BusinessMagazin

Tag: suedia

  • HSBC, cea mai mare bancă europeană, spune că două naţiuni europene vor surclasa restul ţărilor dezvoltate în ceea ce priveşte recuperarea economică. Despre ce state este vorba

    Pe măsură ce majoritatea ţărilor europene s-au reîntors luna trecută la o parte din măsurile de distanţare socială din primăvară, nordul continentului începe să se pregătească de o serie consistentă de rezultate în 2021, spune HSBC.

    Suedia şi Norvegia au înregistrat creşteri peste aşteptări în T3, în condiţiile în care produsul intern brut (PIB) s-a majorat cu 4,3% şi, respectiv, cu 5,2% după declinul raportat în perioada martie-iunie.

    Pe lângă ultimele veşti privind crearea vaccinurilor anti-COVID-19, care ar genera un val de optimism în spaţiul economic din 2021, economistul HSBC James Pomeroy a declarat că gradul ridicat de ajutoare fiscale din cele două ţări va rezulta într-un avantaj neîntâlnit în rândurile celorlalte state dezvoltate.

    „Creşterile din ultimul trimestru nu sunt la fel de puternice ca în alte regiuni ale planetei, însă declinurile anuale sunt mai mici dacă facem o comparaţie cu majoritatea economiilor dezvoltate”, spune Pomeroy.

    Ambele economii au impus o serie de restricţii luna trecută, în ciuda strategiei iniţiale pe care au implementat-o autorităţile suedeze, fapt ce va alimenta nivelul de consum din a doua jumătate din T4. În consecinţă, banca britanică şi-a revizuit în creştere estimările pentru ultimele trei luni ale anului, de la -1,7% la +1,4%.

    Distribuirea vaccinurilor de combatere a virusului SARS-CoV-2 nu va face decât să alimenteze ritmul de recuperare din 2021, Pomeroy sugerând că cele două naţiuni nordice au susţinut extrem de eficient business-urile în ultimele luni şi au limitat constant impactul crizei sanitare.

    „Pe deasupra, bugetele de anul viitor ţintesc să investească în noi zone de creştere, cum ar fi economia verde, şi vor crea mai multe locuri de muncă în cadrul noilor industrii”, a adăugat economistul.

     

  • Secretul care a transformat Suedia într-o putere tehnologică de temut. Strategia lor a început încă din anii ’80

    Boom-ul tehnologic din Suedia ameninţă că va eclipsa pieţe precum Marea Britanie atunci când vine vorba de poziţia de capitală tehnologică a Europei. Serviciul suedez de streaming Spotify a crescut până la o capitalizare de piaţă de 48 de miliarde de dolari. De asemenea, în urmă cu câţiva ani, în 2014, compania suedeză de jocuri video King, producătorul celebrului Candy Crush, s-a listat la bursă, în acelaşi an în care Microsoft a cheltuit 2,5 miliarde de dolari pentru a achiziţiona producătorul suedeze de jocuri video Mojang, care a dezvoltat Minecraft, scrie The Telegraph.

    Din păcate, succesul Suediei în industria tech nu poate fi reprodus cu uşurinţă. Experţii indică reforme fiscale pe scară largă care datează din anii ’80 drept ingredient cheie pentru cel mai recent boom al talentelor din tehnologie ale naţiunii nordice.

    Magnus Henrekson, şeful Institutului suedez de cercetare în economie industrială, subliniază că lipsa oricărei forme de impozitare pe avere e unul dintre principalele motivaţii ale antreprenorilor din domeniu. Antreprenorii care au câştigat milioane de euro din vânzarea unor companii precum Spotify sau Mojang sunt aşadar încurajaţi să reinvestească aceşti bani într-o nouă generaţie de start-up-uri.

    „Suedia are o cultură foarte individualistă. Oamenii vor să se îmbogăţească. Aşadar, există această presiune enormă în rândul noilor generaţii, de a crea şi a creşte companii”, spune Magnus Henrekson, şeful Institutului Suedez de Cercetare în Economie Industrială.

    Datele furnizate de compania de cercetare PitchBook arată că start-up-urile suedeze au strâns o finanţare totală de peste 2,5 miliarde de euro în 2019. Este un salt uriaş faţă de suma de nici 100 de milioane de euro înregistrată cu un an înainte, dar încă mult în urma valorii de 11,64 miliarde de euro, înregistrată de start-up-urile din Marea Britanie în 2019, de pildă.

    Evoluţia continuă a sectorului start-up-urilor din Suedia este impulsionată şi sprijinul acordat de stat populaţiei. Fondatorii de start-up-uri îşi pot reveni rapid financiar în cazul în care proiectul lor nu are succes. „Chiar dacă nu reuşesc, avem un sistem de securitate socială şi un sistem de educaţie gratuit, destul de stabil, de la grădiniţă până la şcoala doctorală”, spune ministrul suedez de afacerilor, Ibrahim Baylan. „Dacă eşuează, nu trebuie să-şi vândă casa sau să intre în faliment.”

    Mai mult, dacă o companie se descurcă bine, guvernul suedez facilitează angajarea personalului de personal din străinătate. Compania suedeză Truecaller a reuşit, de pildă, să recruteze angajaţi din alte ţări şi să le asigure o viză în mai puţin de 30 de zile.

    „Ca să spunem drept, populaţia noastră îmbătrâneşte”, spune Baylan. „Demografia internă în Suedia şi în majoritatea părţilor din Europa este pur şi simplu oribilă. Dacă vrem să fim competitivi, avem nevoie de talente cu înaltă calificare, pe care nu le putem găsi în mica noastră ţară”.
    Această situaţie reprezintă un puternic contrast cu Marea Britanie, de exemplu, unde şefii marilor start-up-uri din se plâng că este din ce în ce mai dificil să angajeze personal talentat din străinătate.

    De asemenea, Suedia a investit mult în infrastructura sa de internet, ceea ce înseamnă că se pot accesa viteze mult mai mari, facilitându-se dezvoltarea unor start-up-uri în domenii ca streamingul muzical, jocuri video,  asistenţă medicală digitală şi chiar tehnologie financiară.

    Dezvoltarea de doctori digitali precum Kry, care a strâns finanţare de peste 251 milioane de dolari, sau a unor companii precum Min Doktor, susţinută de fondul de investiţii EQT, reprezintă un nou domeniu tehnologic în care cele mai importante businessuri sunt dezvoltate de antreprenori din Suedia.

  • Probleme uriaşe pentru Suedia. Strategia de „imunitate de turmă”, tot mai ineficientă: Speranţa de viaţă a scăzut pentru prima dată în ultimii 100 de ani

    Încrederea suedezilor în strategia de combatere a pandemiei de coronavirus continuă să dispară în condiţiile în care sistemul de sănătate se confruntă cu un număr fără precedent de spitalizări, transmite Bloomberg.

    Un sondaj citat de agenţia de ştiri arată că 82% dintre suedezi se tem că sistemul sanitar poate intra în colaps din cauza infecţiilor cu coronavirus. De altfel, încrederea în autorităţile care combat răspândirea virusului a ajuns de la 55% în octombrie la 42% în noiembrie.

    Între timp, 44% dintre suedezi se tem că autorităţile nu au lansat suficient de multe măsuri de controlare a numărului de cazuri, comparativ cu 31% luna trecută.

    Strategia Suediei de evitare a stării de carantină a stârnit controverse încă de la începutul pandemiei, de vreme ce rata de mortalitate din ţară ocupa una dintre primele poziţii la nivel european, cu 647 de decese raportate la un milion de locuitori, potrivit Worldometers. Prin comparaţie, celelalte ţări nordice au înregistrat o rată de mortalitate de cinci sau şase ori mai mică.

    Agenţia naţională de statistică din Suedia a declarat că speranţa de viaţă a scăzut pentru prima dată în ultimul secol, de la 81,3 la 80,8 ani pentru bărbaţi şi de la 84,7 la 84,4 pentru femei.

    Suedia apare într-un studiu publicat recent de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) drept unul dintre cele mai afectate state din Europa şi una dintre ţările cu cele mai încete răspunsuri în contextul pandemiei de COVID-19.

     

  • Unde s-a ajuns cu imunizarea de turmă din Suedia. Ce spune epidemiologul-şef al Suediei despre experimentul făcut de ţara sa

    Epidemiologul-şef al Suediei susţine că nu are dovezi care să arate că strategia de imunizare de turmă ar da roade, scriu cei de la Bloomberg. „Chestiunea imunităţii de turmă e una dificilă”, a declarat Anders Tegnell în cadrul unei conferinţe în Stockholm. „Nu vedem semne că imunitatea obţinută de populaţie ar încetini răspândirea virusului.”

    Suedia a fost mult mai expusă virusului decât ţările vecine din regiunea nordică, iar unu din trei cetăţeni a avut rezultate pozitive la testarea pentru anticorpi, potrivit datelor prezentate de autorităţi.

    Lunile trecute, epidemiologul Anders Tegnell a pus la îndoială strategia adoptată la nivel local, atrăgând atenţia că măsurarea nivelului de imunitate atins de populaţie este greu de măsurat. În studiile recente ale OCDE, Suedia a fost cotată ca unul dintre statele cel mai puterni afectate de pandemia, luându-se în calcul mortalitatea generată de COVID-19 şi rata infectărilor.

    La mai bine de 10 luni de la debutul pandemiei, prim-ministrul suedez Stefan Lovfen a decis implementarea unei noi strategii de combatere a bolii, în condiţiile în care numărul zilnic de noi cazuri depistate a depăşit 7.000. Astfel, suedezii nu mai au voie să se adune în grupuri mai mari de 8 persoane, iar vânzarea băuturilor alcoolice este interzisă după 10 seara.

    „Vedem o creştere a numărului de pacienţi care au nevoie de terapie intensivă”, a declarat Thomas Linden, reprezentant al Comisiei pentru Sănătate şi Bunăstare din Suedia. „Nu trebuie să luăm apariţia vaccinului drept o scuză pentru a fi neatenţi şi a nu respecta măsurile. Într-un al treilea val, sistemul de sănătate va fi pus la încercare chiar mai mult decât acum”, a adăugat acesta.

  • Coronavirus, record de cazuri noi în Suedia. Franţa amână Black Friday

    Suedia a înregistrat un record de 7.240 infecţii noi cu Sars Cov 2 în ultimele 24 de ore şi 66 de decese. Franţa amână Black Friday, iar Statele Unite raportează 192.805 cazuri noi de Covid-19 în ultimele 24 de ore.

    Suedia a înregistrat un record la cazurile noi de coronavirus: 7.240 de infecţii în ultimele 24 de ore. Au existat 66 de decese, totalul ajungând la 6.406. Rata mortalităţii în Suedia, care în ultimele luni a aplicat o strategie de combatere a Covid fără nicio formă de blocare, este mult mai mare decât în ​​alte ţări nordice, scrie Agenţia ANSA.

    În Franţa, întregul sector al comerţului cu amănuntul – inclusiv Amazon France – a acceptat să amâne „Black Friday” cu o săptămână, până la 4 decembrie.

    În Mexic, pe de altă parte, numărul morţilor a depăşit 100.000, ţara devenind a patra din lume care a trecut acest prag. „Astăzi în Mexic avem 100.000 de oameni care şi-au pierdut viaţa din cauza Covid”, a declarat adjunctul ministrului Sănătăţii, Hugo Lopez-Gatell.

    Statele Unite au înregistrat 192.805 cazuri noi în ultimele 24 de ore. În ultimele şapte zile, noile infecţii au depăşit 1,15 milioane.

    De asemenea, cazurile de coronavirus în India au depăşit 9 milioane, India devenind a doua din lume cu cel mai mare număr de infecţii, după Statele Unite.

  • Nici Suedia nu mai crede în „modelul suedez” şi anunţă că impune primele restricţii după o zi în care au avut record de infectări noi şi un număr dublu de internări la ATI

    Până acum, autorităţile suedeze au avut o abordare relaxată în gestionarea pandemiei de SARS-CoV-2 şi au emis o serie de recomandări pentru populaţie, fără să impună restricţii.

    Printre recomandări se aflau evitarea contactului fizic cu persoane din afara locuinţei şi a aglomeraţiilor. Aşa numitul „model suedez” a fost aplaudat de mai mulţi europeni. Însă, se pare că recomandările au avut un efect limitat, pentru că în ultima săptămână numărul infectărilor în Suedia a atins o cifră record şi numărul persoanelor internate la ATI s-a dublat.

    Premierul Stefan Lofven a declarat că va impune măsuri mai stricte, care să limiteze întrunirile publice.

    „Ne confruntăm cu o situaţie care poate deveni foarte gravă. Riscăm să ajungem în situaţia în care am fost în primăvară”, a anunţat premierul Stefan Lofven.

    Primele măsuri vor intra în vigoare pe 20 noiembrie. Una dintre ele prevede ca toate localurile care vând băuturi alcoolice în Suedia să fie închise începând cu ora 22.30.

  • Pandemia, refugiaţii şi „superioritatea” morală suedeză. Si cum a ajuns să fie privită în lume ca omul „ciudat” al Europei

    Mulţi dintre cei care au lăudat strategia „iubirii de libertate” a Suediei în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19 sunt aceiaşi oameni pe care politica „inimilor deschise” adoptată de guvernul suedez în criza refugiaţilor din 2015 i-a îngrozit. Pentru cei mai mulţi, Suedia este de neînţeles.

    O criză capătă dimensiuni globale, iar Europa suferă cumplit. Aproape toate ţările reacţionează la unison, cu excepţia Suediei. Faptul că ţara scandinavă îşi alege propria cale reverberează în titluri internaţionale care se întreabă de ce aceasta iese din turmă.

    Astfel s-ar putea descrie acum arhicunoscutul răspuns al Suediei la pandemia de COVID-19 şi modul în care ţara a refuzat să aplice blocajele de carantină adoptate de restul Europei. Însă tot aşa ar putea fi rezumată reacţia Suediei la criza refugiaţilor din 2015, când a acceptat mai multe cereri de azil decât orice altă ţară membră a UE în raport cu mărimea populaţiei.

    „Este frapant faptul că în ultimii cinci ani Suedia a luat-o pe căi foarte diferite faţă de alte state în ceea ce priveşte două crize internaţionale”, spune Nicholas Aylott, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Sodertorn. „Sunt exemple ale excepţionalismului suedez.” Este izbitor cum această ţară nordică bogată, cu 10 milioane de locuitori, a ieşit în evidenţă în ultimele două mari crize internaţionale atât de diferite.

    Suedia a ajuns să fie privită în lume ca omul „ciudat” al Europei. Există oare ceva care să coreleze reacţiile sale la criza refugiaţilor şi pe cele la criza cauzată de pandemie? Experţii au găsit o serie de motive, dar în esenţă este impresia că, în pofida dimensiunii sale reduse în comparaţie cu alte ţări europene, Suedia este o „superputere morală” care încearcă să acţioneze raţional în timp ce percepe comportamentul altor ţări ca fiind bazat pe calcule politice sau emoţii.

    Acest statut este adânc înrădăcinat în neutralitatea de lungă durată a Suediei – nu a luptat într-un război de mai bine de două secole -, însă politologii spun că acest comportament poate altera în timp viteza de reacţie. „Suntem în pace de atâţia ani. Suedia nu a avut crize foarte mari de-a lungul istoriei, aşa că am stat în mica noastră lume romantizată, unde totul este în regulă”, spune Jenny Madestam, politolog la Universitatea Sodertorn. „Suntem, într-un anumit sens, naivi, crezând că nu vom trece prin crize grele – oamenii spun că Suedia este o ţară bună şi va ieşi cu bine din astfel de crize.”

    Peter Wolodarski, editor la ziarul liberal Dagens Nyheter, spune că în ambele cazuri poziţia Suediei nu a avut la bază un plan cuprinzător, ci guvernul mai degrabă a improvizat o explicaţie pentru politica sa. În cazul pandemiei de COVID-19, a evitat restricţiile formale şi s-a bazat pe responsabilitatea individuală pentru a obţine schimbări de comportament. De la lipsa lockdownurilor şi până la utilizarea foarte limitată a măştilor, omul responsabil cu răspunsul faţă de pandemie în Suedia – epidemiologul Anders Tegnell – a insistat că el urmăreşte dovezile ştiinţifice în timp ce alte ţări iau decizii din motive mai politice.

    „SE POTRIVEŞTE IMAGINII PE CARE O AVEM DESPRE NOI ÎNŞINE, CĂ SUNTEM DIFERIŢI ŞI SUPERIORI. NE SPUNEM CĂ AVEM IDEI MAI BUNE DECÂT ALŢII. SUNTEM O NAŢIUNE EXTREM DE LAICĂ ÎN CARE RAŢIONALITATEA ESTE PERCEPUTĂ CA FIIND O VALOARE SUPERIOARĂ, SPUNE WOLODARSKI, CARE PRIVEŞTE CU SCEPTICISM ABORDAREA LUI TEGNELL. „NU ESTE ADEVĂRAT CĂ ŞTIINŢA ESTE
    CLAR DE PARTEA NOASTRĂ.“

    Fascinaţia lumii pentru răspunsul Suediei pare aproape fără limite. Întrucât ţară după ţară a impus restricţii de carantinare a populaţiei rareori văzute pe timp de pace, Suedia a devenit un simbol al dezbaterii cu privire la modul de a se obţine imunizarea populaţiei. „Suedia a avut dreptate”, a fost judecata fondatorului Tesla, Elon Musk, postată  pe Twitter în stilul lui Trump şi reflectând sprijinul puternic al unor libertari americani pentru strategia suedeză.

    Scopul Suediei nu a fost niciodată de a suprima virusul în totalitate, ci doar de a se asigura că sistemul său de sănătate va putea face faţă în timp ce sănătatea populaţiei în ansamblu nu este trecută cu vederea. Poate că acolo nu au fost blocaje de tip lockdown impuse prin lege, însă o combinaţie între o cultură a consensului şi o încredere puternică în autorităţi a însemnat că majoritatea oamenilor au ales să lucreze de acasă şi să evite contactul social.

     

    Alte ţări au părut că au încercat să imite Suedia – în special Marea Britanie la începutul pandemiei – dar au cedat la presiunea publică intensă pe fondul creşterii numărului de morţi. În Suedia, 5.900 de persoane au murit din cauza coronavirusului, ceea ce înseamnă o rată de deces pe cap de locuitor de aproximativ 10 ori mai mare decât în ţările vecine Finlanda şi Norvegia.

    Criticile interne au fost slabe, agenţia de sănătate publică şi Tegnell beneficiind de un sprijin puternic. Deşi acest sprijin a slăbit uşor în ultimele luni, majoritatea criticilor încă vin din afara ţării.

    „SUEDIA ARE O ÎNCREDERE ÎN SINE COLECTIVĂ ATUNCI CÂND VINE VORBA DE ORGANIZAREA SOCIETĂŢII PENTRU BINELE TUTUROR. ATÂT POLITICIENII, CÂT ŞI CETĂŢENII AU O ÎNCREDERE PROFUNDĂ ÎN AUTORITĂŢILE GUVERNAMENTALE”, spune Jonas Ludvigsson, profesor de epidemiologie clinică la Institutul Karolinska din Stockholm.

    Este ceva aproape religios. „A fost o încredere cam cum a fost cea în Merkel, că «da, putem face asta»”. În 2014 şi 2015, Suedia s-a remarcat din nou. Atunci, când un număr mare de solicitanţi de azil au venit în Europa, majoritatea ţărilor au încercat să îşi închidă graniţele. Unele, precum Germania, au primit un număr mare de refugiaţi, dar Suedia a acceptat şi mai mulţi, raportat la numărul de locuitori, mai mulţi decât orice altă ţară din UE.

    Premierul de atunci, politicianul de centru-dreapta Fredrik Reinfeldt, i-a îndemnat pe suedezi „să-şi deschidă inima” refugiaţilor chiar înainte de alegerile naţionale din 2014. Administraţia sa a fost înlocuită de un guvern de centru-stânga care a păstrat politica pe tot parcursul anului 2015 chiar după ce alte ţări au cedat.

    Pe fondul unei presiuni interne puternice din partea democraţilor suedezi anti-imigranţi, precum şi al atenţiei internaţionale, Suedia a cedat şi ea în cele din urmă, impunând propriile restricţii în noiembrie 2015. Atunci, prim-ministrul Stefan Lofven a recunoscut că este „o situaţie de nesuportat”. Cererile de azil au scăzut la 22.000 în 2019 de la nivelul maxim de 163.000 în 2015.

    Mulţi dintre cei care au lăudat strategia „iubirii de libertate” a Suediei în ceea ce priveşte pandemia au fost aceiaşi oameni îngroziţi de politica inimilor deschise privind imigraţia din 2015. În Suedia, unii văd puţine legături între cele două abordării. Dar alţii au identificat legături mai subtile.

    Tegnell a declarat pentru Financial Times în august că îngrijorările legate de ambele crize ar putea fi exagerate: „Criza refugiaţilor nu a fost cu adevărat o criză. I-am absorbit pe acei oameni şi, desigur, nu suntem cea mai bună ţară din lume în integrarea lor şi, desigur, ei sunt încă o problemă. Dar nu sunt o problemă majoră. Economia a continuat să trăiască. Situaţia locuinţelor nu s-a schimbat foarte mult.” Întrebat dacă el crede că coronavirusul ar fi o problemă similară, a răspuns: „Îmi e destul de clar ce se va întâmpla. Rolul meu va dura încă cinci sau şase luni şi apoi va dispărea, sunt sigur ”. Pentru alţii, există explicaţii mai profunde. Wolodarski susţine că o parte din răspuns ţine de ceea ce el descrie a fi poziţia „dubioasă” a Suediei în cel de-al Doilea Război Mondial. El susţine că Suedia şi-a menţinut statutul neutru în război – deşi uneori a ajutat Germania nazistă, dar şi pe aliaţi – din „motive pragmatice, nu ideologice”. Cu toate acestea, când ajutorul dat Germaniei a fost pus în discuţie de istorici şi de unii suedezi, spune Wolodarski, neutralitatea „a fost injectată cu tonuri morale”. „A trebuit să explicăm de ce Suedia a ales această cale: eram diferiţi de alte ţări. Când vă gândiţi la criza refugiaţilor şi la coronavirus, momente în care Suedia s-a remarcat, nu este ceva nou pentru noi. Oamenii sunt destul de mândri de asta”, a adăugat el.

    Suedia îşi susţine valorile. Sondajul World Values Survey dă ţărilor calificative în funcţie de cât de mult acestea favorizează valorile tradiţionale ca religia şi familia sau pe cele laice-raţionale; şi în funcţie de înclinaţie spre valori de supravieţuire centrate pe securitatea economică şi fizică sau spre modurile de autoexprimare care evidenţiază aspecte precum protecţia mediului şi toleranţa faţă de străini şi homosexuali. Suedia are cel mai mare scor pentru valorile de autoexprimare şi aproape cel mai mare pentru cele laice-raţionale. „De fapt, suntem la extreme în multe privinţe”, spune Ludvigsson. Unii văd o combinaţie de istorie şi valori în ambele crize recente. Johan Strang, profesor de studii nordice la Universitatea din Helsinki din Finlanda, spune că remuşcările Suediei legate de cel de-al Doilea Război Mondial „s-a tradus prin ideea de a deveni o superputere morală”. Acest lucru, la rândul său, a însemnat că politica suedeză se învârte adesea mai degrabă în jurul unor dezbateri ideologice, decât pe lângă probleme considerate mai practice la vecini precum Finlanda.

    „SUEDEZII AU ACESTE IDEALURI ŞI ACEST SENTIMENT DE A FI ÎNAINTEA TIMPURILOR, ÎN AVANGARDA  DEZVOLTĂRII UMANE. EI TREBUIE SĂ REZOLVE FIECARE PROBLEMĂ DE DRAGUL ÎNTREGII OMENIRI ”, adaugă el.

    Madestam spune că în centrul valorilor Suediei stă un paradox: „Pe de o parte, avem un stat foarte puternic, care are întotdeauna grijă de individ; dar, în acelaşi timp, acest stat foarte puternic ne spune că ar trebui să fim independenţi şi să ne asumăm responsabilitatea individuală pentru viaţa noastră.” În ceea ce priveşte coronavirusul, acest lucru nu s-a tradus prin lockdown naţional, ci prin presiune asupra fiecărui individ pentru a accepta responsabilitatea şi ţine distanţa unul faţă de celălalt. „Depinde de tine. Este libertatea ta să alegi cum te comporţi”, a adăugat ea. Un alt factor, spun criticii, este că Stockholmul pare adesea să reacţioneze lent la crize. Suedia a fost cea mai afectată din toate ţările europene de tsunamiul asiatic din 2004, care a ucis aproape 550 de suedezi, mai ales în Thailanda. Însă guvernul a fost puternic criticat atât într-un raport independent, cât şi de familii pentru răspunsul său întârziat. În mod similar, atât în 2015, cât şi în 2020, când alte ţări s-au grăbit să impună restricţii, Suedia pare că are nevoie de mai mult timp pentru a reacţiona. Ludvigsson spune că a fi lent este pur şi simplu „preţul pe care îl plăteşti pentru că nu reacţioneazi excesiv”. „De multe ori, este un lucru bun. Nu poţi reacţiona exagerat la toate. Dar asta înseamnă, de asemenea, că reacţionezi puţin mai încet atunci când trebuie”, a explicat el. Alţii susţin că tradiţia Suediei ca una dintre cele mai paşnice ţări ale lumii – ultimul război la care a participat activ a fost în 1814 – înseamnă că este adesea slab pregătită pentru crize.

    Când pandemia a lovit, Finlanda a recurs la propriile rezerve de echipamente medicale de urgenţă şi la legile proiectate pentru o posibilă pandemie, în timp ce Suedia a trebuit să se bată cu alte ţări pentru a obţine măşti, iar guvernul cu greu a obţinut puterile de care avea nevoie. Întrebat dacă neimplicarea în război a afectat caracterul Suediei, Tegnell a răspuns: „Acest lucru se vede cel puţin în atitudinea faţă de importanţa pregătirii. Există ceva acolo. ”

    Epidemiologul de stat a minimalizat mult timp probabilitatea ca Suedia să fie puternic afectată de Covid-19, susţinând la începutul lunii martie că pandemia a atins atunci punctul culminant. În timp ce alte ţări precum Norvegia şi Danemarca s-au grăbit să protejeze azilele de bătrâni, Suedia a interzis vizitele abia în aprilie, când virusul făcea deja ravagii în multe unităţi. În 2015, guvernul suedez a impus restricţii privind imigraţia doar când municipalităţile suedeze suprasolicitate au avertizat că serviciile vitale sunt expuse riscului – şi cu mult după ce au acţionat alte ţări.

     

    Puterea semnificativă acordată conform constituţiei Suediei agenţiilor independente – care funcţionează aproape de guvern – contribuie, de asemenea, la explicarea deciziilor luate în 2015 şi 2020. Dacă Agenţia pentru Migraţie a avut influenţă în 2015, omologul din sănătate a avut un rol chiar mai central în abordarea pandemiei. „Consecinţa acestui fapt este că agenţiile sunt foarte puternice şi decid singure cum trebuie abordate crizele”, spune Madestam. Aceasta înseamnă că factorii de decizie sunt mai izolaţi de presiunea publică sau politică decât în alte ţări în care politicienii sunt cei care iau deciziile. Dar acest lucru a atras critici grele asupra guvernului din partea deputaţilor din opoziţie, care cer mai multă conducere politică într-o criză. Mattias Karlsson, liderul parlamentar al democraţilor suedezi, a declarat pentru FT în august că Tegnell este „un expert în virusuri, dar nu este un politician”, adăugând că „guvernul a vrut să se ascundă în spatele acestuia, astfel încât să nu poată fi învinuit.”

    Aylott crede că „spaţiul oferit de constituţia suedeză agenţiilor independente a creat probleme de responsabilitate democratică”.

    Abordarea poate funcţiona, deoarece suedezii au încredere mai mare în autorităţi decât cetăţenii majorităţii ţărilor europene. Dar chiar şi acest lucru este în pericol. „Mă tem că Suedia devine o societate mai polarizată şi cu mai puţină încredere decât acum 20-30 de ani. De fapt, mă îngrijorează foarte, foarte mult ”, spune Ludvigsson.

    O altă legătură între 2015 şi 2020 este guvernul lui Lofven. Prim-ministrul a fost sindicalist înainte de a deveni şef al social-democraţilor în 2012. „Politica nu-l interesează, nu pare să vrea să conducă. . . Înseamnă că procesul de elaborare a politicilor suedeze este uneori atât de mult descentrat de opinia publică suedeză şi europeană ”, spune Aylott.

    Wolodarski crede că Suedia poate schimba în cele din urmă strategia de luptă cu pandemia, dar este puţin probabil să recunoască că a greşit ceva – ca în 2015 cu imigraţia. Pe măsură ce numărul de cazuri creşte din nou, agenţia suedeză de sănătate publică are în vedere posibilitatea unor măsuri localizate, cum ar fi avertismente ca evitarea transportului public şi a centrelor comerciale, precum şi a contactului social cu membrii altor gospodării, ceea ce aduce ţara mai aproape de abordarea altora, dar totuşi o fereşte de restricţiile ca pe timp de război.

    „Este ceva tipic pentru suedezi”, spune Wolodarski. „Ne prefacem că am fost întotdeauna raţionali, dar ne schimbăm. Suedia se pricepe la schimbarea lucrurilor. Suntem foarte flexibili şi foarte pragmatici.”

  • Artistul Dan Bittman: “În Suedia, masca e opţională. Noi nu luăm decât lucrurile rele”

    Dan Bittman a amintit că purtarea măştii e opţională în Suedia. Solistul de la Holograf a ridicat şi alte semne de întrebare. Artistul se întreabă, retoric, cum de nu se formează cozi la spitale. Dan Bittman a contestat vehement, în ultimele zile, restricţiile impuse de autorităţi.

    Declaraţiile solistului de la Holograf au devenit virale în mediul online şi au stârnit un val de reacţii.
    Invitat de Marius Tucă în studioul Aleph News, cântăreţul a dat exemplul Suediei, unde masca e opţională. Artistul a ridicat un semn de întrebare şi în privinţa altor nereguli bătătoare la ochi.

    „Cârciumile sunt deschise până la o anumită oră. Lumea nu poartă mască, e opţional, fiecare poartă dacă vrea, dar în principiu nu se poartă mască şi aşa mai departe. Şi la fel e în foarte multe ţări de unde noi nu luăm decât lucrurile rele să le prezentăm ca să înfricoşăm populaţia României. Hai să fim serioşi! De ce?”, se întreabă Dan Bitman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Record de contaminări cu noul coronavirus în Suedia

    În ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 1.980 cazuri noi de coronavirus în Suedia, un număr record după cel înregistrat marţi, conform Agenţiei Suedeze de Sănătate.

    Au fost şi nouă decese, potrivit agenţiei ANSA.

    Suedia, singura ţară care nu a implementat blocaje împotriva pandemiei are o rată de deces pe cap de locuitor mult mai mare decât vecinii din nord, dar mai mică decât cea a unor ţări europene, precum Spania şi Anglia.

    Guvernul suedez a anunţat recent, potrivit „The Local”, că vârstnicilor nu li se mai recomandă autoizolarea. Guvernul a motivat acest lucru cu de rata mai scăzută a infectărilor şi cu impactul izolării asupra sănătăţii mentale

  • Suedezii au decis: Echipamentele chinezilor de la Huawei şi ZTE nu pot fi utilizate în reţeaua naţională 5G

    Autoritatea de reglementare pentu piaţa de telecomunicaţii din Suedia (PTS) a interzis utilizarea echipamentelor telecom produse de chinezii de la Huawei şi de la ZTE în construcţia viitoare reţele naţionale 5G, în contextul în care licitaţia pentru spectrul de radiofrecvenţă este programată pentru luna viitoare, potrivit Reuters.

    Guvernele europene au revizuit rolul companiilor chineze în construcţia reţelelor pe fondul presiunii venite dinspre SUA, care susţine că acestea reprezintă o ameninţare din punct de vedere al securităţii. Una dintre temeri vine din faptul că toate companiile chineze şi toţi cetăţenii din China sunt obligaţi prin lege să ajute statul în colectarea de informaţii.

    Serviciul de securitate din Suedia priveşte China ca fiind „una dintre cele mai mari ameninţări la adresa Suediei”.

    Marea Britanie a decis în luna iulie ca toate echipamentele Huawei să fie eliminate din reţeaua 5G a ţării până în 2027, devenin prima ţară europeană care ia această decizie.

    „Aceastsă interdicţie îi lasă pe operatorii de telecom cu mai puţine opţiuni şi aduce riscul unei implementări mai lente a tehnologiei 5G în pieţele unde competiţia este redusă”, a notat Ben Wood, şeful diviziei de cercetare din cadrul CCS Insight.

    Interdicţia pentru Huawei şi ZTE s-ar putea dovedi favorabilă pentru competitorii din piaţa de echipamente telecom, precum suedezii de la Ericsson şi finlandezii de la Nokia.

    PTS a mai anunţat că toate companiile care participă la licitaţia 5G trebuie să elimine echipamentele Huawei şi ZTE până în ianuarie 2025.