Tag: subventii

  • Lider în ţara buldoexcavatoarelor

    Liviu Neagu a fost primul angajat al Bergerat Monnoyeur în România, în anul 1991. După mai bine de 24 de ani de dezvoltare a pieţei şi de vândut buldoexcavatoare şi alte utilaje cu nume complicate, Liviu Neagu este convins de legătura indestructibilă dintre calitatea guvernării şi predictibilitatea mediului de business. În ultimii ani, s-a vehiculat intens ideea că mediul de business se poate dezvolta independent de politic şi că multe dintre investiţiile care s-au făcut în România pot acţiona independent de deciziile guvernanţilor. Dacă sunt unele segmente de piaţă în care cererea cu oferta s-au reglat (cum este cazul outsourcingului sau al lohnului), industriile de anvergură au nevoie de ceea ce Liviu Neagu numeşte viziune.

    Managerul care conduce vânzările utilajelor CAT în România, dar şi ADUC (Asociaţia Distribuitorilor de Utilaje de Construcţii) crede că ceea ce se întâmplă acum pe piaţa utilajelor are strictă legătură nu numai cu starea economică a Europei, dar mai ales cu lipsa de viziune a guvernelor care au condus până acum România. „Piaţa construcţiilor e un domeniu ciudat. Sunt realizări, în oraşele mari s-au făcut schimbări, dar foarte încet şi nu sunt duse până la capăt. Chiar dacă o parte din transformare a avut loc, ea nu este completă. Din păcate însă, calitatea pieţei construcţiilor şi viziunea din spatele ei sunt primele care se văd. Dacă ai autostrăzi, dacă ai parcări, dacă ai parcuri de birouri, dacă e frumos.“

    Piaţa construcţiilor a fost în creştere în 2015, anul fiind considerat cel mai bun de la debutul crizei economice încoace; creşterea s-a bazat însă aproape exclusiv pe investiţiile private, lucrările de infrastructură întârziind încă să genereze un avans important pentru această piaţă. În primele şapte luni ale acestui an, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că volumul lucrărilor de construcţii a crescut în total cu 11,6%, în contextul în care clădirile nerezidenţiale au înregistrat un plus de 17,7%, cele rezidenţiale – o creştere cu 11,5%, în timp ce construcţiile inginereşti, sau de infrastructură, au consemnat un plus de doar 2,4%.

    Efectul creşterii pieţei s-a văzut imediat şi în excelurile lui Liviu Neagu: piaţa de utilaje a crescut anul acesta cu 20% şi a ajuns până la 1.600 utilaje noi vândute – „Chiar dacă este cel mai bun an de după criză, suntem încă la jumătate faţă de ceea ce se întâmpla în perioada de vârf a pieţei (în anul 2008 s-au vândut 3.400 de utilaje noi). Problema nu este însă că nu se vând la fel de multe utilaje, pentru că trebuie să ne obişnuim cu noile date de piaţă, cu realitatea. Problema este că nu se vând utilaje pentru că România nu e pe harta investiţiilor mari şi pentru că nici măcar utilajele existente în piaţă nu lucrează la capacitate – un utilaj lucrează în medie 2.000 de ore pe an la nivel mondial, or în România media este sub 1.000 de ore“.

    Cifrele nu arată ca în vremurile bune, dar ar fi arătat şi mai prost dacă nu ar fi fost active subvenţiile din exerciţiul bugetar 2007-2013, pentru care România a avut o perioadă de graţie de doi ani. „Subvenţiile au aceelerat mult achiziţia de utilaje, ceea ce e bine pentru că este nevoie în piaţă de utilaje de construcţii, dar pe de altă parte ar trebui să le dăm şi de lucru“, spune Liviu Neagu, care precizează că impactul achiziţiilor pe baza subvenţiilor europene a fost undeva la 45% din piaţa totală de utilaje a acestui an, iar în tot acest exerciţiu bugetar subvenţiile au însemnat între 40 şi 70% din piaţă. Două treimi din utilajele vândute fac parte din brandurile  premium: Caterpillar, Komatsu, Volvo, Wirtgen, Liebherr sau Aman. Cumpărătorii sunt, conform lui Liviu Neagu, în proporţie de 90% companii româneşti, „oameni care au pornit cu un copiator şi vânzând telefoane mobile şi au făcut mai târziu construcţii, sau firme care au lucrat proiecte mici şi vor să se extindă“. 

    Din cele 1.600 de utilaje vândute anul acesta, 25% au plecat către clienţi de la Bergerat Monnoyeur, grup care va atinge astfel afaceri de 50 de milioane de euro în 2015. Bergerat Monnoyeur face parte din grupul Monnoyeur, care este prezent în România prin patru companii cu afaceri toate estimate pentru 2015 de 170 milioane de euro. Dintre acestea, cel mai mare business îl aduce IPSO (dealer oficial al tractoarelor John Deer şi axat în general pe utilaje agricole), care va atinge afaceri de 110 milioane de euro la finalul acestui an. Din grup mai fac parte Sitech şi Energia, specializate pe noi tehnologii, respectiv pe energie (motoare, power systems, cogenerare, energii convenţionale şi neconvenţionale). „Ca grup, suntem prezenţi doar în domenii cheie: agricultura, energia, construcţiile şi noile tehnologii. Suntem mereu prezenţi în acele segmente pe care le considerăm calde. În tot ceea ce facem, suntem lideri de piaţă, pentru că sloganul nostru este «game changers» şi trebuie să fim mereu capabili să schimbăm regulile jocului, să dăm un nou sens businessului în care activăm. Aceasta este cerinţa acţionarilor şi avem sistematic şedinţe în care ei ne cer să le dăm idei, să analizăm trenduri sau să le prezentăm studii de caz pe care să le exporte şi în alte ţări“, spune Liviu Neagu, care consideră că viziunea pe care grupul a avut-o pentru România (şi nu numai) i-a făcut lideri de piaţă.

    Managerul povesteşte că Bergerat Monnoyeur a intrat pe piaţa din România la începutul anilor ’90, când utilajele de construcţii erau un lux pentru o piaţă care trecea prin schimbări masive. „În primii 10 ani, nu s-a vândut nimic sau aproape nimic; era însă vorba de o strategie pe termen lung, era o piaţă care în sine se construia şi trebuia să fim aici, să avem răbdare, să educăm piaţa. Eu am fost primul angajat. În primii zece ani, vorbeam numai la viitor despre planurile şi vânzările de aici. Atunci, îi spuneam unui potenţial client că un Caterpillar costa cam 100.000 de dolari şi el îmi spunea că echivalentul rusesc al acelui utilaj era cam 10.000 de dolari. Cum să dea de zece ori mai mult? Dar lucrurile s-au schimbat. E nevoie de viziune şi proiecte pe termen lung. Este ceea ce se întâmplă în ţările foarte dezvoltate sau în ţările mai puţin dezvoltate, dar bogate, cum este China. Ne trebuie viziune nu ca să vindem utilaje, ci ca să putem lăsa ceva în urmă.“ 

    Pentru strategie însă, „e nevoie de jucători de şah care să vadă 20-30 de mutări înainte“, crede Liviu Neagu, care nu vrea să intre în politică, dar şi-ar oferi serviciile într-un grup de strategie care să ofere consultanţă guvernului. Unul dintre primele sfaturi pe care le-ar da ar fi ca statul să dea drumul la lucrările mari, de anvergură, care ar pune România pe harta marilor proiecte şi care ar impulsiona toate pieţele conexe. Ar impulsiona, desigur, şi vânzările de utilaje şi poate, astfel, România nu ar mai fi ţara unde vânzările de utilaje sunt dominate autoritar (cu 40% din vânzări) de buldoexcavator, utilajul multifuncţional pe care cunoscătorii îl numesc maşina săracului, deşi costă de la 60.000 de euro în sus. „Este o maşină polivalentă, dar nu este o maşină de productivitate. Când o ţară vinde predominant buldoexcavatoare, denotă că nu derulează proiecte mari. În alte ţări, utilajele de productivitate ajung să depăşească piaţa BSP“, explică Liviu Neagu. 

    Pentru 2016, directorul Bergerat Monnoyeur este optimist-realist-rezervat. Vorbeşte despre o creştere de 5% faţă de 2015, când vânzările au crescut cu 20% faţă de 2014, dar vorbeşte şi despre faptul că va fi primul an fără subvenţii şi încă nu poate estima ce efect va avea acest lucru asupra pieţei, indiferent de trendul pe care merge aceasta.


     

  • CFR Călători va primi în acest an subvenţii de 1,05 miliarde lei, în scădere

    Astfel, Regiotrans va primi în acest an o subvenţie de 142,09 milioane lei, mult sub suma încasată anul trecut, de 229,13 milioane lei.

    În total, subvenţiile acordate operatorilor feroviari de călători scad în acest an de la 1,53 miliarde lei în 2014 la 1,32 miliarde lei, potrivit datelor transmise MEDIAFAX de Ministerul Transporturilor, la solicitarea agenţiei.

    Transferoviar Călători SRL va primi subvenţii de 62,31 milioane lei, apropiate de cele de anul trecut, de 62,2 milioane lei.

    Interregional Călători va primi de la stat finanţări de 21,91 milioane lei, în scădere faţă de cele de 24,86 milioane lei de anul trecut.

    În ceea ce priveşte Softrans, care nu a primit anul trecut subvenţii, anul acesta va încasa 10,7 milioane lei.

    “În conformitate cu legislaţia naţională şi europeană, compensaţia în transportul feroviar de călători se acordă nediscriminatoriu, în funcţie de doi indicatori, indicatorul tren-km şi indicatorul călător-km, în conformitate cu principiile de acordare a compensaţiei, prevăzute la art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu criteriile şi condiţiile aprobate prin hotărârea de aprobare a actelor adiţionale la contractile de servicii publice încheiate cu operatorii de transport feroviar de călători”, precizează Ministerul Transporturilor.

    Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat operatorilor feroviari de călători, pentru susţinerea transportului feroviar public. Fiecare operator (de stat sau privat) poate primi sumele asigurate în condiţiile realizării volumului de tren-km şi călători-km estimaţi şi asumaţi a fi realizaţi.

    Astfel, pentru trenurile Interregio, suma acordată este de 48,631 lei/mia de călători-km transportaţi, în timp ce pentru trenurile Regio se acordă o subvenţie de 231,607 lei/mia de călători-km transportaţi. De asemenea, pentru numărul de tren-km propus se acordă o subvenţie de 13.818,45 lei/mia de tren-km realizaţi.

    Totodată, în anul 2015 s-a constituit o rezervă de pachet minim social aferent Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” SA pentru secţiile de circulaţie neinteroperabile neînchiriate (8,64 milioane lei), şi o rezervă pe secţiile de circulaţie neinteroperabile închiriate dar neoperate la data stabilirii cuantumului compensaţiei (18,31 milioane lei), ca urmare a ridicării licenţei de siguranţă unui operator.

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • Bilanţul campaniei: ce donaţii şi subvenţii au primit candidaţii la prezidenţiale

    La capitolul alianţe şi partide, cele mai mari donaţii le-a primit Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal – 2.844.733 lei (din care 2.444.393 lei de la persoane fizice şi 400.340 lei de la persoane juridice).

    Pe locul al doilea s-a situat Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC – 2.717.769 lei (din care 2.148.475 lei de la persoane fizice şi 569.294 lei de la persoane juridice), urmată de Partidul Mişcarea Populară (810.050 lei, din care 714.050 lei de la persoane fizice). Restul partidelor şi al alianţelor au declarat donaţii mult sub 100.000 de lei.

    La capitolul candidaţi independenţi, cele mai mari donaţii le-a primit Călin Popescu-Tăriceanu (646.491 lei, din care 596.191 lei de la persoane fizice), urmat de Monica Macovei (283.766 lei, din care 204.874 lei de la persoane fizice) şi Teodor Meleşcanu (164.900 lei, exclusiv de la persoane fizice).

    Totodată, AEP a comunicat şi cuantumul subvenţiilor primite de partidele politice în luna octombrie, conform cu prevederile Legii nr.334/2006 şi ale Hotărârii de Guvern nr.749/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    Suma cea mai mare a primit-o PSD – 292.526,84 lei, urmat de PNL – 203.284,48 lei, PDL – 142.118,90 lei şi PP-DD – 122.922,16 lei. Totalul subvenţiilor primite în octombrie de partidele politice a fost de 810.050 lei.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    14,4%
    cu atât a crescut în septembrie faţă de august valoarea sumelor refuzate la plată de băncile comerciale, la 648,4 milioane de lei, după ce în august aproape s-a înjumătăţit faţă de iulie, iar în octombrie 2013 fusese de 667,77 mil. lei, conform BNR

    9.000
    numărul de autovehicule noi înmatriculate de către companiile de leasing operaţional în primele 9 luni, cu cca 1.000 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi reprezentând cca 15% din toate înmatriculările de maşini de pasageri şi vehicule comerciale uşoare

    300 mil. euro
    cu atât au crescut exporturile de produse agricole în primele 7 luni, în timp ce importurile s-au redus cu 50 mil. euro, după ce primele şase luni valoarea exporturilor a fost de 2,03 mld. euro (cu cca 10% peste nivelul din S1 2013), iar cea a importurilor de 2,32 mld. euro (cu 1,1% mai mult)

    25.000 euro
    subvenţia alocată pentru tinerii cu vârsta între 18 şi 25 de ani care îşi înfiinţează firme într-un domeniu strategic de dezvoltare, prin programul “România Start-up”, finanţarea totală alocată în acest scop fiind de 100 mil. euro

    9,1%
    cu atât ar urma să crească în acest an piaţa de IT din România, la 5,4 mld. lei, surclasând evoluţia din majoritatea ţărilor din regiune, potrivit Business Monitor International (BMI)

    4%
    cu atât a crescut în august faţă de aceea şi lună a anului trecut cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în timp ce faţă de luna iulie 2014 a scăzut cu 0,7%

  • Banii albi pentru partide s-au împuţinat în septembrie

    Suma este de departe cea mai mică din acest an, ţinând cont că minimul de până acum a fost atins în lunile ianuarie, februarie şi aprilie (455.180 lei), iar maximul în luna mai (608.485 lei), în timp ce în iulie şi august, subvenţia totală s-a ridicat la 506.282 lei.

    Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, PSD a primit în septembrie subvenţii de 73.473,45 lei, PNL – 51.058,60 lei, PDL – 35.695,75 lei, PP-DD – 30.874,14 lei. PC a primit 7.141,13 de lei, UNPR – 3.359,59, Forţa Civică – 1.237,56 şi PNŢCD – 618,78 lei.

    Conform legii de finanţare a partidelor politice, partidele politice primesc lunar de la bugetul de stat o sumă calculată în funcţie de numărul de voturi primite la alegerile parlamentare şi locale.

    UDMR nu este cuprinsă în această statistică întrucât, începând din martie 2009, nu a mai primit subvenţii de la buget ca partid politic, ci numai ca ONG reprezentativă pentru comunitatea etnică maghiară.

  • Partidele au primit în septembrie subvenţii de la buget de 203.459 de lei. Câţi bani a primit fiecare partid în parte

    Potrivit unui al Autorităţii Electorale Permanente remis, luni, agenţiei MEDIAFAX, Partidul Social Democrat a primit în septembrie subvenţii de la bugetul de stat în valoare de 73.473,45 lei, Partidul Naţional Liberal – 51.058,60 lei, Partidul Democrat Liberal – 35.695,75 lei, Partidul Poporului – Dan Diaconescu – 30.874,14 de lei.

    De asemenea, Partidul Conservator a primit, în aceeaşi lună, de la bugetul de stat 7.141,13 de lei, Uniunea Naţională pentru Progresul României – 3.359,59, Forţa Civică – 1.237,56 şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 618,78 lei.

    AEP precizează că suma totală primită de partide ca subvenţie de la buget în septembrie este de 203.459 de lei.

  • Directorul suspendat al APIA Suceava, cercetat în cazul subvenţiilor ilegale, repus în funcţie

    Mogoş a declarat corespondentului MEDIAFAX că de miercuri a încetat suspendarea sa din funcţia de director executiv al APIA Suceava.

    “De ieri mi-am reluat activitatea”, a spus directorul APIA Suceava.

    El a menţionat că urmează să intre în concediu de odihnă, iar după această perioadă să-şi desfăşoare activitatea într-un alt centru judeţean al APIA.

    “La întoarcerea din concediu e posibil să merg într-un alt centru judeţean pentru o perioadă de timp”, a spus Mogoş, care a adăugat că această detaşare la un centru din alt judeţ se va face la solicitarea procurorilor DNA.

    Mogoş a precizat că în dosar se continuă cercetările şi că este posibil să mai fie chemat la audieri. El nu a dat alte detalii în privinţa anchetei din acest caz, şi nici în ceea ce priveşte încetarea suspendării sale din funcţia de director executiv al APIA Suceava.

    Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, Dorel Gheorghe Benu, directorul APIA Suceava, Eugen Mogoş, directorul adjunct al APIA Suceava Delia Moldoveanu şi alte cinci persoane sunt cercetaţi într-un dosar de acordări ilegale de subvenţii agricole în judeţul Suceava.

    Cercetările în acest dosar vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Din documentele anchetatorilor a reieşit că în anul 2012 au fost aprobate 193 de dosare, iar în 2013 alte 213 dosare de subvenţii pentru parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava.

    Ancheta vizează subvenţii acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.

  • Crescătorii de bovine vor primi, de luni, subvenţii în valoare totală de 570 milioane de lei

    “Astăzi, cei 150.000 de beneficiari vor primi 570 de milioane de lei, sumele pentru ajutoarele pe care le acordăm din bugetul de stat pentru crescătorii de bovine. Este un ajutor pe care am încercat să-l schimbăm în acest an având în vedere anul 2015, an în care se va liberaliza piaţa laptelui. Cu alte cuvinte nu vor mai fi acele cote care există în momentul de faţă în Europa, chiar şi România, nu mai există acea plafonare pentru cei care au posibilitatea să investească şi să producă mai mult şi există un risc şi pentru ţara noastră pe care l-am subliniat încă de anul trecut şi nu-l ascundem: există un risc de a importa lapte din alte state la un preţ mult mai mic”, a declarat Daniel Constantin, aflat la Galaţi, la prezentarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 de la Gala

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.