Din rolul de director al diviziei de operaţiuni, din care coordonează peste 400 de angajaţi, cea mai recentă realizare a Mirjanei Krolo se leagă de implementarea serviciului
Claims Tracker, care propune un nou mod de soluţionare a daunelor Casco pentru persoane fizice. „Vorbim practic de o simplificare a celui mai important punct al interacţiunii dintre un client şi o companie de asigurări. Vom continua în acest an implementarea serviciului Claims Tracker şi pe alte linii de business”, explică ea. Aceasta se adaugă celorlalte obiective ale Allianz-Ţiriac stabilite pentru anul în curs: simplificarea şi creşterea vitezei de reacţie în relaţie cu clientul, precum şi digitalizarea proceselor interne cu scopul eficientizării operaţiunilor. Mirjana Krolo este de părere că ideea potrivit căreia femeile şi bărbaţii pot avea contribuţii complet diferite în managementul unui business, în funcţie de un aşa-zis specific de gen, este doar un stereotip. „Din experienţa personală, pot spune că femeile şi bărbaţii se aseamănă în ceea ce priveşte competenţele, înclinaţiile şi atitudinile mai mult decât am putea deduce din percepţia generală. Aşadar, nu consider că existe anumite calităţi care să caracterizeze doar femeile din business, nu şi bărbaţii. Secretul succesului în business este acelaşi pentru toată lumea: determinare, muncă, seriozitate, încredere şi spirit de echipă”, spune ea.
Tag: succes
-
Lucia Costea, CEO, Secom: „Stabiliţi principiile care vă ghidează şi nu vă abateţi de la ele”
„În ultimii trei ani sunt mândră că am reuşit să continuăm dezvoltarea sustenabilă a companiei Secom, realizare ce se traduce printr-o creştere anuală constantă cu două cifre a vânzărilor, prin extinderea portofoliului cu produse inovatoare din segmentul suplimente, dar şi cosmetice naturale şi ceaiuri premium, dezvoltarea reţelei proprii de retail – care a ajuns în prezent la 14 magazine – şi, nu în ultimul rând, creşterea echipei”, descrie Lucia Costea evoluţia businessului de suplimente alimentare pe care l-a dezvoltat împreună cu soţul său. Din punctul de vedere al antreprenoarei, în acest moment în România oricine, bărbat sau femeie, care crede în sine, care este hotărât şi perseverent poate avea o carieră de succes, în orice domeniu: „Cred că mulţi dintre factorii care susţin succesul fiecăruia sunt învăţaţi şi nu înnăscuţi. Creştem în fiecare zi ca oameni, acceptând provocările mediului, învăţând lucruri noi, experimentăm adaptând practici pe care le observăm la cei din jurul nostru, indiferent că vorbim de persoane de sex feminin sau masculin”. Echilibrul între carieră şi viaţa personală este un obiectiv pentru Lucia Costea, pentru care spune că face eforturi în mod constant şi conştient şi pe care reuşeşte deseori să îl atingă: „În primii ani în care am pus bazele businessului Secom, am pus viaţa personală în plan secund. În timp însă, am reuşit să construiesc o echipă de încredere pe care să mă pot baza şi, astfel, mi-am recăpătat echilibrul, pe care mă străduiesc să îl păstrez şi astăzi”.
Profilul LUCIEI COSTEA a apărut în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, a cărui varianta digitală o puteţi răsfoi aici.
-
105 Cele mai puternice femei din business: Anca Bidian, CEO, Kiwi Finance: „Nimeni nu te poate obliga să faci ceva dacă tu nu vrei”
Potrivit Ancăi Bidian, 2019 a fost cel mai bun an din istoria Kiwi Finance. „Am avut o lună în care am iniţiat aproximativ 20% din totalul aplicaţiilor de credite ipotecare din tot sistemul bancar.” Pentru 2020, cel mai important şi ambiţios proiect este „platforma digitală de brokeraj de credite pe care o vom lansa în a doua parte a anului”. Anca Bidian spune că în toată cariera sa nu s-a gândit niciodată că a fost dezavantajată de faptul că este femeie, din contră, consideră că întotdeauna acest aspect a reprezentat un avantaj. În opinia sa, fiecare dintre noi este tratat aşa cum permite să fie tratat, iar acest lucru nu are legătură nici cu genul, nici cu naţionalitatea, nici cu vârsta, ci doar cu respectul pe care fiecare îl are pentru sine. Executivul de la Kiwi Finance consideră că în business o femeie este primul rând intuitivă, „ceea ce nu întâlnim foarte des, dacă nu deloc, la bărbaţi”, şi aduce feminitate, estetică şi nu de puţine ori un grad de sofisticare. Anca Bidian spune că nu a fost niciodată de acord cu dualismul dintre viaţa personală şi profesională, „prezentat de multe chiar antitetic”. Ea crede că drama apare exact atunci când punem o barieră între cele două, „de parcă trăim două vieţi diferite, când de fapt echilibrul înseamnă calitatea timpului şi nu numărul de ore împărţite între cele două vieţi.” Secretul este, după părerea sa, „să fii în pielea ta” tot timpul şi să-ţi controlezi viaţa. „Nimeni nu te poate obliga să faci ceva dacă tu nu vrei, pentru că fiecare decide ce vrea, ce e important şi ce priorităţi are”.
Profilul Ancăi Bidian a apărut în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, a cărui varianta digitală o puteţi răsfoi aici.
-
Mihaela Feodorof, Performanceway: A trecut vremea liderilor plini de aer şi goi de conţinut care recită reţete de succes. Această încercare globală readuce în prim plan liderul smerit
În această perioadă, liderii companiilor trebuie să comunice cu toţi angajaţii, atât direct cât şi prin toate nivelele de management, precum şi să dea dovadă de umanitatea în relaţia cu oamenii, crede Mihaela Feodorof, executive coach si business consultant la compania de consultanţă Performanceway. A trecut vremea liderilor care animă echipele prin carismă şi public speaking, afirmă ea.
”Liderul egal în atitudine va fi cel câştigător. Cred cu tărie că această încercare globală readuce în prim plan liderul smerit. Nu umil, ci cu măsură. A trecut vremea liderilor plini de aer şi goi de conţinut care recită reţete de succes şi animă echipele prin carismă şi public speaking. Aceste abilităţi se dezvoltă, pe când valorile trăite, asumate, nu doar afişate pe pereţi, conving”, a declarat Mihaela Feodorof.
Oamenii îşi vor aduce aminte de şefii care s-au pus în slujba lor, a angajaţilor, atât pentru a le asigura veniturile necesare bunului trai, cât şi pentru a avea cu cine să-şi continue activitatea şi să crească businessul, crede consultantul.
”Onestitatea discursului, smerenia în relaţii şi autenticitatea în abordarea situaţiilor sunt caracteristicile care vor contura profilul noului lider. Atât societatea, cât şi individul, se vor scutura de praful superficialităţii şi al falsei imagini”, adaugă Feodorof.
În ceea ce priveşte relaţia dintre manager şi angajaţi în această perioadă, ea crede că aceasta se transform în una de parteneriat, cu scopul de a motiva angajatul să aducă plusvaloare proiectelor.
”Relaţia manager-angajat capătă valenţa relaţiei de parteneriat şi se exprimă prin plural şi performanţă sporită. Cum anume? Rolul directiv al managerului nu produce efecte în munca la distanţă. Ceea ce se doreşte acum mai mult ca niciodată este angajamentul celui care îşi asumă munca şi îşi aduce astfel plusvaloarea sa la proiect. De la “fac ce mi se cere” la “disponibilitatea de a pune umărul la proiectele comune” este un pas enorm în eficienţa individuală şi la nivelul echipei. Aceste etape prin care trece relaţia de muncă redefineşte cultura organizaţiei în una a performanţei”, concluzionează Mihaela Feodorof.
-
Conduce o afacere de livrări de peste 2 miliarde de dolari, dar el continuă să livreze mâncare cu maşina alături de angajaţii săi
După ce a încercat, fără succes, să găsească o companie care să ofere servicii de livrare a mesei pentru nopţile petrecute la birou, William Shu a decis să înfiinţeze el însuşi, alături de un bun prieten, un astfel de business. Aşa a apărut Deliveroo, serviciu prezent astăzi în circa 200 de oraşe din peste zece ţări.
William Shu s-a născut în decembrie 1979, în Connecticut, SUA, într-o familie taiwaneză, şi a urmat Universitatea Northwestern. Primul său loc de muncă, în 2001, a fost ca bancher de investiţii, în cadrul Morgan Stanley din New York, iar mai târziu a lucrat ca analist pentru A.C. Capital Advisors şi ESO Capital. În 2012 a absolvit Wharton Business School. Doar un an mai târziu, alături de prietenul său din copilărie, Greg Orlowski, care lucra ca inginer software, a fondat Deliveroo.
Lui Shu i-a venit ideea de a pune bazele unui business de livrări în timp ce lucra în biroul din Londra al companiei Morgan Stanley, unde a sesizat lipsa opţiunilor de livrare de la restaurante când rămânea la birou până târziu în noapte. El a fost, de altfel, primul curier al companiei, livrând mâncare în fiecare zi timp de opt luni pentru a înţelege experienţa clienţilor. Veniturile companiei vin din comisioanele plătite de restaurante şi de clienţi pentru fiecare comandă, care este plasată prin intermediul aplicaţiei sau al site-ului companiei, fiind livrată apoi de către curieri cu maşina, bicicleta sau motocicleta.
Deliveroo a funcţionat la Londra în primii doi ani, crescând prin intermediul recomandărilor. În 2015, compania s-a extins la nivel internaţional, primele oraşe din afara Marii Britanii în care a ajuns fiind Paris, Berlin şi Dublin. În februarie 2016, Orlowski, care lucrase în funcţia de CTO, a hotărât să se retragă din business, motivând că vrea să petreacă mai mult timp cu soţia sa la Chicago după naşterea fiicei lor. La jumătatea lunii iunie 2016, cei doi antreprenori au primit premiul pentru „Cei mai bun fondatori ai unui start-up”, care se acordă companiilor de tehnologie, în cadrul evenimentului „The Europas Startup Conference and Awards”. Compania a primit, de asemenea, titlul de „Start-up-ul cu cea mai rapidă creştere a anului”.
În aprilie 2017, compania a lansat Deliveroo Editions, un concept care se concentrează pe dezvoltarea unei reţele de „bucătării fantomă”– bucătării situate în restaurante, dar separat de bucătăriile proprii ale acestora, fiind folosite doar pentru pregătirea meselor destinate livrării. În acelaşi an, businessul a lansat şi Deliveroo Plus, un serviciu de abonament care oferă clienţilor din Marea Britanie livrare gratuită nelimitată.
Shu, care ocupă funcţia de CEO al companiei, continuă încă să livreze mâncare clienţilor din Londra la fiecare câteva săptămâni. El a primit o serie de critici pentru că şi-a majorat salariul personal cu 22,5%, la 125.000 de lire sterline pe an, în ciuda unor pierderi masive înregistrate de companie în anul 2016, cauzate în principal de cheltuielile administrative, cum ar fi angajarea unui personal nou şi deschiderea unui nou birou în Londra, dar şi de bonusurile acordate de Shu directorilor şi sutelor de angajaţi din sediul central, care s-au ridicat la aproape 4,5 milioane de lire sterline.
În decembrie 2017, un studiu realizat de compania de consultanţă macroeconomică Capital Economics a arătat că Deliveroo a contribuit la crearea a 7.200 de locuri de muncă în Marea Britanie, la nivelul întregii industrii a restaurantelor, de la lansarea sa în 2013, crescând totodată şi veniturile industriei cu 460 de milioane de lire sterline până în iunie 2017. Anul trecut, businessul a obţinut o investiţie de 575 de milioane de dolari din partea gigantului Amazon, „ceea ce i-a crescut, probabil, valoarea la peste 2 miliarde de dolari”, potrivit Business Insider. În prezent, Deliveroo operează în circa 200 de oraşe prin intermediul unei echipe de peste 5.600 de angajaţi, în timp ce numărul colaboratorilor este de aproximativ 20.000 de persoane.
-
Cum a reuşit un copil crescut la orfelinat să construiască de la zero mai multe afaceri de succes
Mariusz Świtalski s-a născut pe 19 mai 1962 în Polonia. Copilăria şi-a petrecut-o într-o serie de orfelinate, în cea mai mare parte locuind într-un adăpost condus de măicuţe, în Szamotuły. Antreprenorul a absolvit o şcoală profesională de instalatori cu durată de doi ani, iar în anii ’80 s-a ocupat cu încheierea tranzacţiilor la târgul de la Poznań, mai apoi specializându-se în producţia cafelei şi în distribuţia de componente hardware.
În 1987 a intrat în lumea antreprenoriatului, fondând Elektromis, o întreprindere care importa produse de cofetărie, bere, băuturi spirtoase şi echipamente radio şi TV. În numai doi ani compania se transformase dejaîntr-un business uriaş.În 1992 Elektromis ajunsese la 50 de depozite în toată Polonia şi avea un profit de 168 de milioane de zloţi polonezi. Un an mai târziu Świtalski a transformat Elektromis în Eurocash, care a devenit cel mai mare lanţ de comerţ cu ridicata din Polonia. În 1995 a vândut compania retailerului Jerónimo Martins. În acelaşi an, a fondat discounterul Biedronka, achiziţionat în 1998 de către aceeaşi companie, la data tranzacţiei businessul având deja 243 de sucursale.
Antreprenorul a fost, de asemenea, proprietarul săptămânalului „Miliarder” şi a pus umărul la înfiinţarea publicaţiei „Nie”, fondată de Jerzy Urban. A fondat totodată banca Posnania, care a fost însă închisă în 1995. În 1998, Świtalski a fondat lanţul de magazine de cartier Żabka, ale cărui acţiuni au fost cumpărate în 2000 de fondul AIG. În 2011, a lansat fondul de investiţii în imobiliare Sowiniec FIZ. Antreprenorul deţine un teren între Puszczykowo, lângă Poznań şi Sowiniec, iar la sfârşitul anilor ’90 a cumpărat şi loturi în Poznań, în imobilul de locuinţe Naramowice. În 2013, a creat magazinul de discount Czerwony Torebka, însă în aprilie 2015 conducerea companiei a decis lichidarea afacerii. În vara aceluiaşi an toate magazinele au fost închise, iar businessul şi-a încetat activitatea. Tot în 2015 Mariusz Świtalski a fost numit al 40-lea cel mai bogat om din Polonia de către publicaţia „Wprost”.
Astăzi, lanţul de magazine Żabka deţine un număr de peste 6.000 de unităţi proprii şi circa 4.200 de unităţi în sistem de franciză, înregistrând zilnic circa 2,2 milioane de clienţi, potrivit datelor publicate pe site-ul companiei. Platforma owler.com indică faptul că businessul are venituri anuale de circa 370 de milioane de dolari.
Compania Eurocash a înregistrat în 2017 venituri de peste 5 milioane de euro şi în prezent are un portofoliu de peste 1.500 de branduri şi 11.000 de produse de la 600 de furnizori, iar compania Biedronka, care în 2017 a înregistrat venituri de circa 11 miliarde de dolari, este în prezent cea mai mare reţea de retail din Polonia, cu 2.932 de magazine situate în peste 1.100 de oraşe şi aproximativ 2.800 de angajaţi.
-
Cea mai bună carte de business pe care am citit-o nu este despre succes, ci despre eşec, greşeli, trădări şi luptele între acţionari
Cea mai bună carte de business pe care am citit-o în 2019 este „Povestea de la colţul mesei”, în care Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama, îşi povesteşte viaţa şi mai ales istoria acestui brand.
Probabil că este cea mai bună carte de business pe care am citit-o în ultimii zece ani.
Într-o lume în care toţi vor să povestească despre succes, despre strategii de business, despre idei geniale, despre leadership, Cătălin Mahu vine cu o sinceritate extraordinară şi povesteşte versiunea lui despre celebra ruptură din spatele lanţului La Mama, atunci când Dragoş Petrescu şi Daniel Mischie au plecat cu oameni, idei, locaţii şi au înfiinţat lanţul concurent City Grill.Aeastă carte ar trebui să fie predată în şcolile de business din România şi la cursurile de antreprenoriat.
Fiecare afacere, fiecare succes, fiecare brand creat are în spate o poveste care, dacă ar fi spusă în realitate, s-ar da la o parte toată aureola succesului.
Toată lumea spune că în România educaţia financiară este la pământ, că educaţia antreprenorială de-abia acum începe şi că 30 de ani sunt prea puţini pentru o clasă de business adevărată.
Dar dacă dincolo de succes patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri, managerii nu vorbesc şi despre greşeli, despre eşecuri, cei care vin din spate şi din lateral nu au de unde să înveţe.
În decembrie, la conferinţa ZF Afaceri de la zero organizată în Bucureşti în parteneriat cu Banca Transilvania, i-am întrebat pe cei aproape 200 de mici şi mijlocii antreprenori din sală cine ar vrea să vorbească despre eşec şi despre greşelile pe care le-au făcut în business. Nu s-au ridicat mai mult de cinci mâini.
Antreprenorii nu prea vor să vorbească despre acest lucru având în vedere că în România insolvenţa, falimentul, greşeala sunt încă taxate.
Octavian Radu, patronul Diverta şi al multor alte afaceri, unele de succes, altele mai puţin, spune că a pierdut zeci de milioane de euro în business şi ar putea să vorbească ani întregi despre acest lucru. Sper să o facă, pentru ca măcar viitorii antreprenori să nu o ia de la capăt. Şi să greşească mai puţin.
Economia şi businessul din România au nevoie de exemple pozitive, de antreprenori şi companii care au crescut de la zero şi au ajuns undeva sus, dar, la fel, există nevoie de bibliografie în privinţa greşelilor pe care aceştia le-au făcut.
Business Magazin va încerca să aducă în prim-plan greşelile pe care le-au făcut antreprenorii români în cariera lor de business, pe care acum pot să le povestească cu detaşare şi fără încrâncenare.
Multe dintre prieteniile care apoi se transformă în asocieri în business ajung în final la despărţiri crâncene, cu cuţitele pe masă, cu lungi procese în tribunale şi cu o energie irosită din motive de orgoliu, de ambiţie etc. Dar până la urmă acestea sunt şi calităţile care duc un business înainte.
Alegerea oamenilor cu care să lucrezi este poate mult mai importantă de la un anumit nivel încolo decât câştigul pe care poţi să-l obţii. Sigur, un antreprenor nu poate face nimic decât dacă vrea să rămână un PFA.
M-aş bucura dacă antreprenorii din România – mai mari şi mai mici – şi-ar deschide porţile businessurilor lor şi ar povesti despre succes, dar şi despre greşeli, eşecuri, trădări şi despărţiri.
Până atunci, vă recomand să citiţi cartea lui Cătălin Mahu, „Povestea de la colţul mesei”. Poate fi una dintre cele mai bune investiţii în educaţia antrepreorială pe care puteţi să le faceţi.
-
Nu trebuie să lucrezi 80 de ore pe săptămână ca să ai succes. Care este „doza” zilnică recomandată pentru munca, potrivit unuia dintre cei mai bogaţi antreprenori ai lumii
Tobias Lutke, fondatorul şi CEO-ul platformei de comerţ online Shopify, este de părare că să munceşti 80 de ore pe săptămână nu este absolut necesar ca să ai succes.„Când vine vorba despre munca creativă, nu poţi să trişezi. Convingerea mea este că există cinci ore zilnice de creativitate în ziua fiecăruia”,a declarat Lutke într-o postare pe Twitter. „Tot ce vreau de la Shopify este patru ore din cele direcţionate în companie.”
CEO-ul Shopify şi-a împărtăşit opinia ca răspuns al unei conversaţii pe Twitter ce dezbătea dacă să munceşti nopţile sau în weekenduri este necesar pentru succes.„Majoritatea oamenilor care au schimbat lumea au fost workaholici” a declarat un CEO în ziua de Crăciun. Lutke este însă de altă părere.
„Nu am lucrat niciodată o noapte” a mai spus Lutke într-o altă postare pe Twitter. „Singurele perioade în care am lucrat mai mult de 40 de ore pe săptămână a fost când mi-am dorit foarte mult acest lucru. Am nevoie de aproximativ opt ore de somn pe noapte. La fel este pentru toată lumea, fie că acceptăm acest lucru sau nu”, a spus el.Lutke are o avere evaluată la 3,6 miliarde de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes şi a construit o companie care are o capitalizare de piaţă de 48 de miliarde de dolari.