BusinessMagazin

Tag: tarif

  • A doua ofensivă irlandeză


    Pe holurile hotelului în care a avut loc conferinţa Ryanair defilau câteva tinere în uniformă bleumarin. Aflu că aplicau pentru postul de însoţitor de zbor organizat de agenţia de recrutare Crewlink, care oferă companiei aeriene Ryanair personal pregătit. Concursul a fost organizat în aceeaşi zi cu evenimentul de presă în care operatorul irlandez şi-a prezentat strategia pentru perioada următoare; numărul mare de participanţi la interviul Crewlink, precum şi tonul cu care David O’Brien, directorul comercial al Ryanair, şi-a început prezentarea de la Bucureşti, indică planurile ambiţioase de creştere a prezenţei pe piaţa locală. „Avem deja o prezenţă puternică în Europa Centrală şi de Est, vom creşte până în 2024 până la 160 de milioane de pasageri transportaţi, iar un mare procentaj din această creştere va fi în această regiune. În România vom creşte la peste un milion de pasageri anul viitor“, descrie O’Brien planurile operatorului irlandez pentru piaţa locală.

    Compania aeriană low-cost înfiinţată în urmă cu aproximativ 30 de ani şi-a câştigat renumele pentru agresivitatea cu care face concurenţă celorlalţi operatori aerieni prin cele mai mici preţuri, dar şi prin inflexibilitate în serviciile oferite pasagerilor. Anul trecut, de pildă, Ryanair a operat cu un tarif mediu la biletele de avion de 47 de euro, în timp ce tariful mediu practicat de competitori a fost de 156 de euro. Compania, care are peste 190 de destinaţii în 31 de ţări, a transportat astfel anul trecut 87 de milioane de pasageri şi a ajuns la un profit net de 523 de milioane de dolari. 25% din acesta a fost realizat prin intermediul taxelor adiţionale şi al serviciilor achiziţionate de pasageri la bordul aeronavelor. Cifrele înregistrează o îmbunătăţire semnificativă în 2015: cea mai recentă prognoză oferită de companie estimează că Ryanair va transporta până la finalul anului 104 milioane de pasageri, iar profitul va depăşi pragul de un miliard de euro şi va fi cuprins între 1,18 miliarde de dolari şi 1,23 miliarde de dolari în anul fiscal ce se va încheia în martie 2016, în creştere cu 25% faţă de previziunile iniţiale. Pe termen lung însă, ambiţiile Ryanair sunt şi mai mari: un studiu citat de companie arată că, până în 2024, unu din trei europeni ar putea călători cu ei, Ryanair devenind astfel responsabil de 39% din traficul total de pasageri din Europa.

    Ryanair nu este la prima experienţă pe piaţa locală: compania a operat începând cu 2009 din România de pe aeroporturile din Constanţa şi Târgu-Mureş, activitate care a încetat doi ani mai târziu din motive comerciale, potrivit reprezentanţilor companiei. Irlandezii şi-au reînceput activităţile de pe piaţa locală anul trecut, oferind cele mai scăzute tarife pentru Londra şi Dublin. Acestea s-au dovedit populare în rândul pasagerilor români, prin urmare compania a decis să crească numărul de rute de pe aeroportul Henri Coandă pentru anul următor la 8 şi să transporte de aici peste 1 milion de pasageri. Irlandezii vorbesc şi despre deschiderea unui centru de operaţiuni în România în iarna lui 2016, odată cu livrarea a 50 din noile aeronave, dintre care o parte vor fi disponibile şi din România. Ca parte a strategiei de extindere, Ryanair şi-a propus ca până în 2019 să ajungă la peste 3 milioane de pasageri transportaţi de pe aeroportul din Bucureşti.

    Deşi direcţia Ryanair este de creştere pe piaţa din România, aceasta va fi influenţată de taxele aplicate de aeroport operatorului, potrivit lui O‘Brien. „Nu căutăm o înţelegere exclusivă pentru Ryanair, nu ştim dacă celelalte linii aeriene au parte de astfel de înţelegeri, dar suntem totuşi surprinşi de dezinteresul aeroportului în ce priveşte planul nostru“, descrie O‘Brien lipsa de reacţie a reprezentanţilor aeroportului, la patru luni după ce i-a informat în ce constau planurile lor. Potrivit directorului comercial al Ryanair, selecţia destinaţiilor viitoare ale companiei se va face în funcţie de mediul de taxare de pe aeroportul Henri Coandă. Astfel, de anul viitor vor începe să opereze pe opt rute „sigure“ (Bologna, Bruxelles Charleroi, Dublin, Londra, Madrid, Milano Bergamo, Milano Malpensa, Roma Ciampino), urmând să stabilească următoarele destinaţii din cele 194 unde compania este deja prezentă în funcţie de modul cum decurg negocierile cu aeroportul. „România are o populaţie mare, prin urmare este importantă, piaţa trebuie privită în termeni de oportunităţi, iar faptul că atât de puţini oameni zboară din Bucureşti înseamnă că există oportunităţi, or, unde există oportunităţi, există interes, dar nu la orice preţ. Vom opera pe rutele simple, dacă asta ne forţează preţurile să facem, vom deveni mai îndrăzneţi în materie de rute şi în selecţia acestora în creşterea noastră dacă preţurile ne permit acest lucru“, explică O’Brien punctul de vedere al companiei, cunoscută pentru faptul că preferă aeroporturile mai puţin costisitoare.

     

  • Cum va funcţiona sistemul de taxare de pe A2, la trecerea podului peste Dunăre dintre Feteşti şi Cernavodă

    “Încasarea tarifului de trecere a podului de la Feteşti – Cernavodă se va realiza, ca şi rovinieta, atât prin intermediul distribuitorilor (puncte proprii ale CNADNR, benzinării, etc) cât şi prin SMS.

    Pe acelaşi principiu ca şi la rovinietă, utilizatorii care nu vor achita tariful de trecere vor fi sanctionaţi contravenţional, aceştia fiind înregistraţi cu ajutorul echipamentelor video montate deja în Agenţia de Încasare de la Feteşti.

    Din cele 6 porţi de taxare existente la momentul actul vor fi păstrate 2 (câte 1 pe fiecare sens), porţi la care cei care nu şi-au plătit anticipat tariful o vor putea face la momentul tranzitării Agenţiei de Încasare.

    Prin acest mod de taxare, CNADNR SA doreşte să elimine aglomerările din zona Agenţiei de Încasare Feteşti şi să nu mai fie nevoită ca, pe perioada vârfurilor de trafic rutier, să sisteze încasarea tarifului”, notează reprezentanţii CNADNR.

    Ministrul transporturilor Ioan Rus a precizat ieri că un nou sistem de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa este în teste şi din 30 aprilie va funcţional. CNADNR a început în urmă cu o lună lucrările pentru introducerea unui sistem electronic de plată a taxei de trecere a podului Feteşti-Cernavodă, pe autostrada Bucureşti-Constanţa. Sistemul informatic va înlocui achitarea tarifului de trecere cu oprire la barieră, şoferii având posibilitatea să opteze pentru achitarea tarifului în afara staţiei, în avans sau până la ora 24:00 a zilei următoare, potrivit CNADNR. Astfel, şoferii vor avea următoarele opţiuni de achitare a tarifului: prin SMS transmis la un număr scurt; prin achitarea tarifului de trecere prin reţeaua de parteneri autorizaţi ai CNADNR; prin utilizarea cardului bancar, în urma configurării unui cont într-un portal web şi printr-o aplicaţie pentru mobil puse la dispoziţie de CNADNR, scrie Ziarul Financiar.

  • ArcelorMittal delistează combinatele din Iaşi şi Roman, iar pe cel din Hunedoara îl trece pe AeRO

    “Cel puţin în România, tehnologiile care exploatează sursele regenerabile nu au ajuns încă la un stadiu de dezvoltare care să le permită funcţionarea în lipsa unei scheme de sprijin, respectiv nu au atins «grid parity». Mai mult, ultimii ani au demonstrat că sistemul certificatelor verzi nu a stimulat investiţiile în capacităţi mici de producere. Prin urmare, introducerea unui sprijin dedicat acestora ar putea fi binevenit”, a declarat pentru MEDIAFAX Anca Velicu, avocat colaborator în firma de avocatură.

    La începutul lunii februarie, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Emil Calotă spunea că eliminarea din consum a energiei produse din surse regenerabile ar majora cu 50% preţul angro al electricităţii, dar vremea proiectelor mari de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice a trecut şi a venit timpul microcapacităţilor pe biomasă şi biogaz, surse de energie neglijate până acum.

    Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.

    Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.

    Velicu a adăugat că la nivelul Guvernului a fost lansată anul trecut ideea introducerii unei noi scheme de sprijin pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon care ar putea să înlocuiască actualul sistem al certificatelor verzi.

    “Este o idee lansată în cursul anului trecut de Guvern, care urmează a fi analizată în detaliu”, potrivit lui Velicu.

    Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

    Preşedintele Asociaţiei Române pentru Microhidroenergie, Bogdan Popa, a declarat pentru MEDIAFAX că, potrivit datelor Transelectrica, la sfârşitul anului 2014 puterea instalată în microhidrocentrale funcţionale era de 586 MW.

    Microhidrocentralele sunt unităţi de producţie a energiei cu puteri instalate de până la 10 MW. Costul pentru instalarea unui MW în microhidrocentrale este cuprins între 3 şi 4 milioane de euro, iar pentru acest an este estimată instalarea a cel puţin 50 MW în microhidrocentrale.

    Popa a adăugat că investitorii aşteaptă aprobarea introducerii tarifelor reglementate pentru unităţi mici de producţie a energiei din surse regenerabile, iar din acest punct de vedere este “foarte important semnalul de la Comisia Europeană şi, mai ales, modul de transpunere în legislaţia naţională a acestei decizii de către Ministerul Energiei”.

    “Având în vedere că în cursul anului 2013 s-au instalat 104 MW, iar în cursul anului 2014 doar 55 MW, adică puţin mai mult de jumătate, şi că nu a mai apărut nici o altă barieră legislativă faţă de anul trecut, (…) sperăm să se instaleze în microhidrocentrale în cursul anului 2015 cel puţin 50 MW”, a spus Popa.

    El a mai spus că “ar fi logic” să fie utilizat tot potenţialul hidroenergetic care ţine cont de restricţiile de mediu şi de anumite caracteristici tehnico-economice ale amplasamentului microhidrocentralelor.

    Cel mai mare proprietar de microhidrocentrale este compania de stat Hidroelectrica, care deţine 128 de unităţi. Compania intenţionează să vândă cea mai mare parte a acestor centrale.

  • RCS&RDS reduce tarifele de roaming cu 40%

    Digi Mobil, serviciul de telefonie mobilă oferit de RCS&RDS, va reduce tarifele în roaming pentru abonaţi începând cu 1 iulie.

    Astfel, pentru un apel iniţiat în Uniunea Europeană, tariful scade de la 0,10 euro/minut la 0,064 euro/minute. Pentru un apel primit, tariful va rămâne de 0,02 euro/minut.

    RCS&RDS a avut anul trecut afaceri de aproximativ 400 mil. euro în România. Compania, controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea, este cel mai mare furnizor de servicii de televiziune şi internet fix de pe piaţă şi al doilea jucător de pe piaţa de telefonie fixă.

  • ASF: Tariful mediu la poliţele RCA a crescut cu 7% în primele trei luni ale acestui an

     “În primele trei luni, asigurătorii autorizaţi să emită poliţe RCA au subscris prime de 701 milioane de lei şi, prin raportarea la numărul de automobile asigurate, reiese că tariful mediu la acest tip de asigurări a crescut, în medie, cu 7%”, a spus Biro, prezent la un eveniment de specialitate.

    În primele trei luni ale anului trecut, subscrierile RCA au însumat 676,51 milioane de lei, în urcare cu 9,46% faţă de martie 2012, potrivit datelor ASF.

    Pe întreg anul, subscrierile RCA au crescut cu 15,5%, la 2,47 miliarde de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile pentru PE întârzie aprobarea tarifului pentru micii producători de energie regenerabilă

     România a trimis către CE documentaţia pentru aprobarea acestor tarife în urmă cu un an, dar nu a fost încă aprobată.

    Guvernul vrea să acorde micilor producători de energie regenerabilă în unităţi de producţie cu puteri instalate mai mici de un MW un preţ reglementat (feed-in tariff).

    Zoltan Nagy-Bege, membru al Comitetului de Reglementare din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat, joi, într-o conferinţă, că părerea lui personală este că aprobarea acestui tarif este încetinită de campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Oraşul din România cu tarif la taxi aproape dublu faţă de Bucureşti

    Firma a profitat de decizia autorităţilor locale, care le permite operatorilor să practice tariful maximal şi a ridicat preţurile, de la 1,79 de lei până la 2,25 de lei pe kilometru, pe timp de zi, şi de la 1,99 de lei la 2,5 lei, pe timp de noapte. Vestea şi mai rea pentru clujeni este că până cel târziu pe 5 martie toate companiile îşi vor alinia tarifele, relatează brasovultau.ro.

    Noul tarif la taxi din Cluj le depăşeşte pe cele practicate în alte oraşe precum Timişoara, Iaşi, Constanţa sau Craiova. Capitala are unul dintre cele mai mici tarife, la 1,39 lei pe kilometru.

    Conform taximetre.ro, în alte oraşe din ţară tarifele sunt după cum urmează: Alba-Iulia 2,2 lei/km, Timişoara 2,19 lei/km, Deva 2,10 lei/km, Iaşi 1,99 lei/km, Constanţa 1,79 lei/km, Braşov şi Craiova 1,35 lei/km.

  • Revoluţie în taximetria din Bucureşti: maşini negre şi şoferi care vorbesc engleza şi poartă cravată şi costum

    La finalul anului Black Cab avea 50 de maşini. Lansată pe 29 octombrie, compania de taximetre funcţionează diferit faţă de concurenţii săi: clienţii nu pot solicita o cursă decât prin comandă online. Toţi şoferii recrutaţi de companie trebuie să vorbească limba engleză şi să poarte costum şi cravată în timpul serviciului.

    Tarifele practicate sunt de 1,49 de lei / km sau minim 14 lei, în cazul unei curse mai scurte. ”Operăm cu tarif fix, pe care îl comunicăm clientului la momentul comenzii, când sunt indicate locul de plecare şi destinaţia. Indiferent de condiţiile de trafic sau de traseu, tariful rămâne acelaşi”, declară Ashley Parry, general manager al Black Cab România, care are 25 de ani şi a preluat funcţia de câteva luni. Anterior, el a lucrat în cadrul aceleiaşi companii, la Londra. Black Cab are activităţi în 500 de oraşe din aproximativ 80 de ţări.

    Un alt aspect prin care compania de taximetre Black Cab se difrerenţiază de competiţie este că acceptă ca variante de plată nu numai banii cash ci şi prin card sau invoice la finalul lunii. ”Ne gândim să începem activitatea şi în alte oraşe din ţară”, dpune Ashley Parry, care însă nu oferă niciun fel de detaliu despre nivelul investiţiei, cifra de afaceri sau nivelul salarial al şoferilor recrutaţi. El precizează că a fost comandat un nou lot de 20 de maşini care ar urma să crească din februarie parcul auto al companiei.

     

  • Tariful Transelectrica pentru transportul energiei electrice creşte cu aproape 5%

     Compania a transportat în primele nouă luni o cantitate de 38,3 milioane MWh, cu 4,4% sub volumul din perioada similară a anului trecut, de 40,1 milioane MWh, potrivit informaţiilor financiare pentru primele nouă luni transmise de Transelectrica Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Deşi cantitatea de energie a scăzut, veniturile din această activitate au crescut cu 8,12%, la 825,3 milioane lei (187,2 milioane euro), în condiţiile în care tariful pentru transportul energiei electrice a urcat cu 12,7%, de la 18,77 lei/MWh la 21,16 lei/MWh.

    Tariful mediu de transport al energiei electrice este compus din tariful pentru introducerea de energie electrică în reţea şi tariful pentru extragerea energiei electrice din reţea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOPUL oraşelor din străinătate preferate de români pentru Revelion

     Alături de cele cinci oraşe de mai sus, printre destinaţiile din afara ţării preferate de români în acest an se mai numără Lisabona, Dubai, Praga, Milano şi Berlin.

    “Roma conduce în topul preferinţelor pentru că este o destinaţie ieftină, atât datorită curselor low cost, cât şi a tarifelor accesibile practicate de hoteluri. Viena este preferată atât pentru oraşul în sine, cât şi pentru reducerile pe care le fac magazinele în acea perioadă. Parisul este în top în orice perioadă a anului, iar Istanbulul este o destinaţie destul de ieftină. O destinaţie nouă pentru 2013 este Dubai”, se arată într-un comunicat al portalului de turism vola.ro.

    Perioada medie a unui sejur de Revelion este de 4 nopţi, iar tariful mediu este 450 euro/persoană/sejur, astfel că o scurtă vacanţă în străinătate devine, în perioada sărbătorilor de iarnă, comparabilă ca preţ sau chiar mai ieftină decât în multe dintre staţiunile montane româneşti, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro