BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Comuna din România unde lucrurile merg cum trebuie, iar când toată lumea scumpeşte orice, aici primaria anunţă reduceri de taxe pentru locuitori

    Locuitorii din Ciugud, judeţul Alba, care folosesc mijloace electronice pentru plata impozitelor primesc o reducere de 10%, a anunţat primăria comunei.

    Decizia a fost luată ca o nouă măsură de stimulare a digitalizării. Astfel, se oferă cetăţenilor şi companiilor reduceri mai mari dacă efectuează plăţile prin soluţii electronice.

    Pentru folosirea soluţiilor smart de plată, administraţia locală oferă o reducere de 10% la plata impozitelor locale, achitate până la data de 31 martie 2022. În schimb, pentru persoanele care doresc să facă plăţile prin ghişeul primăriei, reducerea pentru plata integrală a impozitelor locale va fi de doar 5 %.

    Primăria comunei Ciugud pune la dispoziţie patru soluţii smart pentru plata taxelor şi impozitelor locale. Acestea pot fi achitate prin staţiile electronice de plată, care sunt amplasate în satele comunei, o aplicaţie de plată dedicată pentru telefonul mobil, o soluţie de plată prin platforma de servicii digitale a primăriei (Global Pay) sau prin platforma naţională ghişeul.ro.

    Conform primăriei, Ciugud este prima şi singura primărie de comună din România care oferă cetăţenilor posibilitatea de plată a taxelor şi impozitelor locale prin intermediul staţiilor de plată de tip „self pay”. Butonul „Impozite şi Taxe Primăria Ciugud” poate fi accesat pe terminalele din judeţul Alba direct din ecranul principal sau din categoria „Alte Servicii” – „Impozite şi Taxe Primăria Ciugud” pentru staţiile de plată din restul ţării.

    Plata în cadrul serviciului se poate face prin scanarea „cardului cetăţeanului”, un card primit de fiecare cetăţean, sau prin introducerea manuală CNP/CUI. Procesul durează 2-3 minute şi este cel mai rapid mod de plată cu numerar a taxelor şi impozitelor locale.

    În 2021, soluţiile smart de plată puse la dispoziţie de Primăria Comunei Ciugud au fost folosite pentru aproape 85% din plăţile efectuate de cetăţeni şi companii.

    În prezent, Ciugud este promotor naţional al conceptului „smart village” implementând numeroase soluţii inovatoare pentru a fi mai aproape de cetăţean. La Ciugud funcţionează, din anul 2019, prima şcoală smart din mediul rural din România, iar în 2021 comuna şi-a lansat şi o monedă digitală – CIUGUban. Iniţiativa are ca scop stimularea copiilor să se implice în colectare selectivă a ambalajelor din plastic, aluminiu şi sticlă, în schimbul cărora pot primi bani pe care să îi folosească în proiecte educaţionale.

    De asemenea, din 2020, Ciugud a devenit studiul de caz folosit de Guvernul României pentru a dezvolta conceptul „satelor inteligente”. În ultimii ani, comuna a primit mai multe premii pentru proiectele derulate printre care şi premiul Best Smart Village Project, la Gala Smart City Industry Awards.

  • USR îl acuză pe Cîţu că vrea să introducă noi taxe. Pentru ce vei plăti în plus?

    Guvernul Cîţu se pregăteşte să introducă o nouă taxă, respectiv taxa pe filme online, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.
    „Directiva Europeană doar oferă posibilitatea aplicării unei taxe, iar conducătorii noştri aleg să ne-o impună”, spune el.
    Guvernul a promovat un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, aşa cum semnalează deputatul USR, Claudiu Năsui. Proiectul prevede o taxă de 4% asupra tuturor platformelor de filme şi seriale şi încă o taxă de 3% din preţul filmelor descărcate contra cost.

    „«Nu vom introduce taxe noi», ne zicea acelaşi politician care ne zicea şi «PNL nu va negocia cu cel mai mare duşman al poporului român. A negocia cu PSD înseamnă a negocia împotriva poporului român» sau «Votează PNL ca să scapi de PSD». O să ne spună guvernul că este vorba de o obligaţie impusă de o directivă europeană.

    E fals. Am verificat. Ca de obicei, directiva doar oferă posibilitatea aplicării unei taxe, iar conducătorii noştri aleg să ne-o impună. Cum se aplică directiva în restul Europei? În peste 10 ţări nu există taxa asta. În alte ţări, precum Portugalia, Polonia sau Spania, taxa este de 1% sau 1.5%. Cumva, guvernul nostru care îşi zice în mod mincinos «liberal» consideră că pentru România este mai potrivită o taxă de 4 ori mai mare”, declară Claudiu Năsui.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cifra săptămânii 18 octombrie – 24 octombrie 2021

  • Revolta celor din ţară, care plătesc toate taxele pentru salariile oferite, împotriva statului şi a celor care plătesc taxe numai pe salariul minim, iar restul banilor sunt daţi sub alte forme, dar şi împotriva românilor din afară, care se uită dispreţuitori la România (Românica)

    Presiunea de pe piaţa muncii – firmele găsesc tot mai greu oameni, creşterea salariilor, taxele mari pe salarii, plecarea românilor în afară după ce au învăţat şi s-au pregătit gratuit în România, politica multor firme de a plăti numai salariul minim cu taxe, iar pentru restul banilor (doar nu crede cineva că salariul minim este şi cel real) sunt găsite alte forme de plată, sau chiar la negru; zona neclară în care acţionează firmele de recrutare din punct de vedere la taxelor – naşte foarte multe comentarii.

    Miercuri, Dragoş Damian, CEO la Terapia Cluj, un român care se luptă cu morile de vânt pentru a convinge guvernul / guvernarea să facă din producţia de medicamente din România o prioritate strategică, a publicat în ZF o opinie şi un tabel unde a comparat 10 ţări în privinţa impozitelor pe muncă la un salariu brut de 1.000 de euro .

    Conform analizei, la 1.000 de euro brut, unui angajat din România îi rămâne în mână 585 de euro, cel mai puţin din ţările analizate, în timp ce un polonez rămâne cu 791 de euro, un ungur cu 665 de euro, un bulgar cu 776 de euro, iar un ucrainean rămâne cu 805 euro.

    Dragoş Damian spune că România nu are cel mai mare cost total cu salariile (angajat plus angajator), ceea ce arată că statul român stimulează companiile să investească aici datorită cheltuielilor mici cu salariile dar „angajatul rămâne cu cea mai mică sumă netă în mână din grupul de comparaţie – adică exact ce poate fi mai contraproductiv pentru a reţine şi dezvolta resursa umană”.

    El spune că “în România pur şi simplu nu mai există oameni care să muncească – toate planurile măreţe din PNRR vor fi executate cu vreo 100.000 de muncitori asiatici iar HoReCa va funcţiona în curând numai cu muncitori asiatici.”

    Aici există şi o problemă pentru că muncitorii asiatici vin în România pe un salariu minim mai mare decât salariul minim pe economie.

    Acum două săptămâni, un cititor al ZF – Gheorghe Stan – mi-a trimis un comentariu semnalându-mi o situaţie din domeniul auto.

     

    „Vă scriu în legătură cu articolul dumneavoastră apărut online Ofertele pentru locurile de muncă în străinătate se ocupă cel mai repede, în 10 zile.

    Această situaţie / problemă este mai amplă decât se crede.

    Lucrez în domeniul auto – reparaţii şi întreţinere autovehicule. În această branşă sunt angajaţi productivi, la firme din ţară, cu salarii de 1.000 – 1.500 Euro sau mai mult, pe carte de muncă sau NU. Ca să ajungi la această valoare, pe cartea de muncă se plăteşte la stat aproape încă o dată pe atât.

    În plus mai avem parte şi de concurenţă neloială, din care amintesc doar câteva situaţii:

     – sunt circa 13.000 unităţi service acreditate de Registrul Auto Roman şi alte 13.000-14.000 unităţi neacreditate. Majoritatea firmelor nu au plătit niciodată impozit pe profit şi sunt foarte mulţi angajaţi cu minim pe economie.

    – în legătură cu românii care pleacă să muncească în afara ţării în meseriile din domeniul auto: în realitate, unii dintre ei lucrează în afara ţării pentru 2.000 – 2.500 Euro / luna net. Nu ştiu prin ce modalitate primesc “legal” aceşti bani, dar mi s-a explicat că de fapt sunt angajaţi la firme de recrutare din România,  pe salariu minim, iar apoi, lunar, firma din străinătate trimite banii către firma de recrutare din România, iar aceasta plăteşte banii la rândul ei salariaţilor trimişi la muncă, dar evitând taxele şi din România şi din ţara unde se munceşte. Adică ne fac concurenţă neloială chiar firmele de recrutare româneşti. Noi rămânem ca fraierii să aprindem şi să stingem lumina în fiecare zi, plătim taxe statului român de ne îndoim, clienţii ne judecă, “că de ce este aşa scump tariful de lucru”, iar firmele de recrutare ne concurează neloial.  

    În plus, muncitorul care a plecat la muncă în străinătate pe 2.500 euro net, fiindcă de fapt este angajat în ţară pe minim pe economie, mai are în ţară şi alte beneficii, de care un angajat din România cu salariu normal nu beneficiază. 

    Amintesc doar câteva beneficii primite de la statul român pentru cei cu venitul sub 2.000 lei  pe membru de familie:

     – tabletă sau laptop pentru copilul minor, 

    – rechizite gratis,

    – abonamente transport

    – ajutor de încălzire

    – reduceri sau scutiri de impozite

    – beneficiază de aceeaşi asistenţă medicală şi el şi familia lui

    – nu plăteşte impozite la suma câştigată

    – etc, etc., etc.

    Adică noi rămânem fără salariaţi, plătim costuri enorme cu forţa de muncă, ca să acoperim costuri sociale (inclusiv pentru cei plecaţi care şuntează statul), costuri  pe care de fapt  trebuia să le împărţim la toţi cetăţenii apţi de muncă, serviciile se scumpesc pentru că suntem prea puţini rămaşi în ţară ş.a.m.d. . 

    Instituţiile statului  ar trebui să verifice circuitul prin care se trimit muncitori în străinătate şi, bineînţeles, circuitul prin care ajunge salariul plătit de firma străină, în contul salariatului angajat cu minim pe economie în ţară. 

    Pe această cale de recrutare probabil că pleacă şi o mulţime de oameni cu studii gratuite făcute în România, adică  tot pe banii noştri (adică ai fraierilor rămaşi în ţară)  şi, din nou, suntem cu toţii păcăliţi, cel puţin din cauza acestor metode de evitare a taxelor.

    Şi apoi, ce să vezi? Ministrul Muncii ne recomandă să aducem muncitori din afară. Adică tot noi, fraierii, să le plătim studiile la cei care pleacă afară şi apoi tot noi, fraierii,  să plătim taxe la firmele de recrutare şi la statul român pentru permise de muncă, ca să aducem muncitori străini, la care trebuie să le asigurăm, pe lângă salariu, şi cazare şi masă. BUNĂ TREABĂ! 

    În acest context ar trebui să vorbim şi despre programele guvernamentale care au în vedere fondurile pentru românii care lucrează în străinătate şi doresc să se întoarcă în ţară. Nu am văzut vreodată un program guvernamental pentru românii care au rămas în ţară, care aici au muncit continuu, şi-au plătit toate taxele şi impozitele la termen şi nu au beneficiat niciodată de nimic din partea statului român.

    P.S. În plus, când românii care lucrează în afara ţării revin în ţară, nu le convine nimic şi în afară de – “Doar la noi la Românica se întâmplă aşa” / “în afară nu e aşa” , “Ce autostrăzi şi tuneluri am văzut!”- mai ne apelează pe noi, cei care rămânem, ca “ghiolbani”. Da!  Aşa am primit un e-mail de la un client (român care lucrează în afara ţării), ne-a transmis în scris “cum naiba facem cu ghiolbanii de români”, în timp ce, de fapt, el avea nevoie de serviciile noastre. În altă ţară europeană, sau chiar în Franţa unde lucrează acest român, nu ar fi îndrăznit niciodată să-i spună unui francez că este “ghiolban”.”

     

    Conform datelor de la Ministerul Muncii, la începutul anului existau 1,58 milioane de angajaţi din România care lucrau oficial, pe salariul minim pe economie, la un total al angajaţilor de 5,55 milioane.

    Salariul minim brut pe economie este de 2.300 de lei (1.386 lei net), salariul minim brut pentru angajaţii cu studii superioare este de 2.350 de lei, iar în construcţii salariul minim este de 3.000 de lei brut.

    Problema este că acum 10 ani ponderea contractelor de muncă plătite cu salariul minim în total salarii era de 7,5%, iar acum a ajuns la 31%.

    Este adevărat că salariul minim s-a triplat în toată această perioadă iar salariul mediu s-a dublat.

    Un alt cititor al ZF, Octavian Simen, spune că problema companiilor din România nu este legată de faptul că nu găsesc meseriaşi ci că nu oferă salarii mai mari.

     

    „Referitor la articolul: În timp ce companiile au nevoie de ingineri, constructori, meseriaşi, românii vor să se facă bodyguarzi sau să fugă la muncă în afară, aş dori sa fiţi mai documentat cum că nu găsesc meseriaşi.

    Cred că problema reală este că nu oferă un salariu decent, de aceea nu găsesc personal.

    Personal este dar nu se plăteşte, aceasta este realitatea. 

    Vreau sa vă spun şi din proprie experienţă: Sunt recent întors acasă după 15 ani petrecuţi în afară, am fost la foarte multe firme la interviuri şi problema erau salariile. Toţi spuneau ca au nevoie, dar niciunul nu oferea mai mult, şi aici nu mă refer numai la firme mici, ci şi la multinaţionale.

    Eu locuiesc la CLUJ şi lucrez dar aş dori să staţi de vorbă cu oamenii care văd ce probleme întâmpină la interviuri, şi nu numai ceea ce zic companiile. ”

     

    Discuţia rămâne deschisă pentru orice fel de comentarii.

  • „Cei şase giganţi tech” din Silicon Valley au evitat plata unor taxe de până la 100 mld. dolari în ultimul deceniu, perioadă în care Amazon, condus de cel mai bogat om din lume, a înregistrat venituri de 1.600 mld. dolari

    „Cei şase giganţi tech” din Silicon Valley au fost acuzaţi de evitarea unei serii de taxe de aproape 100 de miliarde de dolari în ultimii zece ani, potrivit unui raport al Fair Tax Foundation, citat de The Guardian.

    Organizaţia cu sediul în Manchester a listat astfel Amazon, Facebook, Alphabet (compania-mamă a Google), Netflix, Apple şi Microsoft, declarând că firmele au plătit cu 96 de miliarde de dolari mai puţin între 2011 şi 2020 faţă de cifrele pe care le-au publicat în rapoartele financiare anuale.

    În acest timp, cele şase companii au plătit cu 149 de miliarde de dolari mai puţin către autorităţile fiscale globale, spune Fair Tax Foundation.

    În total, firmele au achitat un impozit pe venit de 219 miliarde de dolari în ultimul deceniu, adică 3,6% din totalul veniturilor – peste 6.000 de miliarde de dolari, giganţii din Silicon Valley plasându-şi intenţionat veniturile spre jurisdicţii cu taxe mici pentru a plăti mai puţin.

    Totodată, Amazon – gigantul american din retail şi cloud, condus de cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos – a raportat venituri de 1,6 trilioane de dolari, profituri de 60,5 miliarde şi a plătit taxe pe venit de 5,9 miliarde de dolari în ultimii zece ani.

    Amazon ar fi trebuit să plătească 10,7 miliarde de dolari dacă profiturile ar fi fost bazate pe ratele de impozitate internaţionale, reiese din raport. Însă taxele plătite ca procent din profit au fost de doar 9,8% în perioada 2011-20, cel mai scăzut nivel din aşa-numitul „Silicon Six”.

    .Un purtător de cuvânt al Amazon a declarat că datele sunt „extrem de înşelătoare”.

    „Amazon este în primul rând un retailer unde marjele de profit sunt scăzute, comparaţiile cu grupurile tech în care marjele de profit sunt aproape de 50% nefiind raţionale”, spune compania.

    Facebook, condus de Mark Zuckerberg, care deţine o avere netă de peste 120 de miliarde de dolari, a plătit impozite pe profit de numai 16,8 miliarde de dolari în ultimul deceniu, în ciuda unor profituri şi venituri de 133 de miliarde şi, respectiv, 328 de miliarde de dolari. În consecinţă, taxele plătite ca procent din profit au fost de doar 12,7%, al doilea cel mai scăzut nivel din „Silicon Six”.

    „Anul trecut am plătit la nivel global 4,23 miliarde de dolari în impozite pe profit şi, în medie, cota efectivă de impozitare a ajuns la 20,71% în ultimii zece ani, aproape de pragul OCDE”, a declarat compania.

     

  • Câţi dintre voi ştiţi cât este acum punctul de pensie fără să vă uitaţi pe Google? Sau câţi ştiţi cât va fi pensia voastră dacă mâine aţi ieşi la pensie?

    Pentru mulţi dintre voi a vorbi acum despre pensie este ceva dintr-un alt timp. Cum să vorbeşti de pensie cu cineva care are 35-40-45, chiar 50 de ani, când are toată viaţa înainte? Şi oricum toţi spun că „nu vor mai apuca pensia”.

    Celebrul program PNRR e 29,2 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro sunt împrumuturi pe care trebuie să le plătim, să le dăm înapoi, aduce şi nişte condiţionalităţi, printre care şi reforma sistemului public de pensie.

    Pentru că este un subiect sensibil, nu există ceva concret pe masă la care să ne raportăm, ci doar nişte declaraţii. Despre acest lucru a vorbit şi premierul Florin Cîţu la Radio Guerilla: Până când generaţia decreţeilor 1965-1970 va ieşi la pensie, adică peste 15-20 de ani, trebuie să avem un alt sistem public de pensie, pentru că cel actual nu va fi sustenabil din punct de vedere financiar, social şi politic.

    Când cei 1 milion de decreţei vor avea vârsta de pensionare, să zicem 65 de ani, nu va avea cine să le plătească pensia pentru că în spate nu vom mai avea o forţă de muncă activă echivalentă.

    Populaţia României scade constant, prin reducerea natalităţii şi prin plecările în afară. Conform Monitorului Social, 54% dintre cei care pleacă în afară sunt femei, adică viitorul demografic al României.

    Conform datelor Băncii Mondiale, în 2050, într-o variantă optimistă, populaţia României va fi de 15 milioane de locuitori, iar în varianta pesimistă de 10-12 milioane.

    În acest moment, la o populaţie în acte de 19 milioane, avem 5 milioane de angajaţi şi 5 milioane de pensionari.

    Prin creşterea speranţei de viaţă şi prin scăderea natalităţii vom avea mai mulţi pensionari decât angajaţi. Angajaţii care vor lipsi vor fi înlocuiţi de roboţi care va trebui să fie taxaţi şi impozitaţi. Această idee nu este chiar o utopie, ci va fi o necesitate pentru toate ţările occidentale.

    Dacă angajatul nu mai există, trebuie să pui impozit pe echipament, pentru că altfel nu poţi să îi susţii pe pensionari.

    Nu ştiu ce înseamnă reforma pensiilor pentru Florin Cîţu, pentru Raluca Turcan, ministrul muncii, pentru Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene şi responsabil de PNRR, sau pentru preşedintele Iohannis, dar ştiu că trebuie găsit un sistem, în primul rând fiscal, în care să nu ieşi la pensie la 65 de ani, pensionarea anticipată să se reducă spre 0, stadiul de cotizaţie să fie complet de peste 40 de ani, iar sistemul actual de taxe şi impozite nu va face faţă presiunii sociale.

    Pe măsură ce generaţia decreţeilor se va apropia de pensie, tema principală de dezbatere publică va fi legată de valoarea punctului de pensie, adică cât va fi pensia fiecăruia.

    Dacă facem un calcul extrem de simplist, cineva care are un salariu net de 5.000 de lei (nu sunt foarte mulţi), adică 8.548 de lei brut, va avea 1,4 puncte de pensie, luând în considerare un salariu mediu brut pe economie de 6.063 de lei, echivalentul a 3.547 de lei net. În aceste condiţii, la valoarea actuală a punctului de pensie de 1.442 de lei, rezultă o pensie de 2.018 lei net.

    De la un venit de 5.000 de lei net pe lună, o scădere la 2.018 lei net pe lună pensie înseamnă destul de mult.

    Aşa că ne vom confrunta cu o presiune tot mai mare, chiar populistă, pentru majorarea punctului de pensie.

    Din punct de vedere politic va câştiga cel care va avea ca temă principală creşterea pensiilor iar pentru acest lucru trebuie majorate taxele şi impozitele.

    Acum, cu toţii am aplaudat decizia guvernului Cîţu de a îngheţa pensiile pentru a nu deteriora şi mai mult situaţia finanţelor publice care să ducă la reducerea ratingului României.

    Aşa ceva nu va mai fi posibil în viitor pentru că niciun partid politic nu-şi va mai permite această măsură.

     Ca să nu ieşi la pensie, guvernul de atunci, de peste 15 ani, va oferi stimulente fiscale extreme. S-ar putea ca un salariu net de 5.000 de lei să se transforme instantaneu în 6.000 de lei prin reducerea taxelor şi impozitelor.

    În acest moment nu ai niciun motiv pentru care să nu ieşi la pensie pentru că, dacă rămâi, nu ai nici un stimulent fiscal.

    Ştiu că pensia este departe pentru mulţi dintre voi, dar ea, dacă nu vine mâine, sigur va veni „săptămâna viitoare” şi nu foarte multă lume este pregătită pentru o reducere drastică a veniturilor şi a nivelului de trai.

    Cei care astăzi se declară capitalişti în gândire, când vor ajunge la pensie şi se vor uita pe fluturaş/aplicaţie, se vor transforma în capitalişti socialişti, în susţinătorii majorării taxelor şi impozitelor pentru ca pensiile lor să crească.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)
     

  • Uber a folosit 50 de companii fictive din Olanda pentru a evita plata taxelor pe venituri de 6 miliarde de dolari: „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”

    Uber a folosit un proces complex de evitare a taxelor ce a implicat 50 de companii fictive din Olanda, conform unui studiu al Centrului Internaţional pentru Cercetare şi Responsabilitate privind Impozitul pe Venit (CICTAR), citat de Business Insider.

    În 2019, Uber a declarat că a suferit pierderi operaţionale de 4,5 miliarde de dolari la nivel global (excluzând Statele Unite şi China). În realitate, grupul american a înregistrat un venit operaţional de 5,8 miliarde de dolari, potrivit CICTAR.

    Anterior, Uber dezvăluise o serie de detalii privind paradisul fiscal din Olanda, mutându-şi proprietatea intelectuală din Bermuda în ţara din Vestul Europei, însă cercetările efectuate de CICTAR au pus în lumină modul în care compania şi-a structurat reţeaua de firme fictive.

    „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”, spune principalul analist CICTAR, Jason Ward.

    Uber şi-a transferat proprietatea intelectuală printr-un „împrumut” de 16 miliarde de dolari de la una dintre subsidiarele sale din Singapore care, la rândul ei, deţine una dintre companiile fictive din Olanda, manevră prin care gigantul american poate evita anual taxe de un miliard de dolari, perioada întinzându-se astfel pe următorii  20 de ani.

    CICTAR a mai scos la iveală faptul că mai multe filiale din Olanda ale Uber nu au comunicat rapoartele financiare obligatorii, în timp ce în India, Uber a plătit sub o treime din taxele impuse de ţară asupra multinaţionalelor – 6%.

    Totodată, taxele plătite de Uber în Australia au fost cu 30,5 milioane de dolari sub nivelul prevăzut de autorităţile financiare, scrie ziarul olandez Groene Amsterdammer.

     

  • Ce cred experţii despre planul lui Joe Biden de a taxa populaţia bogată a ţării. Preşedintele american vrea ca taxele pe câştigurile de capital să ajungă la 43,4% pentru cetăţenii înstăriţi

    După ce a dezvăluit un plan de cheltuieli de infrastructură în valoare de 2,3 trilioane de dolari, alimentat de creşterea taxelor suportate de corporaţii, Joe Biden va lansa în curând „Planul Familiilor Americane”, prin care intenţionează să introducă programe de gratuitate pentru înscrierea în colegiile comunitare şi concediile plătite pentru evenimentele familiale.

    Preşedintele plănuieşte să finanţeze planul printr-o creştere masivă a taxelor suportate de gospodăriile înstărite.

    „Politic, punctul de vânzare este următorul: Nu este necesar să creşti aceste taxe, ci doar să le aduci la nivelul unde se aflau înainte de măsurile adoptate de Trump”, spune Ed Mills, analist al multinaţionalei Raymond James, potrivit MarketWatch.

    Zilele trecute, Biden a propus o dublare a taxelor pe câştigurile de capital la 39,6%, ducând totalul taxelor până la 43,4% după corelarea cu actuala taxă pe veniturile din investiţii. Bursele au reacţionat imediat, indicii Dow Jones, Nasdaq şi S&P înregistrând scăderi de peste 1%. Totodată, Bitcoin-ul a înregistrat în 24 de ore un declin de peste 8%.

    „Dacă alegi să ajustezi câştigurile de capital sau dividendele calificate, când poţi alege o dată în care să introduci efectiv măsurile şi cum previi o reacţie negativă a pieţei?”, a adăugat Ed Mills.

    În ciuda imaginii de tărâm al oportunităţilor, Statele Unite se clasează la capătul inferior al clasamentului în ceea ce priveşte egalitatea economică şi mobilitatea intergeneraţională. „Noile taxe joacă un rol cheie în acest sens”, spune Lily Batchelder, profesor al Şcolii de Drept din cadrul Universităţii din New York.

    „Unele schimbări ale impozitului pe proprietăţi sunt ca şi încheiate. Mişcările au sens din punct de vedere politic deoarece majoritatea americanilor din clasa muncitoare nu deţin proprietăţi pe care să le lase copiilor”, a declarat Donald Williamson, director executiv al Centrului Kodot de Politici Fiscale.

     

  • Olanda, paradisul fiscal al Europei, anunţă că este pregătită să semneze propunerea Statelor Unite de combatere a reducerii nivelului de taxe al multinaţionalelor: „Concurenţa fiscală este un lucru de domeniul trecutului”

    Olanda, considerată de-a lungul anilor drept inima unui sistem în care corporaţiile îşi minimizează taxele printr-o serie de procese de transferare a profiturilor, a semnalat că este pregătită să semneze propunerea Statelor Unite de a pune capăt acestor practici, relatează Bloomberg.

    „Când americanii propun o asemenea mişcare şi au obţinut acordul unor ţări precum Germania şi Franţa, ar fi surprinzător dacă nu se va ajunge la un acord (…) Concurenţa fiscală este un lucru de domeniul trecutului”, a declarat Hans Vijbrief, ministru adjunct al finanţelor din cadrul guvernului interimar al Ţărilor de Jos, după alegerile de luna trecută.

    În timp ce guvernul interimar nu a adoptat o poziţie oficială, comentariile lui Vijbrief arată că ritmul schimbării începe să crească, iar ţările mici se vor chinui singure în cazul în care aleg să reziste în faţa curentului. Olanda a fost criticată vehement în ultimii ani din cauza regimului care ajută companiile internaţionale să îşi reducă nivelul de taxe în alte jurisdicţii.

    Într-un exemplu din 2019, gigantul american Uber Technologies a răspuns represaliilor europene lansate asupra paradisurilor fiscale şi centrelor financiare offshore prin crearea unui „instrument olandez” de reducere a unor taxe în valoare de 6,1 miliarde de dolari.

    Anul acesta, Reţeaua de Justiţie Fiscală (The Tax Justice Network) a catalogat Olanda drept al patrulea cel mai mare paradis fiscal la nivel mondial, fiind depăşită doar de Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman şi Bermuda.

    Administraţia preşedintelui SUA Joe Biden a propus combaterea strategiilor de reducere a taxelor printr-o mărire a ratei globale de impozitare la 21%, intenţionând – de asemenea – să dezvolte un sistem în care cele mai mari 100 de companii din lume să plătească mai mult în locurile în care operează.

    Vijbrief a spus că se aşteaptă ca acordul să fie atins în iulie, termen lansat în concordanţă cu obiectivele SUA şi altor membri ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care a încercat de ani buni să obţină acordul a peste 135 de state.

     

  • Cristina Prună (USR): Zero Taxe pe salariul minim, o gură de oxigen nu doar pentru hotelieri

    „În aceste vremuri de pandemie, industria ospitalităţii a pierdut aproximativ 40% din angajaţi, care fie au plecat spre alte domenii, fie sunt în şomaj. Zero Taxe pe Salariul Minim (www.zerotaxe.ro), măsura propusă de USRPLUS în programul de guvernare, este solicitată de proprietarii de hoteluri din România. Ar fi o gură de oxigen nu doar pentru hotelieri, ci pentru întreg sectorul HoReCa. Realitatea este că industria HoReCa este una dintre cele mai afectate de pandemie. Hotelurile din Bucureşti au avut un grad de ocupare de 10-15%. Iar per total, sectorul de ospitalitate şi turism a scăzut cu 67,4% numai după primul val al pandemiei”, transmite Cristina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

    Ea precizează că măsura USRPLUS prevede ca primii 2.300 de lei din salariu, echivalentul salariului minim pe economie, să nu mai fie taxat de stat.

    Totodată, ea prezintă şi efectele acestei măsuri.

    „Ridicarea acestei poveri fiscale de pe urma firmelor din industria HoReCa poate avea rezultate pe termen scurt, mediu şi lung precum: reducerea numărului de angajaţi disponibilizaţi din acest sector, educerea riscului de faliment al afacerilor mici şi mijlocii, plata unor salarii mai atractive prin care afacerile să-şi poată recupera foştii angajaţi sau să găsească alţii calificaţi, stoparea crizei de personal care a migrat spre alte domenii de activitate, dar şi prevenirea crizei de personal prevăzută pentru momentul aşteptatei reveniri economice şi asigurarea circuitului banilor în economie. Există ajutoare de salvare expres prevăzute pentru industria HoReCa. Acestea vor fi binevenite. Nu este însă suficient. Trebuie să începem să implementăm <zero taxe pe salariul minim> cât mai repede cu putinţă. Realist ar fi din 2022. Asta dacă vrem să relansăm cu adevărat aceasta industrie şi economia”, conchide parlamentarul USR PLUS.