită unor creşteri salariale, ci mai curând a unei inerţii pozitive venite din creşterile economice succesive ale ultimilor ani.
     
    Samsung Electronics a raportat pentru anul trecut un profit operaţional de 50 mld. dolari la o cifră de afaceri de 223,45 mld. dolari şi un venit net de 39,34 mld. dolari, acestea fiind cele mai bune rezultate financiare înregistrate de gigantul sud-coreean în cei 80 de ani de existenţă. 
     
    În România, subsidiara locală a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 3,64 miliarde de lei (811,3 mil. euro), în creştere cu 10,1% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Compania a raportat un profit net de 54,6 mil. lei (12,2 mil. euro), în scădere cu 9,1% faţă de anul anterior, în timp ce numărul mediu de angajaţi a crescut cu 48 de persoane la 163.
     
    ”Piaţa de televizoare din România e în creştere, cel puţin 30% din gospodăriile româneşti încă deţin televizoare cu tub; asta înseamnă că potenţial de creştere există“, remarcă Victor Armăşelu. ”Cota noastră de piaţă este întotdeauna în jurul a 40-45%, fără ca asta să fie însă o informaţie să spunem oficială – ţine de tipul de produs şi de segmentul de piaţă.“
     
    Electronicele în general şi electrocasnicele în particular au intrat, relativ recent, în hora Internet of Things (IoT). Conceptul se referă la ideea de a lega toate dispozitivele inteligente între ele, dezvoltând astfel un ecosistem care să uşureze treaba utilizatorilor. ”IoT e un buzz word care a tot apărut în ultimii ani. Uneori vorbim despre el imaginându-ne că ar fi ceva care ţine de viitorul îndepărtat, de nişte lucruri spectaculoase; în realitate, IoT nu înseamnă altceva decât modul în care cele mai multe dintre dispozitivele pe care noi le folosim trebuie pentru a funcţiona corect, să fie conectate la ceva prin internet  fie că e vorba de o reţea externă sau de una internă, creată ca un ecosistem al acelor produse“, opinează Victor Armăşelu.
     
    Multe dintre dispozitive sunt deja conectate, spune el, fără ca noi să ştim sau fără să avem vreun beneficiu din asta. ”Sigur, orice producător care are capacitatea tehnologică de a dezvolta o gamă largă de produse, acoperind o arie largă de utilizări, are un beneficiu suplimentar. De la bun început, din momentul de cercetare şi dezvoltare, acest device este gândit ca făcând parte dintr-un sistem. Pe de-o parte, nu există interesul niciunui producător mare de a limita, într-un fel sau altul, experienţa de utilizare a consumatorului prin obligativitatea achiziţiei de produse de la acelaşi brand.“
     
    Ca exemplu, el vorbeşte de televizoarele Samsung smart, care beneficiază de mai multe facilităţi ce ţin de conectivitate, dar care nu au nicio limitare în ceea ce priveşte sistemul de operare al dispozitivului mobil ce urmează să fie conectat la televizor. 
    ”Lucrurile trebuie discutate pe două paliere“, subliniază Victor Armăşelu. ”Unul este legat de percepţia asupra unui anumit brand – dacă vorbim de Samsung, vorbim de un brand care de ani de zile s-a stabilit în mintea şi emoţiile consumatorului.“
    Un al doilea element ţine de experienţa de utilizare – avantajele care derivă din faptul că produsele respective fac parte dintr-o familie care a fost creată, încă din faza de design, astfel încât să se poată conecta rapid şi să existe o uşurinţă în comunicarea dintre utilizator şi produse sau chiar în cea dintre produse.
     
    Prin urmare, ideea de a cumpăra de la acelaşi brand este atractivă. ”În al doilea rând, designul produselor, aspectul lor, interacţiunea dintre utilizator şi aceste produse sunt familiare sau nu. Dacă ne decidem să schimbăm dintr-o dată toate produsele din bucătărie, sigur că ne-am dori să fie din aceeaşi familie de design, aceeaşi familie a culorii, din aceeaşi familie a tipului de utilizare. Dacă eşti o companie cum e Samsung, care poate oferi întreaga gamă de produse pentru utilarea unei bucătării, atunci dai această oportunitate cumpărătorului. De aici şi modul în care observăm corelarea pieţei imobiliare – dezvoltarea de zone rezidenţiale, case, blocuri, care are o dinamică pozitivă în ultimii ani, cu achiziţia de produse electrocasnice şi mai exact produse din zona menţionată mai devreme. Ciclul de utilizare a unui produs electrocasnic variază, să spunem, între 6 şi 8 ani; e de aşteptat ca acesta să se scurteze dacă un consumator vrea să aibă toate produsele din aceeaşi familie.“
     
    În ceea ce priveşte noutăţile Samsung pentru 2018, Victor Armăşelu se referă la trei produse: a doua generaţie de televizoare QLED (Quantum Dot Light Emitting Diode – n.red.), maşina de spălat QuickDrive, care poate încheia un ciclu complet de spălare în jumătate din timpul necesar unei maşini normale, şi cuptorul Dual Cook, ce permite gătirea a două tipuri de alimente care nu sunt compatibile ca temperatură de coacere, durată de coacere sau miros.
     
    ”|n general, partea de cercetare şi testare durează între doi şi trei ani, depinde de dimensiunea inovaţiei şi modificările aduse. |n principiu, înainte de a fi lansat pe piaţă, orice produs Samsung este testat intensiv, pe loturi mai mici sau mai mari de producţie, şi trece printr-o succesiune de certificări“, încheie managerul de la Samsung.
     

  • Macron crede că există riscul unui “război civil” în Europa,denunţă naţionalismul,populismul

    “Nu putem pretinde că ne aflăm în vremuri normale, există dubii asupra Europei, apare un fel de război civil european, dar nu trebuie să cedăm fascinaţiei sistemelor nonliberale şi egoismelor naţionale”, a declarat Emmanuel Macron marţi, într-un discurs rostit în Parlamentul European, conform publicaţiilor Les Echos, La Repubblica şi postului France24.

    “Unii ne spun că cetăţenii nu mai vor Europa. Dar nu cetăţenii sunt cei care au abandonat ideea europeană, ci suntem ameninţaţi de trădarea unor categorii de intelectuali”, a avertizat liderul Franţei, denunţând “naţionalismul”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cincinalul în modă

    Deşi există în continuare elemente care se schimbă repede, industria modei nu mai reuşeşte să impună un asemenea ritm în toate privinţele, din cauza rezistenţei la schimbare a publicului, susţin experţii din domeniu.

    Se constată astfel că anumite elemente rămân la modă mai mult timp, deoarece multe femei nu mai acceptă să li se spună când să-şi schimbe garderoba şi tind să păstreze mai multă vreme hainele sau accesoriile care le-au plăcut.

    Companiile din retailul vestimentar şi de accesorii sau casele de modă au observat astfel că anumite elemente, cum ar fi fustele şi rochiile midi, trenciurile, imprimeurile florale şi animaliere se cer deja de câteva sezoane şi nu au cunoscut decât schimbări subtile de design, ceea ce indică o tendinţă spre înlocuirea lor o dată la cinci ani.

    Femeia modernă, susţin experţii, caută mai degrabă ceea ce i se potriveşte decât ceea ce îi spun casele de modă să poarte şi doreşte articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii cât mai comode. De aceea sunt foarte populare articole ca genţile care se pot purta de-a curmezişul pieptul sau pantofii fără toc, aceştia din urmă ajungând, în funcţie de design să fie consideraţi eleganţi şi la ţinute de seară.